Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
INTRODUCERE
I
Istoria populatiei noastrc rurale face parte din istoria tdranilor din Europa. In trdsaturi generale, intre veacul al 6-lea i al 19-lea, gdsim aceleai institutii economice sociale .i aceeai viata rurald rdspandite pe suprafata Europei. Deosebire e numai in
privinta fazelor in care taranii din diferite tdri, sunt
intr'un moment dat.
Ceeace caracterizeazd viata tdranilor in Europa,
este ca locuiesc pe moiile altora ; ei nu sunt proprietari. Sau daca o parte an fost, cum acest Inemu e doveditei 4i perduse proprietAtile .i cei care
le mai pdstrase, le perd cu timpul.
Pe moiile pe care stau, ei au o multime de obligatii. Mai intdiu ei dau dijma i fac clack adica nu
www.dacoromanica.ro
II
INTRODUCERE
II
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE
III
i cea a locului de fanat. De aci ar urma, ca un siitean numai prin simplu faptul ederei sale pe o moie, chiar cand nici el, nici vitele sale, nu s'ar hrani
acolo, e dator sa faca claca.
Aceasta concluzie e confirmata de fapte i documente. In veacul al 18-lea intalnim multe cazuri In
acest caz ce datoresc asemenea sateni unui proprietar i ce, celuilalt ? De vreme ce pe moia unuia
.au casa, gradina, lemne de foc i de constructie, iar
www.dacoromanica.ro
IV
INTRODUCERE
pe acea a celuilalt ii fac bucatele i-i hranesc vitele ? Domnii rezolvesc in urmatorul mod chestia.
Asemenea shteni vor da dijma din bucate i din Mn
proprietarului vecin, unde ii au locurile de hrana si
de fanat ; iar proprietarului unde ed, sa fach claciiDin asemenea decizii reiese liimurit eh claca reprezinta concesiunea perpetua acordath sateanului
de proprietar, a edea pe moie unde ii are casa
si toate cele necesare.
Ar urma tot de aici, asemenea, ca dijma nu repreprezenta, cum ar fi trebuit, echivalentul intreg a ederei sateanului pe movie, ci numai acel a Omantului concedat.
Cu un cuvant, toate celelalte foloase pe care pro-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
se
www.dacoromanica.ro
VI
JNTRDDUCERE
dau de (itre proprietarii locuitorilor, este neaparat de trebuin(d a se hotdrel, despre o parte, totul
acestor folosuri si despre alta, a se statorn ici indatoririle la care acesti locuitori sent suptisi"
Acest text nu contrazice pe cel de mai sus. Numai, el
sa ma'rginete a-I rezuma fares s mai inire i s designeze foloasele fie care pe rand. Si de vreme ce mai
jos, Regulamenlul organic vorbete de dijma ca de o
obligatie deosebita, urmeaza neindoios ca claca reprezinta echivalentul tuturor celorlalte foloase ale la-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
VII
Lucrul locuitorilor ce vor fi asezati pe mosia vreunui proprietar trebuind a se socoti dupa cum s'a zis
www.dacoromanica.ro
VIII
INTRODUCERE
stesti cu vite sau tat% vite nu vor fi supara(i cu darea de dijma de pe peimantul hoteired for si vitelor
for spre brand, nici in naturd nici In bani... ranzanand locuitorii a da dijma numai din Wile si live-
In 1851 desfiintandu-se dijma, nu numai ca locurile de cultivat i cele de final 5i de ima, intra find
deosebire intre celelalte foloase ale liiranilor, dar ceva
www.dacoromanica.ro
INTRODIJCERE
Ib
a clacei.
A5ezhmantul clacei a Printului Stirbei in Muntenia
phstreaza, in schimb, vechea bath primitive' pe care am
vhzut eh se razimh 5i se explich claca.
Voda Stirbei imparte pe Omni in trei categorii
duper starea lor, dandu-le si duper analoghie, locuri
de arat, de fanate 5i de ima5, 5i supunandu-i la o claca
iarasi proportionalh. Cum explica a5ezhmantul din
Muntenia, claca datorita? Si pentru ce taranii sunt o bligati s'o fach ? Pentru un singur lucru : pentru locuinla Si dependentele ei in vatra satului. Faptul ca
taranii stau pe mo5ie, au o cash i o gradinii imprejur, le produce obligatia de a face cinch. Domnitorul
Stirbei phstreaza traditia secular&
lath ideile pe care clasa dirigentii le are asupra cla-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
care o vedem indeplinita de tarani In cursul veacurilor lnsa mai ingreuiata. A5a, erau In Grecia un numar de rurali care aveau o situatie intermediary Intre acea a sclavilor si acea a oamenilor liberi. In Laconia erau tarani liberi care plateau oarecare redevente, adica dijma si probabil faceau si claca. Hilotii
nu erau In realitate decat servi, adica oameni care
munceau pe mo5iile stapanilor 1)
Cand in veacul Intaiu, la Romani, Intalnim pe coloni, ace5tia sunt claca5i ; fi gasim pe domenii intinse, nelucrate de sclavi.
Frontin descrie in modul urmator fizionomia unei
mo5ii cu proprietarul 5i cu claca5ii sai. 2) aln cen-
pag. 8 et 9.
2) Recherches sur quelques problemes d'histoire, Fastel de Comlanges, 26 qi celelalte.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XI
mici cultivatorb.
Aceasta populatie, de sigur, ca se aezase cand ?
nu tim in oarecare conditii, adica tocmindu-se
cats dijma sa dea i cata claca sa faca proprietarului.
Deci dela inceput gasim pe muncitori traind pe moii
in puterea unor invoieli care reduceau atat dijma cat
i claca la proportii definite. Acest lucru reiese din
plangerea unor coloni dela sfaritul veacului al 2-lea
de pe satins Burinitanus. Arendaul, un oarecare Allius, fi apasa cu dijma i cu claca. Colonii se plang
imparatului Marcu Aureliu Comod, cu cuvintele urmatoare : eNoi to rugam ca conform cu Regulamentul
lui Adrian, pe care 1-am amintit mai sus, ca sA ordoni, ca nici procuratorul, cu Etat mai putin arenda-
www.dacoromanica.ro
XII
1NTRODUCERE
Iata deci claca limitata, dela cele intaiu inceputuri ale ei.
Dealtmintrelea in tot timpul duratei imperiului, im-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS
Mil
obligat nu numai ca pe viitor set impedice pe stdpdn de a spori redeven(ele, dar chiar de a-1 sili ca
sei dea inapoi ceeace a luat cu nedreptate".
1) Recherches sur quelques problemes d'histoire, Fustel de
Coulanges, pag. 52.
.
2) Pentra fot ce privelte colonatul de sub Romani qi de sub
cele Intaiu state non formate pe ruina imperiului, m'am servit de
Recherches sur quelques probiernes d'histoire de Pastel de Coulenges.
www.dacoromanica.ro
XIV
INTRODUCERF
Arcadiu reinoiete aceasta legeoiar Justinian o confirma in chipul urmator : Proprietarii sunt opriti de
a introduce vre-o inovatie in redeventele obicinuite ;
la caz contrar, judecAtorul va desdauna pe colon, yeghiand ca, pe viitor vechile obiceiuri sa fie observate ;
ordonam ca aceasta lege sd se aplice nu numai colo-
Dupa prabuirea imperiului Roman, situatia cliicailor in noile organizatii de state, se schimba ? Nu.
Clacaii continua a fi protejati prin legile statelor barbare, in acela,i mod aproape cum fusese sub Imparatii Romani, si traiesc in acelea.5i conditii pe domenii.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XV
Iv
Dar la not ? Sa intelege ca aceste taxi, find de for-
matie cu totul nouii, nu putem avea acte i documente cu privire la cele intaiu veacuri a stabilirei
colonilor Romani in Dacia, nici &TA aceea. Ceeace
este sigur, e ca din hrisoavele noastre, rezulta ca 15ranii faceau clack In veacul al 15-lea. Acest lucru it
anal in cursul cartel, i data ei faceau clued In veacul
al 15-lea, nu este nici un molly ca s5 nu admitem
www.dacoromanica.ro
XVI
INTRODUCERE
din intreaga Europa. Este o ratiune mai mult de a afirma ca ei daleau si dijma.
D oud chestiuni se pun : Cats clach faceau si cats
dijma diideau, in cele intai veacuri istorice a tarilor
noastre? Si dach claca 5i dijma au fost regulamen-
www.dacoromanica.ro
JNTRODUCERE
XVII
www.dacoromanica.ro
XVIII
INTRODUCERE
lelor si a prediurilor ; este 1-egimul marilor proprietari pe care codurile lui Justinian si a lui Teo dosie, ii numesc potentiores poesesores.
De sigur ca a trebuit sa existe in timpul imperiului si o mica i mijlocie proprietate. Dar ele joaca
un rol cu desiivarire secundar si foarte cu mare
putea zice, ca nu mai este aproape loc pentru mijlocia si mica proprietate. Cei care nu au proprietate, sunt siliti sa se wze pe imensele domenii ; cei
care an Inca, din diferite motive, o cedeazii sau de
buna voie, inglobandu-o in marele domenii, sau o
perd Para de voie. Astfel ca la un moment dat giisim aproape toata populatia rurala apzata pe domeniile unui restrans numar de proprietari, de manlistin si pe acele ale regilor.
Si atunci natural sa pune chestia : in. ce conditii
neproprietarii stau pe domeniile proprietarilor ? Ce
raporturi se stabilesc intre ei i a5ezatii ? Raporturile
si obligatiile se rezuma dela inceput in doua. Aezatii
te din natura dreapta a invoielei care a dat natere dijmei. Dijma reprezenta un echivalent. Dar
claca, ce echivalent reprezenta ea ? Simplu permisi.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XIX
www.dacoromanica.ro
XX
INTRODUCERE
sd nu se in-
greuieze.
Deja claca este in mare parte, chiar moderatO 5i mar-
Dar raporturile si obligatiile 5ezdtorilor pe Omanturile proprietarilor nu se marginesc, in cursul timpurilor, numai la dijind 5i la claca, nici la mOsura
modesty 5i restransh constatate.
Deja din regulamentul Imparatului Adrian, vedem
ca cldca5ii din veacul al 2-lea a imperiului roman,
erau obligati sd mai dea proprietarului i animale de
Ira nsport,!iar colonul din veacul al 7-lea, despre care
vorbe5te codul Bavarilor, pe langa obligatia care am
vazut ca avea de cultivat o bandy de piimant a proprietarului, a-i duce recolta la hambare, si a-i cosi o
intindere de pamant, mai trebuia de asemenea sit -i sOdeasea via, sa o ingrijeascii, sit -i faca vinul, sd-i dea
care de transport Si set repareze atat casa cat i hambarele Si grajdurile stdpd nului.
de cat acea de camp. In codul lui Justinian, vorbindu-se de indatoririle colonistului, se zice ca el trebuie
s5-5i Indeplineasca serviciile sale agricole oruralibus.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXI
obsequiisp. In alte coduri se vorbete de partea agrara i chiar cuvantuf de Tirana de corvoada se
refers in genere la munca campului.
Cum se face aceasta transformare Iii natura obligatilor, la- inceput pur agrara ? i cum cleicapil
pur agrar din timpul Romanilor, incepe deja a deveni chicaf domestic In veacul al 7-lea ? Cad am
aratat Ca legea bavareza obliga pe colon a repara casa,
grajdurile, urele, etc., ale stapanilor. Prin abuzul de
putere al proprietarilor i prin complezenta suveranilor care consacreaza prin legi i decrete, tot ce pro-
comiti etc., care erau in acela timp i mari proprietari, incep 4-i insui in profitul lor, titlu i puterile pe care pang atunci le exercitase in numele regi.1or i a imparatului. Taranii nu mai au aproape nici
o legatura cu statul, ei sunt supui proprietarilor, carora nu numai ca le dau dijma i le fac clack dar le
platesc chiar imposite. Asa ca proprietarii ne mai avand nici un frau in vointa, in lacomia lor, ei !neared
www.dacoromanica.ro
XXII
INTRODUCERE
acea cu mainile, apoi tenancierii lucreaza la gardurile curtilor si a campurilor, la curatitul gradi-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXIII
in drept sa ne intrebam in acest caz : Cand tenancierul putea sa-i cultiveze propriul sau pamant ?
Adesea tenancierul consacra jumatate din timpul,
sau, pentru ogorul psi trebile seniorului. Aceasta este
pentru dansul o sarcina enorma, care cu timpul se
va micora putin eke putin. Adesea on se intampla
ca zilele de claca sa fie repartizate nu pe saptamana
ci pe 3 sau 4, seril in cursul anului".
Dar la not ? Care erau conditiile de munca a tiiranului in cursul veacurilor precum 5i greutatea ei ?
Am vazut ca in veacul al 17-lea in Muntenia, el
facea 3 pans la 5 zile de claca i repara morile proprietarului. Aceasta claca modesta devine enorma
cu timpul.
In cea intaia juniiitate a veacului al 18-lea, cele intaiu wzaminte fixeaza pentru taranii nevecini, claca
la 6 zile, i mai tarziu la 12.
Dupd desfiintarea vecindtatei ,i a rumaniei, Domnii
determine prin aezamintele for munca tuturor laranilor in mod definitiv la 12 zile.
Acest numar de zile ramane neschimbat in Muntenia parka la Regulamentul organic, cu oarecare mici
adaugiri. Dar in Moldova, in a doua jumatate a vea-
www.dacoromanica.ro
XXIV
fit ta,
1NTRODUCERE
prdjini in phmant telina, eel care avea 2 boi gi Indolt, cel en 4 boi. Iar in 1831, el e dator a ara, a semana i a griipa 28 de preijini in loc de moina i 18
prajini In piimant telinh. In privinta priillei in 1833
el e obligat sa prdeasch 12 prajini, iar in 1851, 42 de
prhjini de papuoiu, priiite de 2 ori, cu culesul, flcutul in clai i caratul for la coare:
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXV
din Muntenia erau obligati ca sa repare morile proprietarilor. Un lucru insa e sigur, anume ca cele intaiu
aezaminte, agrare, atat in Muntenia cat i in Moldova,
vorbesc numai de claca pur agricolh. Desfiintatu-s'a
prin ele i oarecare claca servila, care fusese inainte ?
Nu tiu. Ceeace este de asemenea sigur e ca proprietarii . au trebuit sa se serveasch cu vecinii la toate
acelai Domn, In a doua Domnie, o introduce. pranii, cum am vazut, sunt obligati sa faca 2 zile
www.dacoromanica.ro
XXVI
1NTRODUCERE
Dar numai la aceste se marginesc indatoririle precum i restrangerile taranilor pe pamdnturile boerilor ? Nu. Ei nu au voie sa infiinteze crame, nici hacanii, acestea constituind un monopol pentru proprietad. Ei sunt snip sa cumpere rachiul i vinul precum
si obiectele de bachnie dela dughenile proprietarilor.
Celor care poseda vii nu le era permis sa vanda vinul,
doar cel mult, dupa ce proprietarul 11 vindea pe al
sau ; ei nu aveau dreptul sa aibe mori ci erau obligati sa macine la morile stapdnului.
tuatia taranilor din Europa oi profitul pe care proprietarul it trage din ederea acelora pe moii, cons-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXVII
tarii isi constituiesc bucata cu bucata, in mod gratuit, tot utilajul trebuincios, pentru o mare exploatare agricola, complectand in cursul veacurilor piesele
www.dacoromanica.ro
XXVIII
INTRODUCERS
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXIX
www.dacoromanica.ro
XXX
1NTRODUCERE
tatea si persuasiunea.
D. Flach, care se ocupa cu aceasta chestie, reduce
ca forma toate obligatiile i redeventele taranilor
francezi precum .i toate veniturile care seniorii
i-au treat in cursul timpului, la urmatoarele mijloace prin care au fost stabilite anume prin conventie,
prin obiceiu, prin abuzul protectiei fi prin violent&1)
Aceste lucruri autorul francez be dovedete cu prisosinta. Actele in aceastaprivinta abondeaza in Franta,
incepand din veacul al 9-lea.
La not documents de aceasta natura nu avem, aa
ca nu putem urmari istoricete, in cele intaiu yea-
392-472.
www.dacoromanica.ro
vol. I, pag.
INTRODUCERE
XXXI
In petitia pe care colonii de pe saltus Burinitanus adreseaza Imparatului Aurel Comod deja am vazut ca
ei zie :
eTe rugAm ca conform conditiilor Regulamentului lui
dintr'un lucru provizor sau dintr'o prestatie intamplatoare sd facd un obiceiu, caci data lucrul devenit
obiceiu, el se poate invoca cu autoritate.
Cum se forma un obiceiu ? D. Flach ne spune : prin
buna volute', prin un act de complezenta, printr'o
fapta pe care eel care o face, crede ca nu va avea
urmare. Era destul ca taranii sa dea o mina de ajutor, in o imprejurare, sa raspunda la o cerere ur9 Recherches sur quelques problemes d'histoire, Fustel de
Coulanges, pag. 35.
www.dacoromanica.ro
XXXII
IN TRODUCERE
i la not toate sarcinile tdranilm, afara de cele aezate prin Invoiald sau acele care rezulta din natura
legaturilor Intre proprietar i locuitor, cum este d.
ex : dijma. In veacurile al 18-lea i al 19-lea gasim
acte doveditoare.
Cum a trebuit d. ex : sa se nasal indatorirea pentru tarani ca sa mearga pe moiile invecinate ale proprietarului Si sa faca clacd, de vreme ce, strict vorbind,
ei nu erau indatorati sa faca clacd decat pe moia pe
care locuiau, i de sigur la inceput ei nu au fdcut
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXXIII
&Ina. Cu timpul carul cu lemne si o gaind la Craciun devin obiceiu ; aceste lucruri se cer pe urn
taranului peste cele 12 zile de claca, adica ca redevente obligatorii.
1) Istoria Romlnilor, Ureche, vol. 1\r, pag. 127-128.
3
www.dacoromanica.ro
XXXIV
INTRODULIERE
Dovada ca la inceput accste prestatii nu au fost obligatorii, este ca locuitorii dintr'un sat din judetul
Vlaca se piling de urmatoarele : Ca pe langa cele 12
zile, arendaul si -a mai obligat sa mai facd si o zi cu
Pe faptul ca intr'un an sau doi, ei ajutase pe proprietar, la claca. De acest ajutor se prevala motenitorul.
Ati facut claca tatalui meu, zicea, prin urmare trebuie sa-mi faceti i mie. Taranii se apara raspunzand:
,,C5ci pentru slujerul Amza le facea bine de ii im-
prumuta cu bani la trebuintele for de aceea si ei faceau ajutor de ii lucrau si li slujau la cafe o treabd
www.dacoromanica.ro
fl
INTRODUCERE
XXXV
Iata cum cel mai mic ajutor, cel mai mic act de
bunavointa, putea sa se transforme intro obligatie
eterna pentru tarani.
Reparatul morilor i a zagazurilor a trebuit tot
prin obicinuinta sa se stabileasca. Proprietarii fac apel
la bunavointa i ajutorul laranilor. Acetia yin i dau
www.dacoromanica.ro
XXXVI
INTRODUCER E
an sd se urrneze la aceasta mare si deosebita trebuintd si sciutd de toti, iar nu si altd data intre alti
ani, pentru ca nu care curnva sd se mai ceard si
altd data dela previlegiati aceasta dare, or en cumint de ajutor sau cu .pricing cd s'au mai luat si
altd data, facutuneau rug?'" ciune de obsce sfinfia lor
parintii art.hiereii si cu dunznealor boerii prin nunzita anafora, ca sa he lege aceasta prin Domnescur
nostru hrisov cum si prin putere de blestem si afarisenie de a se pdzi si catre aceasta sa mijlocim a
se intari si cu inalta imparateasca porunca ca sa nu
fie priviligtati alter data bantuitir. 1)
1) Teaaur de monnmente istorice, vol. II, pag, 320.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XXXVII
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
1KTRODUCERE
mult mai putine acte de aceasta naturd, decat posed' celelalte tAri, din epoca in care s'au stabilit indatoririle taranilor, evident ca putem mai greu documenta lucru de cum o pot face d. Flack .i altii
pentru Franta.
Cu toate aceste din plangerile laranilor precum si
din' cartile i pitacele ce Domnii adreseazii ispravni-
Aa, gasim plangeri cum ea proprietarii cer Oranilor claca de mai mult de 12 zile pe an. Grasim chiar
conflicte i batAi intre vatafii proprietarilor i tarani,
pentru ca cei intaiu sileau pe femeile celor al doilea
sa toarca in, canepa, sau land pentru curtea hoereasca. In aceasta privinta nu era nici o conventie,
iar proprietarii nu se adresau la tarani in mod bland
indemne sa lucreze o zi mai mull de claca,
ca
sau la femei ca sa le toarca cate-va caere de Lana. In
www.dacoromanica.ro
IN TRODUCERE
XXXIX
www.dacoromanica.ro
XL
INTRODUCERE
Venind Alex. Ipsilante Down dupa incheerea pacei, se intelege ca acel Domn cauta ca sa restabileasca vechiul aezainiint .i sa scoata pe taranii din
robia in care boerii ii aruncase din nou. El reinoiete
Aceastii situatie era deja grea.Vine fiscul O. o agraveaza printr'o masura cu caracter, intaiu pur fiscal, dar
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE
XLI
Aceasta era situatia for cand statul Roman in interes de a percepe regulat impositele de la toti locuitorii, face o operatic cadastrala, prin care inscrie
pe fiecare contribuabil, cu numele, cu familia lui.
Taranii incep a purta numele de censibus adscripti
sau censiti sau tributarii. 1)
Aceasta operatic fiscala cu caracter general in care
sunt inscrii toti locuitorii fara deosebire, are de
consecventa pentru tarani de a-i lipi pentru totdea1) Vezi pentru toate aceste chestii, Recherches sur quelques
problemes d'histoire, Fogel de Coulanges, pag. 71-190.
www.dacoromanica.ro
XLII
INTRODUCERE
una de locurile pe care traiau gi a da proprietarului o autoritate pe care pans atunci nu o avuse. Pro piietarului, fiscul ii dadea lista .tuturor contribuabilor de pe domeniul sau, de a caror tens 11 facea responsabil. Censul it platea bine Inteles taranul, insa
prin proprietar. Fiscul dela proprietar cerea partea
contributiva a tuturor, aa. Ca atat. fiscul cat i mai
cu seamy proprietarii, aveau interes ca taranii sa nu
pariiseasca domeniul in care rolurile perceptiei fi
gasise i ii inscrisese. Iar la caz cand contribuabilul
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XLIll
ca un om liber ; data el para'seste local, proprietarul domeniului are dreptul fntreg de a-1 readuce
inapoiD.
in.
glebae.
manastiri ; cele Intai fusese privitoare la darile catre stat, cele din urma insemnau locurile de cultivat,
casele si redeventele catre seniori i manastiri a fiecaruia dintre acei care locuiau pe domenii.
Taranii continua lute privinta a fi liberi ca 5i in
www.dacoromanica.ro
%UV
INTRODUC ERE
In orient lucru se prezinta In mod mai simplu. Lipirea de pamant .precedeaza servagiul, prin urmare
nu trebuie sa confundam servagiul propriu zis, cu iobagia. In orient clacaul este un om liber Inca, i
ramane liber, juridicete vorbind, chiar dupa ce devine un adscriptus glebae.
Sa lam Ungaria i Transilvania. In veacul al 15-lea
taranii nu sunt Inca adscripti glebae, dar nu pottotui sa se stramute dintr'un loc in altul neconditio-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XLV
pamanturi noua, 1ncep a parasi pamanturile nobililor proprietari i a se Indrepta spre Kazan i Astrakan.
2)
www.dacoromanica.ro
XLVI
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
JNTRODUCERE
XLVII
pirei lor este iarasi cu totul fiscal. Const. Mavrocordat organizand din nou impositul numit cisla, in
acelas asezamant opreste de acum 'nainte, zice el, ca
taranii sa se mai mute dintr'un sat In altul. Prin urmare, pand la acea data, in principiu, sunt liberi pe
persoana lor, si data in cursul veacurilor anterioare ei intampinase oarecare pedici de a se muta de
pe un lot pe altul, aceasta se datorise tot nurhai motivelor fiscale, iar nu altora. Asa in veacul al 17-lea,
Mai mult. Cu cat ne apropiem de timpurile moderne cu atata lipirea faranilor de pamant devine mai
severs si mai generals, capatand un caracter pe care
www.dacoromanica.ro
XLVIII
IN TRODUCERE
cei intai care pun In regulam:...ntele for agrare dispozitia ea taranul n'are voie sa paraseasca moia si
la caz cand ar face acest lucru, atunci proprietarul
sa caute sa-1 aduca 'napoi cu sila.
Ar fi trebuit ca cel putin Regulamentul organic din
1833 sa desflinteze starea taranilor de adscripti glebae.
In adevar, dupd dispozitiile Regulamentului organic, un Oran care se hotara sa se mute de pe o moie
pe alta, trebuia sa satisfaca urmatoarelor conditi : 1)
sa plateasch darile pe intregul an ; 2) sa puns in depozit darile pe toti anii urmatori pang. la facerea unei
Ilona catagrafii, i al 3-lea sit plateasca in bani pro-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XLIX
sa fie la discretie pentru on -ce fel de munca, nu numai pentru cea agricold. Desigur ca ei, cum am vazut,
sporise in cursul veacurilor obligatiile clacailor. Dar
cu toata dependenta acestora fats de proprietari, ei
sunt oameni liberi.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
ideile timpului i mai cu seams prin influenta religiei cre5tine. Servagiul are o origins deosebita de acea
a sclavagiului. El e o institutie Ilona necunoscuta, in
genere vorbind, la cei vechi, nascuta din conditii noua
economice, fructul organizatiei socialo-economice care
se stabilise prin veacul I-iu a imperiului roman, cand
vedem cu prisosinta i frecventa, muncitori liberi, aezandu-se in conditiile aratate mai sus, pe intinsele
domenii ale statului sau ale particularilor. Servagiul
functioneaza alaturi de sclavagiul, cu care in fapt se
pag. 8-11.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
el
LI
-adica peste tot locul se naste din aceleasi necesitati i imprejurari economice, insa nu se naste de o
data, cum de ex : constatdm ca functioneaza claca i
dijma.
Taranii din Europa prezinta. spectacolul diversitatei in timp ; cei din occident, find dela cele din-
Cauzele servagiului stint multiple. Mai intaiu violenta si abuzul de putere a proprietarilor, transforms
pe o mare parte din tarani, in servi. Astazi laranul
e liber, maim devine sery prin vointa i puterea stapanului. Dar multi cad in aceasta categorie, siliti de
Imprejurari si constransi de tot felul de necesi-
www.dacoromanica.ro
LII
INTRODUCERE
foti
de o nevoie precum plata birului sau evitarea pedepsei cu moarte sau a inchisoarei, micii proprie-
Tocmai aceasta diversitate de origind in toate tarile dovedete ca servagiul a fost o institutie noua, fAr5
nici o legatura cu sclavia, in care a fost inglobat
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE
LIII
se nasc sunt servi si ei. El nu are un pecul a lui propriu. Ca sa scape de aceasta stare de supunere, seniorul trebue sa-1 emancipeze intocmai ca pe sclay.
In Franta servagiul aproape dispare la sfarsitul yea-
ului al 16-lea.
Dar cu toate decretele si ordonantele regilor de
care voiu vorbi indat5, el nu dispare In mod definitiv si legal. Cad gasim servi Inca in veacul al
18-lea. Mai .gasim chiar mai tarziu decat in Moldova si in Muntenia unde servagiul este desfiintat
In 1748 si 1749, pe cand Ludovic al 16-lea, abia in
1779 it desfiinteaza definitiv.
Pranii in Occident in urma disparitiei servitutei redevin din punct de vedere a libertatii in situatia pe care
o avuse intre veacul al 3-lea si al 6-lea, cu deosebire,
In favoarea lor, ca in calitate de tenancieri a seniorilor
sub diferite forme de contracte, sunt aproape independenti pe locurilelor, marginindu-se relatiile cu fostii lor
www.dacoromanica.ro
LIV
INTRODUCERE
rani in celelalte tad.. Asa In toate oligarhiile germane de pe malurile Baltice0ervagiul exists in veacut
al 18-lea, insa acolo el este de provenienta recen,ta.
i se desvolta intre anii 1680 i 1780. Atunci '1 gashn
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LV
In Rusia, am vhzut eh taranii sunt lipiti de phmant tocmai la sfarsitul veacului al 16-lea. Dar cu
lipirea de piimant, inch nu se creeazh servagiul ; nu
a fost o legatura directs intre servagiu 5i intre adscriptio glebae. Si aceasta peste tot locul. Dovada ca mult
timp colonii in imperiul roman precum si in Galia, an
fost adscripti glebae, fard sa fie servi. In Rusia lipirea
de piimant prin inflintarea cadastrelor fiscale, am zis,
a ajutat la infiintarea servagiului, dar nu l'a creeat. El
incepe a functiona ca institutie in veacul al 17-lea. In
acest veac taranii sunt transformati in servi si confundati cu robii, iar la inceputul veacului al 18-lea
Petru Cel Mare ii asimileazh in totul.
In aceasta situatie ei raman pand la Alexandru al
II-lea (1861). Este drept eh Alexandru I la inceputul
veacului al 19-lea, incepe a prepara refoma emancipa'rei tiirariildt.
www.dacoromanica.ro
LVI
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
IN TRO DU CERE
LVII
mare. In colectia de legi i de obiceiuri a lui Beaumanoir, cetim : aRezidenta voluntary a cuiva pe un
domeniu oarecare, in timp de un an i o zi, atrage
.dupes ea servitutea".
Petru Cel Mare, cand pune in aceeai categoric pe
servi ca i pe vechii robi, nu inoveaza nimic. El consacreaza o stare de lucruri care exista Inca din yeacul al 17-lea.
In corpul acestei carti, se va vedea ca. Mihaiu Viteazul, printr'un hrisov al sau, transforma in rumani
pe toti clacat5ii care se gaseau la acea data pe moiile proprietarilor. Prin acest hrisov, el nu infiinteaza servagiul, ci numai legalizeaza o stare de fapt
existents. Toate obiceiurile rele sau institutiile apasatoare taranilor sunt scornite Intaiu de proprietari
i cel mult legalizate de efii statelor. In privinta
vecinatatei vedem o Incercare de aceasta natures in
Moldova, care din fericire nu izbute.te. Iata ce zice
Neculai Costin, in cronica sa, apropo de vecinatate
,,Cd acuni Meuse boerii obiceiu nou, de zicea, cine
au sezut in sat boeresc sd rifindna vecin." Era un
fel de masura ca acea a lui Mihaiu Viteazu, de vreme
ce ea tindea a transforma in servi pe toti taranii
care ar fi avut o edere de 12 ani pe o moie. De
www.dacoromanica.ro
LVIII
INTRODUCERE
fuza a da acestui obiceiu earacterul de lege. dmConst. Duca Vodil, continua cronicarul, nu se uita
acolo si Inca zicea, cu pacat este sa robesti pe fratele tau, caci paganii isi cumpara robi pe bani si in
at saptelea an ii iarta, etc.
IN:
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LIX
Aceste (loud feluri de interventii nu ating intru nimic ordinea socialo-economics de lucruri, care este
considerate, dach nu ca dreapta; dar cel putin ca necesara. Cad tine poate crede ca se gaseau multi oameni In veacurile al 16-lea i al 17-lea care sa fie Incredintati ca era nedreapta o organizatie sociala,
dupe care tottO sute de milioane de oamenii lucrau pentru o mina de proprietari ? Si tine ii
poate inchipuii ca se putea crede in mod general ca numeroasele corvezi si redevente a populatiei rurale, nu stint cuvenite cu dreptate, stapanilor ? Tocmai prin veacul al 18-lea Incepe a se
discuta legitimitatea acestei stari de lucruri, iar spirite luminate atunci incep a-i pune Intrebarea dace
sistemul bazat pe claca, pe redevente i pe tot felul de
angarii, era ceva drept si legitim.
Puteau sa se gandeasca regii i Domnii ca sa susuprime dijma, claca si celelalte redevente intru cat
acestea constituiau dreptul privat i public ? Evident ca nu.
Cu chestia servagiului, era altceva. Multi 11 con-,
damnau chiar in veacurile trecute. Nedreptatea era
prea mare ca sa nu fi sarit in ochii celor imparliali,
1ntoemai cum chiar in antichitate se gasise spirite
care sa condamne sclavagiul.
Prin urmare se putea foarte bine cere suprimarea
servagiului. El nu era indispensabil regimului economic de atunci.
www.dacoromanica.ro
LX
INTRODUCERE
un parasit care crescuse pe coaja arborelui social economic. Acest parasit tindea ca sa slabeasca insu0
arborele pe care se suprapusese.
Tata de ce interventia monarhilor are un caracter
dublu, cautand, in privinfa conditiilor de munca i a
obligatiilor larane0i, numai a le margini la o justa
proportie, pe cand, cand e vorba de servagiu, voind
hotarator sa-1 suprime dupa ce mai multe veacuri '1
suportase.
Dar aceasta interventie nu o vedem egal exercitata
peste tot locul. In unele tali servagiul nu se cunfundase cu totul cu insu0 natura institutiei social-economica. Ramasese o deosebire intre servi i Intre claca0. Aci interventia Regilor sau a Domnilor putea sa
se exerciteze. Exista o baza de actiune.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXI
www.dacoromanica.ro
LXII
INTRODUCERS
obligatiilor servului.
prietari si tarani, a fost eficace. On cat de ingreuitoare au fost asezamintele noastre de boieresc din
veacul al 18-lea si al 19-lea, totusi au fost folositoare taranilor. Cand vedem la fiecare pas clasa boereasca nemultumita cu ceeace Domnii be acorda prin
asezumintele agrare, cerand tot mai mult fara s se
,multumeasca vre-o data cu ceeace ea obtinea, atunci
putem sa ne inchipuim la ce stare ea ar 11 adus
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXIII
www.dacoromanica.ro
LXIV
INTRODUCERE
aceasta tale. Servii apartinand cu totul seniorilor, acestora ei plateau contributie i in prima linie capitaria. Prin urmare servagiul cu cat se Intindea mai mult
cu atata imputina numarul contribuabililor. Vdzand eh
exemplu for nu este imitat, Regii se hotarasc ca emanciparea servilor s'o face obligatorie pentru toata. lu-
nanta nu are nici ea efect. In zadar sa is servagiului orice fel de caracter de legalitate, autoritatea
regald nedand nici un concurs nobililor In ceeace privete urmarirea servilor i executarea obligatiilol ce
incumbau acelora. Chestia nu face nici un pas decisiv.
Mina cand in 1358 Regele printr'o ordonanta face contribuabili pe toti servii, luandu-i oarecum din stapanirea seniorilor i punandu-i sub acea a fiscului. Aceasta
ordonanta vadit ca dovedete ca in chestia eman1) Histoire des Classes 'wales en France, Henri Doniol, pag.
56-231.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXV
foarte greu erau readusi 'napoi,mai ales de cand regii numai recunosteau legalitatea servagiului,le aduceau mari pagube. Ei inteleg ca e mai preferabil sa
aibe pe mosii oameni liberi, decat sa nu aibe de loc.
De alta parte, vilanii liberi erau ingreuiati prin obiceiuri (coutumes), si asez5minte, asa de mult, in
cat nu era mare diferenta intre ei si servi in privinta muncei ce li se cerea unora si altora. Numai
conditia juridica ii separa,asa ca seniorii emancipand
pe servi nu perdeau mult ca munch si ca redevente.
Din contra, emanciparea le aducea castig, fiecare rascumparare de sery era platita si totusi prin riiscum-
www.dacoromanica.ro
LXVI
INTRODUCERE
0 tars in care servagiul persists mai cu inradacinare i este abolit mai tarziu, de sigur ca e Rusia.
Impariiteasa Ecatenina II admiratoarea teoriiler i
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXVII
sa aibd autoritate de lege. Dar emanciparile de natura aceasta sunt putine. In 4 ani abia opt mii de suflete fury emancipate. Si chiaresub Domnia lui Alexandru at II-lea, Tarul ass numit liberator, pand ce acesta
nu ia masuri de emancipare generals, pe calea eman-
www.dacoromanica.ro
LXVIII
INTRODUCERE
giti si sa-i aduca inapoi ; ei intaresc acte de imparteala de vecini intre mostenitori. Inaintea Divanului
sa aduc procese de vecinatate, proprietarul reclamand pe un clacas ca fiind.u-i vecin, clacasul aparandu-se si Domnul hotarand. In sfarsit Mihaiu Viteazul da putere de lege acestei institutii, ordonand
ca toti taranii clacasi care se vor gasi In momentul
emiterei hrisovului pe mosiile boeresti, sa ramana
rumani.
In tot cursul veacului al 17-lea si aproape jumatate din cel al 18-lea, vecinatatea functioneaza ca institutie legala, recunoscuta si cele de mai 'unite on
incurajata si protejata de Domni.
Cand Domnii fac cele intaiu asezaminte agrare ei
se ocupd numai de clucasii nevecini carora le determina zilele de munch' la 6 sau la 12. Munca ve-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXIX
Din toate aceste rezulta ca peste tot locul In Europa desfiintarea 'servagiului este opera regilor i a
Domnilor i ca nu mai, in o proportie mica, ea se
datorete initiativei i bunei-vointi a proprietarilor.
Peste tot locul efii statelor au intampinat mari dificultali. La not data Domnii nu ar fi intervenit, vecinatatea ar fi ramas pans la 1864 1 nu s'ar fi desfiintat
www.dacoromanica.ro
LXX
INTRODUCERE
a clacei, dupa
ceva normal i indisolubil legat de regimul economic. Ce deosebire exists la sfaritul veacului al 18-lea
Intre aceste cloud categorii generale de tarani, intre
tdranii simpli dijmari i clacai i intre taranii servi ?
Una singura principals : Servii munceau proprietari-
lor fard soroc, in mod nedeterminat atata cat proprietarii voiau i aveau nevoe de bratele lor. Din
contra, tdranii, simpli clacai, de.i aproape in aceiasi dependents fats de proprietari, dei lipiti de
pamant ca i servii, nu faceau claca i corvezi nici
nu dadeau redevente, decat In mod determinat Si
marginit.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXXI
servagiu care exista In unele fiiri, ci insu0 legitimitatea i dreptatea sarcinilor 0 redeventelor. lncepe
a se discuta daca starea taranilor de simpli 5ezatori
pe mo0i sau acea de chiria0 sau arenda0 poate sa
continua fara a aduce turburari grave in ordinea so-
www.dacoromanica.ro
LXXII
INTRODUCERE
ginita. Jurisconsultii intervenird i stabilird, urmatoarele : Ori ce contract de mai mult dz, 10 ani este un
contract perpetuu, careia ii se poate aplica prescriptia
lungum iempus. Asemenea contracte echivaleazd cu o
vindere eterna de fructe i de producte, prin urmare
nudul proprietar nu mai poate deposeda pe arenda
dacd acela indeplinete conditiile stipulate. Acest caz
este unul din multele i foarte variatele cazuri pe care
www.dacoromanica.ro
lisITRODUCERE
LXXIII
www.dacoromanica.ro
LXXIV
INTRODUCERE
Si
proprietarului.
putea fi vorba fata de servi de vre-un drept oarecare de folosinta emfiteoticti, caci am spus ca chiar era
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXXV
stabilit principiul, ca servul, ba chiar i mojicul adied taranul neserv, nu are nici nu poate avea proprietate.
www.dacoromanica.ro
LXXVI
INTRODUCERE
La noi dijma totdeauna a fost regulata prin wzaminte cu caracter general. T4ranii din amandoua
tarile plateau aceiai dijma. Aceasta se explica prin
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS
LXXVII
magi, mai cu seams daca pui in socoteala si impozitele grele pe care in veacul al 18-lea le plateste.
In acest veac, cisla revine in mijlociu, in Muntenia,
de cap de contribuabil intre 50 si 55 de lei pe an.
Dar corvezile sau claca ? Aceste erau nesfarsite in
Occidentul si in Orientul Europei.
Asa la noi.
Pentru a se vedea greutatea clacei In comparatie
cu foloasele pe care taranul le tragea din sederea pe
pamantul boerilor, sa ark in 1851 care era, in aceasta
privinta, situatia taranului Moldovan.
El primea dela proprietar urmatoarele : zece prajini falcesti, pentru casa, ograda si grading; o falce
5i jumatate loc de arat ; 40 prajini de lanai si 40
pentru pasune.
In totul prin urmare cloud falci jumatate. Aceasta
pentru un gospodar cu doi boi.
Sa vedem acuma aid claca facea el ? Trebuia
sa are, s semene si sa grape 28 de prajini In loc-
www.dacoromanica.ro
LXXVIII
INTRODUCERE
seasch o falce de iarba, adica 80 de prajini. Pdpuoiul trebuia cules, desfdcut, carat la coare; phinea
alba carats la arie i push in dal, iarba adunata i
clddith in stog ; stogul ingradit.
Pe langd acestea, thranul trebuia sa filch' o podvoadd cu 1)AI-eel-lea sa de vite, pang la o distanth
dela 8 'Ana la 16 ceasuri de po0h, iar cand departarea ar fi fost numai dela unu 'Ana la opt ceasuri,
atunci era obligat sa filch cloud podvezi. Pe carul
sail cu doi boi sa socotea sa se puna o sarcina de 7
merle. Apoi osebit mai era obligat ca cu carul cu
2 boi sau cu 4, sa aduch la casa proprietarului lemne
de foc din pddurea de pe mode, iar child proprietarul
nu avea padure, atunci sa aduch de aiurea dela o distanta de 4 ceasuri.
Pe laugh toate aceste, Oranul mai trebuia sa lucreze 4 zile proaste, dela rasaritul soarelui panh la
apus -cu odihnd de cloud ceasuri la amiaza,la meremeturile de iezaturi, la adhpatori 5i iazuri, la mereme-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXXIX
Si aceasta In Virile unde taranii erau numai iobagi prin urmare clacasi liberi si unde prin urmare
munca for era marginitd. Acolo insa unde ei erau
Inca in stare de erbie, nici poate sd fie vorbd de a
putea pune in comparatie folosul care trdgeau cu
munca care faceau, fiindca in stare de erbie ei munceau boerului sau seniorului toata siiptamana incepand cu Luni i sfdrind SAmbata, numai Dumineca
era a for i Inc d 5i Dumineca erau ptii la vre-o
treaba a gospoddriei dupd interesele proprietarului.
XII
www.dacoromanica.ro
LXXX
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXXX1
schimbat nimic din ordinea socialo-economics de lucruri. Taranii Germani sau Rui ar fi ajuns cel mult
in categoria taranilor Francezi sau in aceea a taranilor Romani, care, fard a fi servi, erau sub autoritatea i sub dependenta proprietarilor pe moiile carora edeau sau a carol- tenure le tineau.
www.dacoromanica.ro
LXXXII
INTRODUCER E
secole erau supu5i. Tata de ce era nevoie sa se rascumpere acele redevente sau corvezi, singurile care
faceau ca proprietatea loturilor sa fie imperfectit
Nimeni in Franta nu intelege altminteri lucrurile,
nici partizanii abolitiunei drepturilor feudale, nici
proprietarii.
Dar odata chestia pusa pe acest teren, se ive5te o
a treia de cea mai mare importanta practice, nodul
ca sa zic a5a, al chestiei emanciparei, 5i de la care
atarna dreptatea sau nedreptatea solutiunei abolitici
drepturilor feudale.
Tata. Am vazut ca taranii aveau diverse obligatii,
plateau tot felul de redevente 5i fliceau felurite coryezi. Se punea intrebarea : Toate acestea trebuiau
rascumparate ? Adicii in pretul global fixat de rascumparare, trebuia sa intre i sa fie capitalizat
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE
LXXXIII
www.dacoromanica.ro
LXXXIV
INTRODUCERS
Iata cum se procedeaza in Franta. Intaiu se suprima servagiul fard nici o despagubire, caci cum
am spus, mai erau Inca pe ici pe colea in acea tars,
servi. Ce despagubire putea sa li se dea stapanilor care uzand de puterea lor, transformase oameni liberi in servi i se servise de danii ca de
nite vite ? Ideile mersese cu timpul. Numai eram
in veacul al 14-lea, can.d seniorii emancipau pe servi
cu bani. Daca ar fi fost vorba in 1789 de despagubire,
atunci mai de grabs servii ar fi fost in drept sa ce ara
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXXXV
copii sau chiar data avea copii, and acestia parasise domeniul.
Mai era, ceace se numea drepturile de loduri (lods et
ventes) si de vanzari, in puterea carora seniorul percepea o taxa de mutatiune, decate on posesorul lotului it concesiona altuia, sau it vindea.
Aceste cloud furs suprimate fara nici o despaguhire.
Mai era o proprietate numita censiod aceea asupra
careia seniorii aveau drepturi de redevente in natura
www.dacoromanica.ro
LXXXVI
IN TRODUCERE
Ce se rezervau pentru a fl,rascumparate ? Mai intaiu toate redeventele rezultand din contracte, pre-
cum din acele de precaritate, de complaint, de meteiagiu, etc., cad asemenea contracte presupuneau
o tocmeald i stipulatii reciproce. De asemenea
trebuia rascumparata dijma sau cum se zicea obligatiile rezultate din contractul numit chainpart care consista In Invoiala." Intre proprietar i
Oran prin care eel intaiu ceda celui al 2-lea, o bucatd
de pamant, iar In schimb, taranul Ii dadea o parte din
recolta numita In genere agrarium. Era dijma din tarile noastre. Si Inca cateva altele.
Aceste legi abolitive, sa tie ca n'au fost aplicate
in Franta. Evenimentele politice din 1793 au schim-
bat lucrurile.. Guilotinarea regelui, emigrarea nobililor, confiscarea bunurilor acelora, a fdcut pe
Conventie ca sa suprime toate drepturile i privilegiile in bloc, fara nici o rascumparare. lath cum
motiveaza Conventia aceasta mdsura draconich i arbitrary : Drepturile si redeventele leudalitatei nefiind
decat efectele servitutei $i a uzurpatiei, nici o distine.
tiunea nu este posibila, deci totul se suprimA flu% nici
o indemnitatev.
www.dacoromanica.ro
INTRoDucEnE
14=11
5i a aka.
www.dacoromanica.ro
LXXXVIII
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LXXXIX
de pumanturi.
Ceeace Impingea pe proprietari, intr'altele, ca sa se
margineasca numai la asemenea concesiuni, era 5i un
motiv de calcul. Ei 5tiau ca guvernul voe5te nu
numai emanciparea, dar chiar improprietarirea si
ca daca nu se decidea ca sa garanteze pretul rascumpararei si lasa ca aceasta chestie sa fie desbatuta intre tarani si proprietari si .cei dintaiu sa plateased celor din urma rascumpararea, fara nici un
amestec al Statului, era ca finantele nu-i permitea. Finantele Rusiei in urma rtizboiului dela Crimea erau
a5a de oberate in cat Alel.candru al II nu putea sa se
gandeasca la o garantie din partea Statului. kW de
ce nobilii se margineau numai la o aparenta emancipare.
www.dacoromanica.ro
X0
IN TRODUCER E
De aceea imparatul printeug ucaz din 19 Februarie 1861, hotara emanciparea tuturor taranilor din
imperiu, dar stabili conditile in care sa se poata trata
de proprietari, emanciparea, .,i anume : taranii vor
deveni proprietari pe portiuni de pamanturi arabile.
Aceasta improprietarire nu se va putea face decat
cu consimtamantul proprietarului. Apoi ukazul determina intinderea loturilor taranilor in provinciile imperiului pe care le impartea in trei zone. Tarani
care se puteau invoi, pe aceste haze cu proprietarii, de-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
XCI
www.dacoromanica.ro
XCII
IN TRODUCERE
principiul ca pamantul sa se rascumpere. Taranii deveneau proprietari pe loturi de painant, prin urmare era
natural ca pamantul sa fie rascumparat. Odata ce de-
rarei ar fi trebuit sa se fach o imparteala dupd diferite categorii a calitatei pamantului, In tot imperiul
1 sa se fixeze pretul fiecarei calitati. Operatia poate
ar fi fost grea i ar fi cerut oarecare timp, dar ea ar
fi prezentat o baza sigura, in tot cazul dreapta, pentru
rascumparatori.
Dar asemenea reforme, facute in contra clasei stapanitoare, au totdeauna ceva de schiopator in ele.
Reformatorii nu au curagiul sa meargapana la capat; ei
se opresc in drum, s'au introduc dispozitii care stria,
In mare parte, bunatatea reformei. Acest lucru se Intampla In Rusia, cum vom vedea ca se. intampla i
la noi.
In adevar in Joe ca sa se estimeze valoarea pamanturilor care ramaneau In proprietatea taranilor, pen-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
UM
Ceeace poate cititorii nu .itiu, este ca de i improprietarirea se face in Rusia in 1862, cu toate aceste
din diferite cauze, ce nu intereseaza in aceasta lucrare, ea se realizeazd foarte incet. La 1 Ianuarie 1882,
ahia 8 milioane si ceva de suflete erau definitiv emancipate i improprietdrite, din care numai 5 milioane cu concursul Statului.
Aceasta stare de lucruri alarmeaza pe Alexandru
al III care dddu un ukaz in puterea cdruia toti servii
trebuiau sii fie emancipati *i facuti proprietari in
cursul numai a unui singur an, adica pang la 1 Ianuarie 1883, punand la dispozitie resursele Statului,
pentru ca rascumpurarea sa aibd loc imediat. Ba
acest imparat facu mai mult. El ig dpi seama ca una
din cauzele care facuse ca emanciparea i improprietarirea, decretate de parintele sau, nu adusese roade,
www.dacoromanica.ro
XCIV
INTRODUCERE
declarard acs ei nu sunt in stare a se pronunta asupra bazelor ale insu0 reformei" insd rezumard astfel chestiunea :
Trebuie de o parte a se imbunlitari starea tdranilor, liberdndu-i de clacd prin despdgubire si constituindu-i proprietari pe ceeace au aster in po.
sesiune.
zerand i puterile protectoare care pusese un articol anume in Conventia dela Paris, art. 46 redactat
in urmdtorul mod:
SA se proceada farce intarziere la revizia legei, care
ca i boerii Rini, indata ce a fost vorba a se acorda 0ranilor emancipati pamanturi in deplina propri etate. Cu toate acestea flindcd dezlegarea chestii rurale
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE
XCV
In Rusia emanciparea servilor Para acordarea de pamanturi, nu numai ca creease un proletariat agricol
Cu toate aceste majoritatea proprietarilor din Camera dela 1862 la aceasta solutie se opre5te.
Mai mult. In Rusia se mai facuse inca o experienta.
Am vazut ca in Lituania, reforma agrara se marginise in a autoriza pe tarani ca sa-5i rascumpere numai casele si gradina, din vatra satului. Cat despre
locurile de arat 5i de pa5une, ei sa continuie a le tinea
in calitate de chiria5i. In 1862 imparatul Alexandru
www.dacoromanica.ro
XCVI
INTRODUCERE
Rusia intre 1820 i 1862, acest lucru it adopta majoritatea proprietarilor din Camera Romans, in 1862.
In adevar, in ce consista le)gea rurala, prezentata
i votata de majoritatea Camerei Romane, in 1162 ?
Cu toate ca aceasta chestie va fi tratata pe larg in
volumul al II-lea al acestei lucrari, este nevoie ca in
aceasta Introducere care e comuna pentru amandoud
volumele, sa schitez in trasiituri generale, ceeace s'a
petrecut.
Legea dela 1862 caracterizeaza dreptul de stiipanire a satenilor asupra locuintelor, a sadirilor de vii
Si de pometuri, de drept de embatic, i lasandu-le toate
www.dacoromanica.ro
INTROtUCERE
XCVII
iau sd se hraneasca trebuiau sd se invoiased cu proprietarii care deveneau proprietari absolut stapani pe
toed intinderea moillor degrevate de mice sarcini
taranesti I
www.dacoromanica.ro
XCV1II
1NTRODUCHRE
www.dacoromanica.ro
1STRODUCERE
XelX
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
CI
moii.
www.dacoromanica.ro
CII
IN TRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
CIII
www.dacoromanica.ro
CIV
INTRODUCERE
prietarii cer ca cele 2 zile de clach, nefiindu-le Indestulhtoare, sa fie sporite la 4, lucru care Moruzi
iarhg aproba.
Prin urmare, dach. In 1864 printre sarcinile Oramlor se aflau carele de lemne i 4 zile de clach servila, acestea se datorau unui act arbitrar ; obligatiile,
'i aveau izvorul in bunul plat a proprietarilor, consacrate In mod nelegal de Domn.
Aceste sarcini trebuiau suprimate pur Si simplu.
Thranii mai erau obligati sa dreaga morile i iezaturile, sa repareze coarele, hambarele i chiar acaretele de pe mc*i. De asemenea, am vhzut, ca prin Regulamentul organic precum i prin aehmantul agrar
din 1851, ei fuse Indatorati ca sa care recolta pro-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
CV
XIV
Care erau obligatiile decurgand In adevar din natura raporturilor pur agricole dintre proprietari i
tarani i care trebuiau rascumparate ?
In prima link, dijma.
Evident ca taranii trebuise sa plateasca ceva proprietarilor pentru pamanturile concedate. Dijma fusese
acea plata indreptatita. De altmintrelea arat in cursul
Aid o distinctie.
www.dacoromanica.ro
CVI
INTRODUCERE
Faptul ea dela uneledela cele de lanatesa putea percepe dijma i dela celelaltecele de ima5
iarba de pe imapri consumdndn-se pe loc, nu putea da loc la dijmuire. Dar aceasta deosebire, nu insemna nimic. Pentru a caracteriza natura unei obligatii, trebue sa to intrebi ce stop are ea, i dach ne
facem asemenea Intrebarea in privinta scopului acordarei locurilor de ima, atunci, vedem imediat ca ea
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
CVII
www.dacoromanica.ro
CVIII
INTRODUCERE
emanciparea vecinilor, ca un compromis intre pretentiile proprietarilor care sufereau prin dezrobirea
vecinilor, claca fusese fixata definitiv la 12 zile.
Aceasta era temeiul i baza definitive a clacei, ea
determinase oarecum nevoile proprietarilor ti obligatiile laranilor.
Tot ce se adauge peste acest aezamant fundamental In cursul veacului al 18-lea .i in acel al 19-lea,
a fost fructul arbitrarului si a violentei legale. Domnii
sunt siliti ca sa consacreze toate impietarile proprietarilor asupra muncei .i a redeventelor clacailor.
Pentru cineva care ar fi cautat sa studieze natura
clacei in diferitele secole, ar fi putut foarte uor sa
face urmatoarea distinctie : Claca, ca sa se poata justifica dandu-i-se un caracter legitim, nu putea sa fie
de cat acea pang la inceputul veacului al 18-lea, adica claca redusa la 12 zile de munca pe ogorul proprietarului, claca pur agrara.
Din contra, atat claca domestica, stability In veacul al 18-lea, cat i claca agricola ingreuiata i adaugild, trebuiau considerate ca abuzive, prin urmare
puse intre sarcinile nerascumparabile cu ocazia lichidarei drepturilor dintre proprietari i tarani.
Numai claca de 12 zile de munch' agrara, trebuia
sa fie puss alaturea cu dijma. Si cand zic 12 zile, inteleg zilele reale de munca, pe cat poate omul munci
trite zi, iar nu acele 12 zile ideale pe care le inventeaza Domnii to cea din urma jumatate a veacului
al 18-lea, pentru a, sill pe tarani sa lucreze 29 in
loc de 12.
www.dacoromanica.ro
IN TRODUCERE
CIX
Si dacd este ca sa admitem interpretatia clasei dirigente de atunci, cum ca claca reprezenta echivalentul ederei locuitorului pe moie, adica plata painantului Si a gradinei din vatra satului, a lemnelor de
constructie i celor de foc, apoi numai aceasta clacd
redush la 12 zile, pe care o gasim in cele intdiu ae-
www.dacoromanica.ro
CX
INTRODUCERE
pere locurile arabile precum ,,i acele din vatra satului unde ',,i aveau casele i gradinile, nici proprietarii sa le vanda. Era vorba numai ca taranii sa
degreveze nite pamanturi, pe care le tinuse de yeacuri in calitate oarecum de embaticari. Aceasta calitate de specie embaticara a taranilor, pe Tanga ca
dovedesc in cursul cartel ca o recunosc actele i legiuirile vechi, dar o afirma chiar proprietarii In legea for votata dela 1862, cu privire la pamanturile
din vatra satului.
lard ce zice art. 2 din acea lege : Locuitorii cultivatori sunt liberi a dispoza prin tocmeli de on ce
natures, de locuintele for ai de s5dirile de vii ai de pometuri, nefiind supuse aceste sadiri ai clAdiri la nici
www.dacoromanica.ro
IN FRODUCERE
CXI
Si iata cum claca,ii la 1864, nu trebuiau sa plateased pentru rascumpararea tuturor sarcinilor legitime i drepte deck suma de 330 de lei.
www.dacoromanica.ro
CXII
INTRODUCERt
www.dacoromanica.ro
th'rnobuctst
Oat'
Un legiuitor drept td sever, n'ar fi trebuit sa se opreascii numai la cercetarea aparenta, dacii o sarcinii sau o claca este acoperita printeun hrisov sau
8
www.dacoromanica.ro
INTROMICERt
CXIV
ciici
zis ci 5i. a carelor de lemne, a meremeturilor acareturilor, a podvezilor i a celorlalte pe care le evalueaza la o cifra arbitrara.
In adeviir toate aceste sunt evaluate ca conslituind
pentru proprietari un venit pc an de 133 de lei pentru locuitorul cu 4 boi i o vaca ; de 100 de lei pentru cel cu 2 boi si o vacti etc.
133 de lei pe an, aceste erau sarcinile in bani a locuitorilor cu 4 boi pe an catre proprietar ? Nedreptatea e strigatoare. Taranii platira, luata aceasta
baza,dacii inmultim acea cifrd cu 15, pentru taranul
cu 4 boi, suma enorma de 1521 lei i 10 parale,
totalul rfiscumpararei.
Aceasta suma o platete sateanul in Moldova pentru
5 falci, 40 de priijini gi In Muntenia pentru unspre-
www.dacoromanica.ro
INTRODUCETIE
CXV
monopolurile (art. 21) de ciisapie, brutdrie, de biiuturi i allele in cuprinsul vetrei satului.
Med ceva. De vreme ce legiuitorul dela 1864 rascum-
www.dacoromanica.ro
CXVI
1NTIIODUCERE
Inca o nedreptate :
Taranii pans la 1828 in Moldova se bucurase de
intinderi de pamant arabil indsetuldloare, cum ziceau
legiuirile din veacul al 18-lea.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCElili
CXVII
Era o dispozitie arbitrary care tindea la restrangerea pamanturilor clacailor i la desfiintarea principiilor care domnise In veacurile trecute.
Ionita Sturza, sub influenta boerilor, Boer .i el, a
putut sa is asemenea masura arbitrary. Regulamentul organic, in care influenta proprietarilor e vadita,
a putut sa consacreze o asemenea masura.
Ceeace facuse insa Ionita Sturza i Regulamentul
organic, nu trebuiau s faca Voda Cuza i Mihail liogalniceanu. In 1864 era vorba sy improprietareasca
www.dacoromanica.ro
Cxvii!
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS
CXIX
lata o tara Anglia in care guvernul nu a intervenit la limp pentru a desface legaturile dintre tarani
i seniori. Pentru ce? Pentru ca proprictarii deja ii
deposedase Eland dinteinii oameni liberi pe bratele for fara nici un petec de pamant, simpli proletari sau eel mult fermieri in putere de contracte
www.dacoromanica.ro
CXX
INTRODUCEllt
Proletariatul agricol nu s'a creeat prin impropritarire. Era fatal ca el sh se nascA on unde toata lumea
triiieste din munca piimantului; este o fazh prin care
toate popoarele pur agricole trebuiau sA treats.
Chiar dac5 nu ar fi avut loc improprietarirea 5i
regimul vechiu economic ar fi continuat, Inca s'ar fi
creeat proletariatul agricol. Deja incepuse a se ivi
semne de aparitia lui. Ce Insemna imputinarea si reducerea portiunelor loturilor de pamant a tgranilor
nostri in veacul al 19-lea ? Pe Itinga tendinta de culturd mare a proprietarilor, imputinarea si reducerea
acelor loturi mai aratii 5i indesirea populatiei rurale.
Indesindu-se tot mai mull populatia ruralti, chiar
sub regimul cel vechiu trebuia sti se 'iveasch criza
lipsei de piimant si ca consecventA, proletariatul. Ar
fi ajuns un moment in care proprietarii n'ar mai fi
putut da tuturor familiilor ptimiinturi de bran5, si
atunci criza, care o vedem astazi, ar fi isbucnit 5i
atunci.
www.dacoromanica.ro
CXXI
1NTRODUCERE
nevoiti ca sa plateasca o rascumparare in haul numita obroc pentrtt a pardsi unii din membrii familiei, locurile pe care nu se puteau hrani. Si acolo o
parte din populatia rurala e silita sa emigreze sau sa
imigreze in interiorul imperiului.
Dar se mai zice ca ()data cu improprietarirea ar fi
trebuit sa se schimbe legea succesiunei i sa se suprime dispozitia ca toti copii an parte egala la pamantul tatalui. Aceasta ar fi produs o adevarata revolutie flindcii de cAnd e tara aceasta mult inainte
de codul lui Napoleon, a lui Caragea, a lui Scarlat
Calimach, a lui Vasile Lupu i Matei l3asarab, principiul egalitatei motenirei '1 giisim puternic implAntat.
ti
rasturnat or-
www.dacoromanica.ro
CARTEA I
PERIOADA DELA CONSTITUIREA TARILOR VALARIA
SI MOLDOVA SUB DOMNI PANA LA SFARSITUL
VEACULUI AL 17-LEA
CAPITOLUL I
JUDECAU BOERII SATELE ? JUDECITORII DOMNESTI
Dupa cum vom gasi ca justitia era in mina proprietarilor, adica a stapanilor de mosii sau era dis_
tribuita direct de functionarii domnesti, ne vom face
o idee de starea de supunere a laranilor catre proprietari ; in cazul intai, acest lucru va arata ca taranii
erau supusi proprietarilor, de cari atarnau si judecatoreste ; in cazul al doilea, vom fi in drept s credem ca cei intaiu nu erau cu totul la discre(ia celor
al doilea. Cad in veacurile de care ma ocup si un
caz si altul au avut loc. In adevar, gasim in uneletari o nobilime puternic constituita, care, intre allele,.
are si privelegiul de jurdictie asupra locuitorilor de
pe domeniile ei. In acest caz, autoritatea Suveranului
era slaba.
www.dacoromanica.ro
pe iobagii lor, iar nobilii sd nu fie supusi altor jadecatori deck Voevodului sau Vice-Voevodului. 2)
Foarte patine date avem despre organizatia administrative i judiciary a satelor noastre, in veacul al
1) Recherches sur quelques problemes d'histoire, de Fustel
de Coulanges, pag, 493 si celelalte.
2) Docnmente, Istoria Romanilor, Hurmuzachi, vol. I, pag. 673.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
contestat de nimeni; de altminterelea trimit pe cititori la lucrarea d-lui Bogdan,Despre Cnejii Romani,
uncle sunt citate aproape toate documentele.
Din documentele ce posedam din acele veacuri nu
putem s ne facem o idee despre ceeace reprezentau
juzii $i vatamanii in sate, cu atat mai putin enigmaticii cneji.
Inteun document de la Duca Voda, pentru supunerea unui sat, manastirei CetAluia, Domnul incepe
cu cuvintele urmatoare:
Scriem Domnia mea la vcitamanul qi la toti siitenii din satul Domniei mele Babiceni, ce este la tinutul Falciului, dil-mu v sure, etc".1)
Intr'un alt document, Irimia Movila autoriza inIlintarea unei slobozii, manAstirei Pobrata. DocumenJul incepe :
Am dat aceasta carte domneasca parintelui ksi ru-
gAtorului nostru egumen dela sfanta miinastire Pobrata, qi veaamanilor din satul Valeni".
1) Surds i Isvoade, G. Ghiblnosen, vol. IV., pag, 52.
2) Arhiva Istorielt, Hajdeu, I.. 1., pag. 113.
www.dacoromanica.ro
Scriem Domnia mea la vateimanul si la toy seitenii din sat de la AOreinzeni, dam-va stirea, daca
yeti vedea cartea Domniei mele, iar voi sa aveti ascultare de boiarinul lordachi ce a fost visternic, pentru caci Domnia mea m'am milostivit si v'am dat
iarasi lui cum a-ti lost 'nainte, pentru aceasta lucru
iar voi ca sa aveti a asculta de dumnealui intru tot ce
va da invatatura, iar vornicul carele ram lost pus
Domnia mea acolo sa n'aiba nici o treaba". 1)
De aici deja rezultd un lucru, ca vornicelul era pus
de Domn, era functionar curat domnesc.
lul ce au satul lor, precum le fac mai multe stram') Sarete si Isvoade, G. Gbiblnesea, vol. IV, pag. 2.
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
MOO si nu-i lasri in pace si cer srt li se puie vornicel de unul Burea Capitanul, care este in sedere in
sat cu dansul". 9 Ceea ce se si admite.
Am zis ca din veacul al 17-lea, Domnii adresanduse sAtenilor, s'adreseaza si vathmanului si vornice
lului.
Gheorghe Ghica in 1659 da stire Jul Arpitie vor-nicel. de Munteni si la vatamanul si la toti sAtenii de
acolo, etc." 2)
0 dovada, ca si vatamanul era numit tot de domnie, ca si el era deci agent domnesc, insa era plAtit
de sat precum si vornicelul, si ca amandoi aveau
www.dacoromanica.ro
Li se margineste deci rolul la a trimete la visterie una din foile din cislA, iscalita de pops, de vornicel oi de vataman vi boerii zlotai" 1)
Vatamanii sunt insarcinati de Domn (Grigore Ghica
inteo carte catre Campulungeni din 1756) ca s stranga
www.dacoromanica.ro
G. PANU
cronicarul, unde gaseau zlotasii cate un om tar's pecetie it punea pe vornicel sau pe vatatnan in butuci
si-1 purtau la Iasi ei ii purtau pe ulita prin targ, caci
Nu stiu; n'am obiceiul a ma pronunta cand nu gasesc dovezi. Din cele citate insa rezultd un lucru sigur, ca vatamanii si juzii de prin sate au trebuit sa fie
functionari domnesti ; si dacd ei au avut si un caracter judecatoresc, desigur i1 aveau dela Domni, si
distribuirea justitiei se facea tot in numele acestora.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
G. PANU
www.dacoromanica.ro
10
judecati si globiti de cneji. Cnejii, ne adauge d. Rosetti disparuse de mult, caci nu gasim deck numai
urme despre dansii, dar institutia era vie Inca in
sate. Dreptul de a fi judecat de un mai mare din sat,
fie un cneaz, fie aviind un alt nume, era scumpa tranilor, constituia un drept cetat6nesc. *i. atunci adauga autorul :
Nici Bogdan, nici urmasii lui nu s'au &Wit la vreo
stirbire a drepturilor poporului, la vre-o ingreuniere
a stArli lui. De altminterelea documentele ne dovedesc cu prisosinta ca nici o schimbare efectiva n'a
avut loc in raporturile taranimii cu pamantul, ptma la
mijlocul veacului al.18-lea. 9 .
Silili de asemenea consideratii inalte politice, marginiti in actiunea si in puterea lor, Domnii fac ce pot.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
11
Toata aceasta teorie presupune la baza ei un lucru, care macar acesta trebuie sa fie exact, sa constituiasca un fapt istoric dovedit, anume, disparitiunea
cnejilor in epoca istorica a Mudtetilor.
Nimic mai ingenios in acest caz, decat sa-ti inchipueti
www.dacoromanica.ro
12
D. R. Rosetti, apropo de cnejii d-sale, fusese nevoit s citeze unsprezece documente in care numele
acelora figura. Or, s intampla c din aceste unsprezece documente, apte numai vorbesc de cneji care
au fost, iar patru de cneji care Ircliesc. 1)
Sa le citez pe acele unde se vorbete de cneji care
sunt in fiinta,
Alexandru eel Bun dAruete slugei sale Panului
zti
www.dacoromanica.ro
13
G. PANU
11
www.dacoromanica.ro
si Pannantul,
14
www.dacoromanica.ro
G. PANU
15
lui sdu cult si muncitor ; insa in loc sd scape de contradictie, se infunda mai tare.
lata ce zice :
Cum se explicA dar aceasta contrazicere intre logica faptelor si gl5suirea celor trei (pardon patru 1
urice ale lui Alexandru eel Bun ? Numai printr'o intrebuintare greaita a cuvantului de cneaz.
Cnejii despre care unele din documente citate mai
sus zic c sunt" cneji in momentul darii uricului, nu
erau, ffira iudoiala, decilt simpli juzi impodobiti cu
titlu de cneji, de vre-un scriitor care nu-si &idea bine
seamy de valoarea cuvintelor.
aMai este probabil ca cuvantul cneaz sii fi cazut de
mult in neobicinuinta in Moldova si ca acuma sub
Alexandru cel Bun, sa se fi crezut Ca cneazul nu fusese altceva deck un jude p.1)
Cer iertare.
Nu poate s fie contrazicere intre patru urice aulentice si intre logica faptelor. Logica faptelor nu este
un act, ci este o argumentare, un rationament, o con-
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
G. PANU
De ce ma rog
Aid d. R. Rosetti ne reediteaza teoria pe care ne a
servit-o deja, apropo de Moldova.
1) Pamantul, sltenii si sttipanii, R. Rosetti, pag. 31.
2
www.dacoromanica.ro
18
Dar boerii ce erau? Caci era o clasa boereasca. Rasfoiasca cineva colectiile de documente i va vedea cd
ele sunt pline in acel veac, de danii domnWi, ftieute
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
19
Documentul este clar ca lumina zilei. Era un obiceiu foarte frecvent, in occident mai cu seamd, anume,
multe persoane de toate rangurile isi inchinau persoana si averea unei mAndstiri, fie ca se fLicea ctilu-
gar, fie di se desbraca de viata de societate, fdcandu-se robul sufletesc al mAndstirei ; asemenea inchindri foloseau manastirilor, caci in genere, cei ce isi
inchinau sufletul, hdrazeau si averea for multa-putind
cat aveau.
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
G. PANU
21
Stefan cel Mare la 1841 find in rasboiu cu Domnul Munteniei, adreseaza, ca s zic asa, o proclamatie locuitorilor de granita din judetele Ramnic, Buzau si Braila. Aceste linuturi raspund Si ele in numele ntuturor boerilor, a tuturor cnejilor gi a tuturor Romanilor".
www.dacoromanica.ro
22
sul il fac in numele tuturor boerilor, a tuturor cnejilor si a tuturor Romani lor.
Sub cuvantul de cneaz, toate documentele citate
pe Lang categoriile sociale mai sus aratate, mai adauga Stefan si pe judeti si pe judecatori ?
Apoi dacd e vorba de comentarii de text, pot sd
raspund si eu in urmatorul mod : Stefan cel Mare
s'adreseazd la toli boerii mari si mici. Din documen-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
23
litatea de judecalori ai satelor, este iardsi o mistificare istoricd, cad ea nu se bazeazd absolut, dar absolut, pe cea mai mititicutd dovadd.
IV
Dat-am Domnia mea, nice hrisovul, aceasta porunca a Domniei mele cinstitului si diregatorului
Domniei mele jupanului Stanciu marele paharnic si
cu fii lui cati i-au daruit D-zeu, ca sd fie ocind la valea
Pracicovenii, jumAtate din vale din satul numit Funia
Bivolitei, lima partea lui Stoichetu si cu fratii sai,
www.dacoromanica.ro
24
lui jupanului Stanciul, marelxi paharnic, cu toate pArtile for de otcinA, ca sa -i fie vecini pentru 17.600 aspri
gata, etc".
V
Iata pe ce :
Stefan al 11-lea in anul 1434, Octomvrie 8, ,,da lui
www.dacoromanica.ro
G. PANU
25
buinteze numai in sensul dintaiu, ci trebuiau sa dis1) Despre Cnejii Romani, I. Bogdan, pag. 19.
2) PAmantul, sAtenii $i stIpanii, R. Rosetti, pag. 147,
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
G. PANU
2T
Cum ca in aceste documente, este vorba de intindere teritoriala recunoaste si d. Bogdan caci vorbind
Bu nu cunosc document in care cuvantul de judecie s aiba si acest inteles. Daca d-nii in chestiune,
cunosc, sd-1 arate.
cuvintele judecie, cut $i parte de sat, ele stint sinonime si sunt intrebuintate pentru a desemna circum.
scripria in care juderal, stilpanul satului sau a pArtii
din sat, 10 exerciteazei judecia". Acest fapt dovedeste
un lucru, cd cuvantul de judecie isi perduse nu numai semnificatia de jtzdeator, dar chiar si aceea decircumscriptie judeccitoreascd, insemnand pur si simplu, intindere teritorialci.
1) Pamintul, satenii i stlpftnii, pag. 149.
www.dacoromanica.ro
28
sim, nu numai in documente relative la sate deosebite, dar chiar in documente asupra aceluia0. sat ;
in unul, st intrebuinteaza cuvantul de judecie, in altele
D. Bogdan recunoate aceasta, cand ne spune urmatoarele : ca documentul din 8 Octombrie 1434,
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
29
R. Rosetti, in
satele unde
www.dacoromanica.ro
-30
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
31
laid nu mai departe decat in numdrul din 1 Ianuarie 1908 din Viata Romaneasca", d-sa revine cu
insistenta si aduce in sprijinul parerei sale, chipurile, o noun dovada, rescriptul ImpAratului Austriei
Iosef al II-lea din 1787 in privinta judecarei tdranilor
Bucovineni, de catre stdpanii mosiilor, si striga triumfdtor : Ei, vedeti ca Austriacii, luand Bucovina, au pastrat le9ea Moldoveneascd ?
www.dacoromanica.ro
32
nului rezida deci, cum am spus, puterea j udecatoreasca ; tot in ale lui era si puterea administrative si
www.dacoromanica.ro
G. PANG
33'
www.dacoromanica.ro
34
Sa ne intelegem. Taranii nu
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
35
tarea conditiilor, atat de muncd din partea proprietarilor, cat si din acea a tdranilor. Domnul le rezolveste
eland porzrnci cum chestiile set se tranvze.
Raman procesele mici pe care natural, tdranii au
Irebuit sd le aiba intre dansii si care in orice grupare
de familii se nasc in mod firesc. Asa, au trebuit ca
sd fie procese intre tdrani, relativ la recolta lor, unul
insusindu-si pe nedrept pe a altuia, sau la contestalii
privitoare la gradinile for de legume din vatra satu-
Adevdratele procese in sensul cel mare al cuvantului, pe care tdranii au putut sh be aibd, sunt cele
cu caracter penal. In vederea proceselor penale consista mai cu seamy organizalia judecatoreasca Domneascd.
www.dacoromanica.ro
36
Intr'un document din 1595 dela Stefan Voila Rdsvan, acesta s'adreseazd catre functionarii penali, apropo
de un sat al mAnastirei Taslau, astfel :
Asa, sa judeca 'naintea Domniei un proces de revendicare sau de altd naturd ; partea castigdtoare nld-
www.dacoromanica.ro
G. PANG
37
www.dacoromanica.ro
38
damnd. Nu se spune la ce, dar omul spune ca.i venise vremea de peire i atunci se maga la judecator
ca sd-i scoata capul din aceasta nevoie. Postelnicul iii
fdgaduWe cu conditie Ins ca Stefan sd-i dea ocina
lui, cum in adevar se vede ca i-o cid, in satul Pomarla, din a cincea parte a treia. Mai cid vinovatul, de
asemenea, pdgubailor cinci capete de vite, in loc de
patru care furase.
Lad deci cloud gloabe pe care vinovatul be pldteVe,
I) Surtte
www.dacoromanica.ro
G. PANU
39
De aci se vede, ca pentru faptele mai marl, parcalabii trimeteau pe vinovati la temnita din Iasi, asa
cum s'a vazut ca. Domnii recomanda parcalabilor,
cand vinovatii n'au cu ce plati. Ce au facut Gligore
cu muma sa si tatal sau ca sa poata plati parcala
bului din Neamt gloaba ? *IL cum i-a plata ?
Un zapis deosebit 2), ne arata :
') Sarete si Isvoade, vol. III, pag. 179, G. Ghibaneseu.
2) Ibidem, pag. 195, G. Ghibtineseu.
www.dacoromanica.ro
40
timpul Francilor.
Unuia i se plAteste gloaba ca sa scape de pedeapsa
de moarte i iata ce declaratie face :
aMi s'a intamplat dupa imboldirea diavolului sa comit o nelegiuire gravy pentru care am fost condamnat la moarte, rosy prin bunatatea d-tale chiar cand
rascumparat cu banii
d-taler.
Alta :
www.dacoromanica.ro
G. PANU
41
pi
Acest principiu era foarte comod si Winos in ace lasi timp pentru fist si Domnie.
Ca s descoperi pe omoriltor, ar 11 trebuit cercetdri
www.dacoromanica.ro
42
le zic6 urMAtoare :
www.dacoromanica.ro
G. PANU
43
ciul si Stefan si alt Oprea, ca set vie inaintea Domnieia mele in nzarele Divan; ca set vancld acei stangeni de mosii 150 mai sus scrisi, si cu vadul de
moard cinstitului dregiltoritt al Domniei mele Jupanzzlui Vucina, nzarelui paharnic pentru acel prep
www.dacoromanica.ro
44
pant se gtiseste Ionas Cubit care 'i face aceasta indatorire cumparandu-i mosia.
1) Uricarul Codresen, vol. XIV, pag. 224.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
45
VII
www.dacoromanica.ro
46
seli de tinuturi, parcalabii si ispravnicii, atat in Moldova, cat i in Muntenia. Ei cunoVeau toate pricinile
din jinuturile lor, ei dadeau ordine, ei urmareau, ei
globeau, ei rascumparau pe cei vinovati in schimbul
unei gloabe, ei trimeteau pe vinovatii mari la Dom nie, ei lucrau cu un cuvant in numele Domniei.
Parcalabilor i ispravnicilor, Domnii Indreptau
insarcinarile de cercetare mai insemnate, caci, cum
.am spus, parcalabii i ispravnicii erau sefii justitiei penale. Acest lucrit '1 spune in mod oficial Miron Barnovski in 1628 intr'un faimos hrisov pe care
l'am citat, cu o alta ocazie, mai sus.
Unde se inchideau furii sau talharii sau alti criminali ? Toti aceOia erau trimi0 la Domnie In Iasi,
adiCa acei bine inteles care nu aveau cu ce sa piateasca gloaba.
Arhiva Istoric, 115jden, I. I. pag. 175.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
47
as -i
latil ca va scriu de acum 'nainte sa numai desealecati nici voi nici feciorii voOri ca sa numai faceti
.cheltueli ; nu-i scoateli numai cand s'ar intampla niscai
fun pe acolo, hie furi adevarati pe aceia ii yeti lua
.de acolo din sate, etc., etc., etc.
www.dacoromanica.ro
-18
D'asupra acestei re-tele de funclionari penali si civili stiff d'asupra, mull d'asupra, Domnul, in persoana
caruia ajutat de sfetnicii lui, cum am zis, se concentra
toate afacerile Wei de orice fel, chiar si cele mai
2) Surete
www.dacoromanica.ro
G. PANU
49
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
DAM, ZECIUIELI I CLACA DOMNEASCA
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
51
5i
cle vin.
Pripafitul: Domnul avea dreptul a lua o taxa asupra
Unii pretind ca galeata era o zeciuiala asupra fanatului. Poate era 5i o zeciuiald asupra fanatului, dar
nu o intalnim. Intr'un document a Iui Mihnea \Todd
din 1613 se mai vorbe5te 5i de o galeatu de wire')
pe care vecinii, ca sa se poatii muta dintr'un loc Intr'altul, o plateau proprietacului. Apoi mai era merticul,
.13 zeciuiala asupra fainei care se macina pe la mori.
Mai gasim un impozit tretina, adica una din trei,
,dupa cum desetina Insemna una, din zece. Tretina se
,obi5nuia mai cu seams cu privire la porci, la miei
5i altele.
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
C. PANU
53
pans la Regulamentul organic, era de o nature necunoscutii sisteinelor noastre de impozite moderne.
Mai intaiu cisla se platea pe sat, nu individual.
Intr'un ordin Domnesc din 1697, cetim : si duprt
ce se va face cisla sg. cautati sa v dati banii, fiecare
era supus la o parte contributivii, in raport cu averea sa; bogatii plateau mai mult, mijloca5ii si siiracii
mai putin. Cel putin, a5a ar fi trebuit sa se intample.
De aceea, era un moment foarte greu pentru sa-teni, acela al intocmirei cislei, cei bogati ciiutau sit
contribuiasca cu mai putin; pe cei saraci sau cu mai
l) Studii i documente, Iorga, vol. IV, peg. 344 i 345.
2) Ibidem, peg. 344 si 345.
3) Ibidem, pag. 183 11 184.
www.dacoromanica.ro
54
dupd cum se intampla totdeauna cand o colectivitate stabile.te partile contributive, a fiecaruia in
parte.
$i
www.dacoromanica.ro
G. PANG
55
scoteau carti dela Domn ca sa urmareasca pe fugiti, pentru a se despagubi, cand ii gasiau, iar In caz
contrar, sa le urmareasca aver ea cand o giiseau si
unde o gaseau.
Dovada, iata o declaratie a targovetilor din Galati
din 1683. Dupa ce targovetii 1}i arata numele In act,
apoi urmeaza : scriu ca un targovet Mihaiu Cofariul
au luat hartie dela Cantemir oi, dupa ce au luat hartie, s'au sculat de au fugit, oi dajdie birului qi banii
sAului oi banii mezelgiului oi banii n5paotilor ce au
venit asupra noastrAo. Partea lui e de 30 lei. nSi au
rAmas In spinaria noastra darea 1ui*.1) Dacii locuitorii aveau de unde sa se despagubeasch, bine ; dacii
nu, ramaneau paguba0. In cazul de fats, Galatenii
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
G. PANU
57
scutiri de impozitele, in naturd ; la cisla ei insa tineau ca s'o incaseze flindcd ea reprezenta bani gata,
si rar cineva schpa de cislii.
Miron Barn ovski \Todd da urmatoarea porunch
ciitre slugile lui din tinutul Bacaului : odaca yeti
vedea cartea Domniei mele, iar voi si Igsati toarte in
pace de toate angariile satul Borilestii, numai sa aibe
ci a-0 plati cisla for cdta va fi scrisa in vistierul
Domniei mele, si nu alt-ceva, nici sulgi nici stupi,
nici o angaric, pentru ca Domnia mea i-am
ispisoc, anume dela pagina 29 si 30, din care pretinde a rezulta cat se pldtea pentru cislii pe care
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
G. PANU
oi
birul si toate
www.dacoromanica.ro
60
Domnesc, etc.
Podvoadele, erau toate transporturile de cari Domnul avea trebuinta fn serviciul tarsi, a Turcilor i al
lui propriu. Caci, ceeace deja incepuse a ingreuia pe
erau 67.0 sau obositi, luau din satul unde ajungeau, alti cai odihniti i asa schimhau caii 1 carutele dupa vointa, iar toata lumen trebuia sa se supunii.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
61
nu percepea nimic, doar din pane, caci printre impozite am vazut eh era si galeata de grau. Numai
asupra unui singur object, atat boerul, cat si Domnul,
percepeau dijma, asupra albindritului sau a desetinei
sau a zeciuielei de miere. Decal, era o deosebire In
privinta asezarei acestui impozit in natura. Domnia
www.dacoromanica.ro
62
minat deja.
Apoi veneau, olacarii, cei insarcinati ca sa prega-
a priida pe oameni. Sosind intr'un sat, ei se instalau pentru o saptamana sau doua, mancand si
band pe socoteala satenilor, cateodata i mai mult
pang strangeau darile. Erau nemiloi cu oamenii. Pen-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
65
Altceva este concedarea unor drepturi ale Suveranului unei intregi clase sociale privilegiate, precum
acele sate.
Aceasta a treia dizpozitie este cea mai principald
flindca ea singura cuprinde i pe celelalte doua. Indata ce opreti pe functionarii de mice categorie, ca
www.dacoromanica.ro
66
Gherestenii si Rosca de lang6 HarlAu, sd nu piateased bir, nici posadd, nicipodvadci, nici iliqi,nici
mori sd nu faces, nici in solda s nu imblu, nici butile noastre sa nu care si nici o alter slujba a noastra.
Toti cojocarii si alti mcsteri din acele sate s fie yenit numai manastirei. In fine nici judecdtorii dela
Harbin, nici globasii lor, nici pripdsarii sd nu
aibd a judeca pe acei oanzeni, nici s-i prade, nici
gloaM sau tretinil sa nu le ia, nici pentru neascultare. Ci in oricare treabd din acei oanzeni sad judece calugarii Mond tot venitul ce va
1)
1) Arhiva istorica, liajdeu I. I., pag. 153
www.dacoromanica.ro
154.
G. PANU
67
for sa na plateascii nici bir, nici sa faca clach Domneasca ; dar nu vedem defensa catre birari i dabilari de a nu intra in acele sate. Aceasta lacuna provoacii cel putin neintelegeri i chiar conflicte intre
egumenii mandstirilor imune ,,i intre slujbaii rapaci
ai Domniei.
Stefan ccl Mare in 1459 acordii manastirei Bistrita
un hrisov de imunitate, insh numai partial. El cedeaza egumenului manastirei, dreptul de a judeca
i de a globi pe oamenii satului Lucace.ti luiind acest drept expres functionarilor judecatoreti Domnegi. Precum nici juzii dela Bacau cu globaaii for
al cu slugile for sa nu judece nici sa globeascd pe
.acei oameni manastireati dela Lucaceati, nici pentru
treaba mare, nici pentru treaba mica, nici pentru un
groau, ci sa -i judece si sd-i globeascd in orice treaba
www.dacoromanica.ro
68
fi atunci in acel ternplu at Sft-lui Neculai si inaintea vcitafilor egumenegti, cari stz nu aibe intr'un
nimic un alt jude mai mare peste ei ci sa judece
ei singuri pe oamenii for din acele tri sate mcizzeistireqtt qi sci-i certe 0 sd -i globeascein.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
69
de termenii vagi, se pare, ai hrisovului de imunitate, i continua a intra in acel sat i a t barztui,
dupd expresia Domneascd. Domnul este nevoit ca sit
dea din nou ordin precis, specifichnd acelor slujbai
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
G. PANU
71
De asemenea si voi toti cat sunteti staroti, scutari, desugubinari i globasi, sA stiti cum ca si asuptlva ne-au venit tanguire pentru ca nu lasati in folosul
insusi a cAlugarilor precum le-am acordat'o Domnia
www.dacoromanica.ro
72
a tuturor impozitelor fares nici o rezervii, apoi adaoga : si nimeni sci nu cuteze a bantui acele sate,
nici jude(, nici birari, nici globnici, nici oricare altul din boerii si din dregcitorii Domniei mele trimisi
dupes ajutorintele si trebile Domniei mele 1).
De asemenea gasim iarasi expres defensa de a nu
bantui satele intr'un hrisov de imunitate a lui Radu
Voevod din 1502 2).
1,
www.dacoromanica.ro
pag. 295-296.
73
G. PANU
td
in scutirile
www.dacoromanica.ro
74
1-
munitiiti ?
boerilor.
D. R. Rosetti, in cartea sa este de altii piirere. Iatii ce
zice : Pare a rezulta din textele actelor vechi de imunitate ca Domnul scutind pe satenii unui sat manastiresc
de biruri, scutirea era facuta in folosul for si ca ei nu
mai plateau acele biruri calugarilor nici in total, nici
in parte. Folosul ce-1 tragea manastirea din imunitate
www.dacoromanica.ro
G. PANU
75
www.dacoromanica.ro
76
nici o alta slujba a noastra; toti colocarii*i alti meteH 83 fie venit numai mitmistirei"1)
Intr'un hrisov a lui Stefan Voda cetim : am intnrit si confirmam sfintei manAstiri Pobrata intre altele
si toate butoiasile de miere din dijma Domneascil
cdte mi s'ar cuveni din satele mandstiresti dela oamenii mandstirei dela BotnaD.9
Iata miinAstirea autorizata de Voda Stefan, a percepe in folosul ei, impozite Domne5ti.
In 1599, Mihaiu Viteazul ca Domn al Moldovei,
Valahiei si a Transilvaniei zice inteun hrisov : am
gratiat Manta noastrii rtTga manastirea Bistrita cu zecimea albinelor dela toll vecinii din toate satele manastiresti ca sei is zecimea rzigeitorii nostri, calugnrit si egumenul nostril de acolo, dupes cum se
obicinueste din vechime si dupes cum i-au gratiat si
Domnii de mai 'nainte".3)
Ceeace acordase Stefan cu vre-o 140 de ani (nainte manastirei Pobrata, se vede din documentul lui
1)
www.dacoromanica.ro
O. PANU
77
Cate odata scutirile de ddri a mandstirilor constituesc adevgrate imunitati, de vreme ce aceste se refers la propriile producte ale calugarilor. Stefan cel
Mare In 1471 da mandstirei Pobrata o urrniitoare
imunitate de impozite : pe on -tine din slugile ma-
www.dacoromanica.ro
78
$i
www.dacoromanica.ro
8.
G. PANU
79
Ar fi fost straniu fn adeviir ca boerii sa se fi interesat intru atilla de soarta satenilor, luck sa caute
ale tiura situatia for materials, fara nici un profit.
De gliminterelea Domnii, cum vom vedea indata,
de elite on scuteau pe insusi taranii unui sat, de
dari, in folosul propriu a acelora, o spun si o spun
pentru ce fac acest lucru.
Cum ca boerii trebuiau sa se foloseascii, chiar fn
intentia Domnului de scutirile pe care el le acorda
satelor, se vede din redactarea ins4i a acelor docuente.
vorbete de foloasele
si
prietari.
I,
pag. 74.
www.dacoromanica.ro
80
VI
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
81
tele in satele acelei muniistiri Si sci le adacel la lezaurul regesc, oprind foarte riguros ca strangatorii
lui de biruri sa se amestice. 1)
Cu toate aceste, simpla delegatie si percepere isi
aveau insemnatatea si chiar folosul lor.
Egumenul percepea impozitele in mod mai ome-
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
83
Eremia Movila in anul 1603, autoriza pe nninasarea Probota ca sa poatii aseza in satul `Ti lenii din
judetul Ghigheciului oricati oameni fie Rusi, fie
Munteni, fie Unguri, fie Sarbi, fie Moldoveni, sau oameni de oricare limba cu scuteala Domneasca pe trei
ani de orice impozite". 1)
dajdie, etc.". 2)
IT
www.dacoromanica.ro
84
Stramba, ca sa-i fie uric si sub uric sa nu se dea altuin niciodata in veci si set asculte de not si alt judear-tor sa nu aibe". 3)
www.dacoromanica.ro
CARTEA II
PROPRIETA TEA DO1INEASCX. - DANIILE DE D10 .II 1 CON FIEMX RI
DE ACTE
CAPITOLUL I
PROPIUETATEA DOM NEASCA
fiindca
www.dacoromanica.ro
86
simpli posesori. La not din contra, ideea veche romand a proprietdtei aproape cu toate consecventele
ei riguroase, a domnit totdeauna. Proprietatea individuala a fost totdeauna respectath, in principiu si
chiar in practicd.
E dreptul, ca Domnii confiscau cite data proprietati particulare, dar aceasta nu inseamnd ca ei nu.
aveau notiunea de respectul proprietdtei. Confisca tiunea putea in fapt, cite odatd, s constitue un act
arbitrar, dar ea era totdeauna rezannata pe un principiu
vechiu care era admis in toate tarile : dreptul Suveranului de a dispune de averea unui supus rebel.
Confiseatiunea era o penalitate de care Domnul uza
de a dispune de mosiile care constituiau acel domeniu nu a fost niciodata contestat, din contra it
vedem afirmat cu diferite ocazii, in mod neindoelnic.
In anul 1618 Radu, Voevodul Orel Moldovei, intd-
pisoacele ce le-a facut Stefan Voda Tomsa toate satele, ce le a dat mAntistirei Solca pe care a facut-o in
numele lui Dumnezeu, din care sate uncle le-a cump5rat insusi el cu ai sni drepti bani, iar pe altele lea
dat din satele Donmesti, ca unul ce singer e stei pdnitor si oblekluitor pe cele ce i-au fost dat dela DumnezeuD.1)
') Uricaral Codrescu, vol. XVIII, pag. 283.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
87
www.dacoromanica.ro
88
pod de steipdnire, cum si Coate nzosiile, ce se stapanese din vremile vechi, si mai pe urma de luminatii
Domni, sunt date danie cu hrisoave Domnesti dupa
slujba si cinstea fieste caruia, pe cdt au volt Domnul
si la unile din testamenturile Domnilor, au lost ariitate si semnele hotarelor, ear nu la toate". 1)
In acest raspuns, s'ar pdrea a Divanul admite
principiul cum ca tot pdmantul tarei Moldovei a fost
proprietate Domneasca. Nu aceasta in fond e parerea
acelui Divan. Boerii Divani0i se pun in ipoteza ca la
inceputul ocupatiunei tarei de ccl intaiu Domn, ea ar
fi fost pustie. gi in aceasta ipotezd Divanul are drep -
www.dacoromanica.ro
G. PANU
89
www.dacoromanica.ro
90
raturA, de danie, de schimb, de inostenire si de testament, acel pamant sau mosie nu intra in domeniul
Domnesc ; era proprietate particulars. Si din contra,
oricine care poseda un pAmant sau o mosie pentru
care nu putea s'aduca unul din titlurile de mai sus si
si scoate din posesiune pe Bogdaprosteni ? Pe motivul, ca de vreme ce acei oameni s'au facut vecini cu
satul mAnastirei RAsca, ocupAnd pe nedrept un pA-
mant pentru care nu arata nici un titlu si prin urmare este pamant Domnesc, evident cA si posesiunea
for pe pamantul mAnAstirei, este usurpata; asa ca
1) Uricaral Codrescu, vol. XX, pag. 290.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
91
Domnul alunga acei oameni de pe locurile mAnastirei, iar pe de altd parte, s'au lust tot acel pamant
pe seama Domniei", adica pamantul pentru care Bogdaprostenii n'au putut sa aducd nici un titlu, nici
macar s dovedeascA cu martori dreptul ab antiquo.
Sate le pentru care boerii puteausa invoace un titlu,
fie de danie dela un Domn anterior, fie de moste-
www.dacoromanica.ro
92
vrut, au luat acei cu daniile si veniturile si poclu1) Uricarul Codrescu, vol. XVIII, pag. 298.
2) Ibidem, pag. 291.
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
93
hotarele targurilor Domnesti, de la o vreme se deprinsese Domnii cei mai de curand a da si a boeri,
si a altora, asa cat n'au ramas loc deosebit pentru
hrana si agonisita pe dansul, targurilor. Harazit'au locuri Domnii cei vechi, a boeri, slujitori, pentru slujba
www.dacoromanica.ro
94
cum se cunosc batranile urice $i ispisoacele a batranilor Domni cu ce au miluit pre alti,..Ear hotarele trebuitoare targurilor nu le an clintit : ce, de au dat din
pag. 85.
www.dacoromanica.ro
C. PANU
95
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
SISTEMUL BENEFICIAR SAU DANIILE DONINE$TI El CONFIRM XRILE
DE ACTE
www.dacoromanica.ro
G. PANU
97
www.dacoromanica.ro
98
dupd autorul in chestiune era mai important, tocmai obiectul de c5petenie al stapanirei intArite sau
harAzite." III
totul.
Iar dacd dddeau o zeciuiald sau faceau i oarecare clacd boerului sau egumenului, d. R. Rosetti
e nevoit sd admita acest lucru aceste le dddeau i
le fdceau, nu proprietarului, ci judecddorului satului.
la sd ldmurim aceasta chestie.
Am aratal mai sus in capitolul intai 0 al doilea din
Cartea intai, cd toata aceasta fantaiie istorica se razima pe tdlmdcirea arbitrary a unui singur document.
Reiau aici din nou chestia, examinAnd'o din alt
punct de vedere.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
99
II
www.dacoromanica.ro
100
ne departam cu totul de ideea de judecie si ne apropiem de ideea pe care o sustin eu, ca boerul donatar
era in acelasi timp $i stapAnul, si aceasta in calitatea
lui de proprietarul mo$iei.
Ia sa analizam serios $i sa vedem ce dadea Domnul,
harazind un sat $i ce drepturi decurgeau pentru boerul
donatar, din acea harazeala.
Am zis ca Domnul avea dreptul de stapanire asupra
satelor Domnegi ca oricare alt proprietar.
Locuitorii erau simpli cultivatori pe pa mAnt strain..
Ei bine, pe atunci ca $i acum, $i de cand e lumea
sau mai bine de cAnd exista proprietatea individuals
www.dacoromanica.ro
G. PANU
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
G. PANU
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
G. PANU
105
Ce mai (Mean Domnii implicit, ctind faceau haraziri de mosii 1 Zic implicit si nu subinteles, adica
ceva care rezultd din natura lucrurilor sau a unui
drept pe care '1 concesionezi.
Evident ch Domnul dadea boerului sau mdnAstirei
un fel de drept de stapilnire si asupra locuitorilor care
www.dacoromanica.ro
106
si milostivit ca sa, va dau alugarilor manastirei Cetatuia pentru ca sa fiti linistiti, feicond ceva treburi
pentru mhnhstire".
Xcest sat nu era de vecini ci in el erau simpli cultivatori de parnant ; cu toate aceste Duca Vodd Maud
danie mo0a, face in acela timp danie i satul i poruncqte satenilor sa asculte de calugdri i s be faca
treburile, adial sa le facti clacci.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
G. I'ANU
109'
babil, c a putut sa'si i-a si oarecare drept de corectiune asupra taranilor de care el a abuzat atilta ! Dreptur
de corectiune vedem posedandu-1 si pe aiurea pro-
prietarul. Dar o mai repet, unul este dreptul de corectiune si altul, dreptul de judecato. Asi dori ca d._
R. Rosetti s6-mi citeze un singur act din care sd \rad
ca, cand era vorba de fapte penale, atunci boerii, iar
nu desugubinarii si parcalabii, judecau pe tdrani.
V
0 altd chestie.
Daniile Domnilor erau revocabile `? In principiu
vila care anume, ca pravilele zic : Daniile ce se vorda la sfintele biserici nu se pot lua nici odinioarei de
www.dacoromanica.ro
110
In practices
care nu stia nici mdcar romaneste, ideea ca s revoace daniile cele mai noun.
Dar sa las cuvantul lui Neculai Costin.
Aceste, socotindu-le Nicolai Voda, nu zicea nimica
de daniile cele vechi (a vechilor Donzni celor &Ifront) ce de daniile acestor de curand Donzni ; friso
intaiu au spus si boerilor seii socoteala sa. PU3'all
de au thcut cArti sa se strice daniile cele ce s'au tacut
1) Surete si lswoade, G. Ghibaneseu, vol. IV, pag. 4 i. 5.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
111
de a vorbi de daniile lui Stefan Voda pronumit LacustA, declard categoric in hrisoavele lor, ca acele
danii sA nu se pAzeasca.
Stefan al saselea sau al saptelea, supranumit La1) Letopiseti, CoglIniceanu, vol. II, pag. 85.
Uricaral Codrescu, vol. XXII, pag. 02.
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
CONFIRMARILE DE ACTE
www.dacoromanica.ro
114
ralitatile Domnilor trecuti, iar, pe de alta parte, cumpararile cu caracter particular a aceluiasi proprietar.
Inca ()data confirmarea n'avea legatura directa cu
validitatea actului in sine.
Fustel de Coulanges arata foarte bine, apropo de
donatiile regilor Franci, identice cu donatiile Dorn-
nilor nostri si in spirit si in forma, motivul iniciriiurilor. Ele fac parte din acest tot de obiceiuri care
Ificeau sa intervina pe Regi in toate actele vietei private. Un testator cerea adesea on Regelui de a confirma testamentul sau,'un donatar donatia sa, un cumOrator mosia cumpfiratfi, un erede mostenirea sa. Nimeni nu credea drepturile sale asigurate dac4 nu erau
garantate printr'o carte regalii. Fiecare tamale bogata
avea arhivele sale si membrii se grAbeau cerAnd con firmari ca sa imbogfiteascii numarul titlurilor lor. E
foarte posibil dealtminterelea ca guvernul merovingian
sa fi tras venituri din asemenea confirmfiri. Dealtminterelea trebue sa ne gfindim de asemenea la dezordinile
acelor timpuri, la puterea absolute a Regilor mai cu
searnfi a ministrilor si la putinile garantii legale pe care
particularii le aveau fata cu aceia. Nimenea nu era sigur de a-si pfistra mosia dacfi nu putea arata o scrisoare
nu dela Regele mort ci dela Regele care domnea actualminte. Fiecare deci, la fiecare nou regim se ducea
sa capete o confirmare pe care probabil o platea. Confirmatiunile nu erau o recunoastere a lipsei unui drept ;
ele erau o garantie care se adaugea la un drept existent".
1) Histoire des Institutions politicines do l'ancienne France,
pag. 56.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
115
S'ar parea, citind aceste randuri, ca Fustel de Coulanges, le-a scris pentru n oi.
Donatarii de moNii Domnqti ca si particularii in
transacliile lor, simteau nevoia sa-0 reinoiasca actele
www.dacoromanica.ro
CARTEA III
PROPRIETATEA PARTICULAR A.
(Boereasca Si razAwasca)
CAPITOLUL I
PROPRIETATEA BOEREASCA, DIDIA
I CLACA
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
117
Altminterelea, actele si documentele din veacurile anterioare,cel putin la cunotinta m ea, nu ne dau
cu tot venitul.
Aceasta e formula laconicii pe care o gasim stereotip in toate documentele. Din ce se compunea i
in ce consista acel venit ?
Te intorci, de alta parte, la actele petrecute intre
particulari. Citegi acte prin care un boer sau un proprietar, vindea altuia o motde. Aici intalnesti ca cel
intaiu, vindea celui al doilea, satul cutare cu tot hotarul i cu lot venilul... Iar4i tot venitul" fara sa
spuna in ce consista.
Intalnim foarte adesea, vanzari de parti indivize,
de exemplu, a patra parte, a treia parte, sau jumatate
din moie.
Aici, formula se schimba, nu este numai cu tot
venitul",
ci gasim :
www.dacoromanica.ro
118
ropa se rezema pe dijma 5i claca, adica pe redevente 5i corvoade. In Franta, in veacul al 14-lea si
al 15 -lea, deja fedualitatea e in scadere, deja puterea
seniorului asupra t5riinilor de pe mo5ii, este mai slabii.
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
119
Partea celui ce samAnA pe locul altuia, de va fi &Imanta lui si cu toata cheltuiala, sunt a lui noun snopi
si a celui ce a dat pamtmtul un snop, iar eel ce va imOrli in alt chip este blestemat de Dumnezeu.
Dar acest articol, ca toad legiuirea, este o traductie, o simply traductie. El este copiat dintr'un
document scris in grece,,te intitulat Obiceiuri agrare,
referindu-se la timpul lui Anastasie sau a lui Justinian. 1) A.5a, ca acest text, ca ,,i intreaga legiuire a
lui Vasile Lupu, chipurile romiineascii, nu poate sa
ailxi mare insemnatate practica cand cercettim viata
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
121
simplu cultivator iar nu proprietar ; de unde urmeaza ca acei care edeau pe mosiile altora, plateau
zeciuialii.
www.dacoromanica.ro
122
vei vedea cartea Domniei mele, iar to sa aibi a socoti depreuna cu alti oameni buni si sa li imparti
mosia precum au tinut beitrdnii sd stii si cari sunt
acolo si de le vor fi luat de a zecea faro de tale .9f
far de ispravd, si pentru parneinturi, de si nu vor
fi a for set le dea si panzetnturile.1)
Intr'o carte a lui Gheorghe si Stan, bdnisori de judet in Muntmia, judecii o pricing, intr'un sat si un
mosneag numit Dragota din Somor, pentru vre-o 20
de baniti de mein.
Adversarii lui Dragota spun celor doi banisori intre
altele, un zapis mincinos, cu care un oarecare Danaild tinea un loc. S'aduc martori de o parte .5i de
alta, si martorii lui Costea postelnicul, care revindeca
locul tinut de Diindila, declares cif pe Deindild nici
www.dacoromanica.ro
G. PANU
123
un cultivator a5ezat pe o mode strains, platea proprietarului ca pret al folosintei pamantului. Acest
lucru nu'l spun numai proprietarii, it spun chiar
taranii; ei stirs pentru ce platesc dijma; platesc dijma
pentrucii ocupa Joe stiipanesc. 2)
www.dacoromanica.ro
124
imprumutat-o dela un autor francez Championniere, singurul care in Franta sustine asemenea lucru,
Aceasta conceptie nu se razima pe nici un argument serios ; pentru a dovedi cA redeventele seniorale pornesc dela dreptul de justitie, Championniere
se multumeste a cita un pasaj a lui Olimp relativ la
www.dacoromanica.ro
G. PANU
125
pe un contrasens".
Cred, ca am dovedit deja in cursul acestei scrieri,
acela lucru i despre imprumutiitorul lui Championniere, d. R. Rosetti.
Cum ca perceperea dijmei era semnul proprietigei,
mai rezulta de acolo ca on ce fel de proprietar cat
de mic, indata ce permitea unui cultivator sti se aeze
mosii, sa nu se supere cu lucru, ce sa dea bani, precum, au hotArat mai sus pentru aceste dotasprezece
randuite zile de lucru dand si dijma dupd obiceiu, a
zecea, si rdzesii sd-si imparta intoemai pe eate piirti
de mosii va avea fieste tine ". 9
1) Acte i legiuiri, Sturza Siheianu, vol. I, pg. 27.
www.dacoromanica.ro
126
III
Vin atom la clacd. Griisim putine urme scrise des pre claca inainte de veacul al 18-lea. Sa le recapituhim pe cele semnalate in treacia ,,i Imprii,5tiet.
Am vazut ') ca Mircea vorbege de taranii din satele supuse manastirei Tismana, ca de ni5te oameni
pe care poate sal dea unui hoer sau cneaz, dupd cum
ii daduse manastirei. Desigur ca sub aceste cuvinte
generale reese di siitenii in modul acesta aproape
ddruiti, erau obligati sa filch' clacid staplinilor. Caci
afarii de dijmd, ce servicii puteau taranii sa faca boerului data nu clacd, in termini generali ?
Intr'un document, Stefan eel Mare (1433) vorbind
de un sat al manastirei Moldavita, zice :
Si toata slujba acelui sat, s fie a manastirei".2)
Aici evident ca prin cuviintul de slujba" sd intelege clacd, i cea agricola precum i cea domestics.
WA claca semnalata In veacul al 15-lea 1 Dar pe
ce ma bazez ca sa dau cuvantului slujbd, intelesul de
claca? Pe toate documentele posterioare, in care acest
cuveint, are invariabil sensul de clacd. De asemenea
i cuvintele generice de ascullare si invallilurd aveau
tot acest inteles. Asa ca, slujbd, ascullare, invilialurd,
exprimau aceeai idee, anume obligatia taranului de
a face boerului, clacd.
In 1742 Const. Mavrocordat face un aezarniint pen-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
127
resti, i o fixeaza la 12 zilele. Domnul fusese solicitat de petitia Egumenilor in care plangandu-se de
multe neajunsuri, cetim: acele mai multe (mo0i) au
fost inchinate pe la boeri cu toatA slujba lorD. 1)
In expunerea, oarecum de motive, a acestui asezeimon!, Domnul zice : CA s'a hotarat sa faca un nart
de cate zile vor lucre pe an, ca sa stie si oamenii ce
vor fi slujba for pe an si egumenii mai mult sa nu-i
supere."
a are un sat Dolniceni pe Basau si nu sa supun oamenii ce sad pe acel loc, ca sa-i fecal slujba". 2)
www.dacoromanica.ro
128
Asa ca, miicar ca in actele si documentele veacurilor al 14, 15 si al 16-lea, nu intalnim in mod formal,
obligatia tiiranilor de a face clacd, dar din cuprinsul
unora precum i din intelesul cuvintelor pe cari l'am
determinat, rezulta clar ca claca exista, ha chiar era
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
129
de am spus cum c4 l'a Post luat (le-a lost luat obroacele de miei) obroacele de meiu, ei fara de lucru, deci
not i-am judecat sa plateasca pArcalabul cu satul acestui
lui 20 de obroace de mieiu, ei impreunii cu paredlabul I. Vlad, ii iau mieiu pentru plata birului. Dragota se plange la Gheorghe si Stan, banisorii de judet
care judecau asemenea pricini mici.
Pentru odata, acesti judecatori sunt buni si echitabili ; ei hotardsc ca satul sa-i restitue lui Dragota
www.dacoromanica.ro
130
carte din 1660 dela Stefan Voda Lupu, zice ca Patrascu si Ioan sa alba a lua din pane si din fan si
din canepa si din curechi, si din tot venitul ce va fi
pre locul lor, pe acea a sasea parte din satul Nispo-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
131
Totusi slujba care era datori s'o faca Domnilor pa-mante*ti dintr'un inceput n'au Post tar% de m5sura
Brea, caei era dator sa lucreze numai o zi in sapta-
ipag. 82-84.
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
G. PANU
133
www.dacoromanica.ro
134
satul Babicenii, si adresandu-se catre oameni si sateni, intre allele zice : Nimeni din obiceiul legat set
dati ajutor la cdte vre-o treabet ce va fi a sfintei metn d stiri, precum sunt si a altor sfinte meincistiri d'aici.
mult, dar nici mai putin precut': si sant si a altorsfinte nzeincistiri d'aci".
In tot cazul, din acest document, rezulta, fara indoiala ca in privinta clacei, taranii nu erau lasati.
la discretia proprietarului.
Acestea in Moldova.
In Muntenia avem acte precise cu privire la Oltenia din timpul cat aceasta parte a tfirei a apartinut
Austriei. A5a, un functionar austriac in 1719, vorbe5te.
de relatiile proprietarilor cu taranii 5i drepturile-
celor intaiu asupra celor al doilea, 5i de sigur ca seraporta la ceeace se avusese loc mai 'nainte de mo-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
135.
www.dacoromanica.ro
136
triacul face deosebire intre laranii liberi i intre rumani, i vorbete despre cei dintaiu ca.' lucrau cat
le trebuia proprietarului, punand oarecum o limita
in munca lor, evident ca trebue sa con chidem di
taranii liberi avand o situatie superioara rumanilor,
nu puteau s fie supu,,i la o munca continua i fara
soroc, ca acetia.
enorma tifra de 48 de
zile,
zilele de clacii ? Eu
www.dacoromanica.ro
G. PANU
137
.cred ea aceasta regulamentare a fost flicuta in favoarea proprietarilor si in detrimentul vechiului obiceiu
exista iobagia. Si am vazut din citatia care am fitcut-o din Sincai, ca printr'im decret a lui Vladislav
II Inca dela inceputul veacului al 16-lea iobagii in
Transilvania, faceau clacd eke o zi pe siiptdmand,
ceeace face cam 48 de zile pe an.
Prin urmare, in once caz, nu putem ca sa tragem
concluzii pentru Muntenia intreagd cu alai mai putin
,pentru Moldova, din situatia tiiranilor olteni, in timpul ocupatiei austriace, mai cu seamy din reglementarea la 48 de zile a chicei, flicutd de austriaci.
ne arunch o vie lumina asupra raporturilor dintre larani Si proprietari, in tot cursul veacului al
17-lea.
,mdneistire mai dinainte vreme mai mult la hrisoavele peirintelui nu scrie anume cote :He sei lucreze,
numai ce i scrie cartile Doennoti de poruncei ca-s
fie de posluqania mein eistirii si sit lucreze ; far de
www.dacoromanica.ro
138
runcit, sd lucreze numai acele 3 zile, precum scrieIn cartea lui Matei Vodd, mai. mult sd nu lucreze." 1
Din acest document rezultd urmiitoarele lucruri, cu
desavar*e noun, pentru veacul al 17-lea : 1) Domnii
s'amestecau in raporturile dintre proprietari itarani
si margineau zilele de claca Inca din timpul lui Matei
I3asarab (1636). Si se amestecau nu intamplator, ci in
Basarab, care fixa acele zile, la trei. Const. Brancovanu hot5r4te ca tdranii sa lucreze dupa cartea lui
Mateiu Vodd 0 mai mull s nu lucrezeD. 3) Munca
tiiranilor de pe motile, cel putin miiniistireti, nu era
liisatd la discretia egumenilor i faptul ca unele
hrisoave sa margineau a vorbi de obligatia satenilor
sa Led clac5, f5rii a determina numiirul de zile, nu
era determinant. In adevar, thud Const. Brancovanu,
cerceteaza pricina dintre locuitori i egumen, egumenul exhibeazd ni0e hrisoave, in care e nu scrip anume.
cate zile s lucreze sAtenii.D Ele nu satisfac pe Const.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
139-
ei acordau hrisoave cu zile mai multe sau mai patine de munca, dupa favoare sau imprejurari, egumenilor mai cu seams. Insa ideea unei munci continue i fara soroc, s'ar parea ea era exclusa. Ei chilizuiau i cumpiineau dupci trebuinici zilele de munca
a taranilor.
VI
www.dacoromanica.ro
140
pa'rintilor 5i cu toate aceste, peste 500 de ani, proprietarii au Inca destul pamant. Ramane destul pamant fiechruia pentru a se putea hrani.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
141
D-sa dovedete, ca razesii isi trag dreptul de stapanire pe pamantul lor dela un autor comun, care a
stapanit dela inceput mo,5ia intreaga, pe care vedem
mai tarziu stability ob.5tia raziieasca.
Razegi prin urmare sunt fiii, nepotii t5i stranepolii
de mari proprietari, data voiti de boeri, care au avut
meritul i taria in cursul veacurilor ca sit-5i pastreze
partea lor de mogenire !mpreuna cu comot5tenitorii
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
CARTE A IV
LOCUITORII DE LA SATE
CAPITOLUL I
I
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
G. PANG
145
conditiile in care un colon (ash e numit in documentele scrise in latinete), poate parasi mosia, pedepsele pentru colon cand fuge lard sa indeplineasca
acele conditii, precum si pedepsele pentru nobili care
ar aduce pe un iobag cu violentd de pe moia altuia. 9
Se pare ca aceasta hotarare solemna nu a fost push
in executie, cad in 1459 din nou se intrune0.e dicta
feudala a Ungariei si din nou se pure la ordinea zilei
chestia libertatea iobagilor. Dicta de asta data, o
sii se
AIii intone la Virile noastre i intreb : Care era situatia taranilor in acelea,,i veacuri ?
I Documentele culese de Eudoxie Harmnzachi, vol. II, part.
1V, pag. 404 si celelalte.
2) Documente din Istoria Romanilor, culese de Eadoide Hurnatt
zachi, vol. II, partea IV, pag. 595.
3) Cronica Romanilor, pag. 136.
10
www.dacoromanica.ro
146
Cand va tugi tiiranul dela locul si boerul sau, nimeni nicaeri sa nu-1 primeasca, iar de '1 va primi
o data, de sila sa -1 intoarca inapoi la satul de unde
este, etc.. 1)
vatatura a lui Vasile Lupu, a gusit in colectia Farinaccius toate ordinele i legile romane privitoare in
colonii din veacul al 4-lea, i le-a tradus pur i simplu,
Ilira ca ele sii fie totui aplicabile stiirei thranilor din
timpul lui Vasile Lupu.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
147
www.dacoromanica.ro
148
Pentru ca sa ailam situatia taranului 5i de ce libertate se bucura, trebue sa cercetam actele 5i documentele, lasand legiuirea lui Vasile Lupu Si Matei
Basarab de o parte.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
149
obliga pe proprietar ca A aduca contributiile oamenilor de pe domeniul sau ; el perce pea censul oi el era
responsabil. Aceasta particularitate e foarte importantA fiindca proprietarul platea censul pentru oamenii
dupa domeniul sau, el trebuia sA scoata acei bani dela
oameni, prin urmare avea tot interesul ca colonii sau
franc-vilanii sau servii dupa domenii HA nu-1 poata
parnsi niciodatA". 1)
II
www.dacoromanica.ro
150
Oamenii rog pe Domn sa le dea voie ca sa piirdseascii satul, de vreme ce nu mai suet vecini. Domnul
scrie urmdtoarea carte : Deci si Domnia mea, dupa
www.dacoromanica.ro
G. PANU
151
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
VECINII I RUDIANII
I
www.dacoromanica.ro
G. PANU
153
www.dacoromanica.ro
154
crieri de obiceiuri dela Curte, cum Domnul este intronat, cum primete pe boieri, cum se fac nuntile,
etc., toate vadit intocmite pentru a face senzatie i
pentru paradii. Ca sa ariite sentimentul de man drie a poporului Moldovenesc care se trage din
ilustra vita romans, origins incompatibM, dupa Cantemir, cu starea mizera a vecinilor, pe care i el ii
vedea sub ochi cum ii vazuse Miron Costin, fostul
Doran al Moldovei, nu crede cd demnitatea nationals
i-ar permite ca s spund strainilor ca vecinii erau fi ei
Romani ca i boerii razboinici i ca i soldatii care
www.dacoromanica.ro
G. PANU
155
vecine, uncle acunzu era introdusa servitutea tdraniloru si cu invoirea Domnilor acelloru tieri au luat
oameni cari erau deprinsi cu laboarea si i au adus
si asiedatu pe la mosiele for ca sd lucre". 1)
Este nevoie a combate asemenea enormildfi a celui
mai invatat scriitor din veacul al 18-lea ? Moldova
era puslie la jumatatea veacului 14-lea cand Dragon
vine din Maramure i o ocupii I El o imparteste
intre boerii lui. had tara intreaga in mina curtenilor. Dar tine sa lucreze imensele proprietiiti ? Nee.
xistand decat numai boeri, ei nu puteau sii lucreze
unii, altora. Le trebuia deci brate de camp. Ce sa
fact '1 Sit uitii jur imprejur in spre Rusia (?) i in
spre Ardeal. Si in o parte i in cealaltii, erau multi
tarani care deja se allau in stare de iobagie (?)
0 idee luminoasa le vine in cap. Dar dacii s'ar duce
in acele tari 1 cu Invoirea Domnilor, ar aduce in
tart oameni care st le lucreze ogoarele ? "Lis i facut.
Ei aduc Ru5i fi Ardeleni in massd. Si fiindcii acetia
cunt deja in stare de iobagie, adicii de vecindlate,
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
G. PANU
157
eel Mare, un Bogdan Orbul, un Petru Rares, erau asezati pe mosiile Domnului salt ale boerilor ca vecini".
Va sh zica vecinii sunt prizonierii de razboiu a Dom-
Omul obianuit, omul de rand, farA ca aceasta sA insemne ai o inferioritate socials, o scadere a intregimei
drepturilor umane. Caci n'am avea precedente de o
astfel de injosire a neamului national la nici un popor.
www.dacoromanica.ro
158
am ariitat, si sezand pe mosii, fart a atarna personalminte de proprietari, ci. numai prin obligatiile for
de a da dijma si a face clacii, ei nu puteau fi considerail ca facand parte din averea proprietarului.
Daruindu-se b mosie sau vanzandu-se, ei treceau
sub stapanirea noului proprietar, atat si nimic mai
mult.
De pe la jumatatea veacului al 16-lea, observant RD
fapt nou. In actele de vanzare, pe langii mosia care
se vinde, gasim figurand si numarul vecinilor care
sunt pe ea.
hid de exemplu.
Intr'un act de vanzare cetim satul Dumenii la tinutul Dorohoiului pe lubfineasa, sat intreg si cu re-
www.dacoromanica.ro
G. PAM;
159
lui TodiraF ce au fost camaras aca sa-si strange vecinii s'eii cari an fugit din sat din Scheia, on undo
fi va afla in tara Domniei nzele, on in tang, on in
slobozie, on In sat Domnesc, on in sat alugiiresci
1) Studii qi documente, Iorga, vol VI, pag. 37.
2) Ibidem, pag. 155.
8) Ibidem, pag. 38.
www.dacoromanica.ro
160
Si aces( rumdn anti Lost -a fugit in tara Ungureasca, car jupdnul Hrizea logofatul l'au scos din tara
Ungureasca si l'au adus in Nara. 2)
Aceti vecini sunt amestecati de multe on cu tiganii,
aliituri de care figureaza prin acte si a ciiror conditii, in multe privinte, o au.
Iata un act de invoiala din 1655 : adiea eu Zaharia
impreuna cu varul meu Stan si Stoica scris'am aceasta al nostru zapis ca sa fie de mare credinta la mana
varului meu Filip, cum sa se tie ca am avut multa
www.dacoromanica.ro
G. PANG
lift
Intr'un alt act a lui Alexandru Voevod din Muntenia, prin care confirm vdnzarea a unui sat Caraula,
cetim : Fiindca satul Caraula a fost de mai 'nainte tot
din oameni cneji cu octane for de moO gi stramo0...
iar apoi Watt vandut vecini". 2)
In actul de dezrohire a lui Constantin Mavrocordat
din 1749, vorbind de vecini, se spune : asemenea ei
slugesc ca si lcituralnicii. Prin luturalnic se inte-
www.dacoromanica.ro
162
proprietari liberi, a5ezati pe mp5ioarele lor, neatarnand de nimeni deck de Domn 5i de fist, nefacand
nimanui clacti, de asemenea nedand dijma, cuiva.
Ace5tia se mai numeau si mo5neni in Muntenia 5i
rtize5i in Moldova.
Vecinul e contrarul acestora. El nu are proprietate, este a5ezat pe mo5iile altora, el face clacti 5i
www.dacoromanica.ro
G. PANU
163
www.dacoromanica.ro
164
Mavrocordat, intre allele cetigi : Oamenii ce vor sedea pe mogii manastireti, nefiind vecini s fie datori
a face de om 12 zile intr'un an, iar vecinii mandstiresti
au boeresti set dea duper obiceiu". 1)
Dupii obiceiu ! Domnul nu spune cdt ; dar desigur
ca obiceiul era di vecinul sa filed atata claca, sa dea'
atata dijmii, catii voia boerul.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
165
-acarn lnainte
veci".
www.dacoromanica.ro
166
vatra satului, isi aveau piimantul for pe care it cultivau, dand dijma sl facand clacii mai oneroasii detest
ceilalti tarani.
Cand stim, si e dovedit ca sate intregi erau de
vecini sau nu, erau birnicii Domniei, nu incapeindoiala. E destul sh reamintesc hrisovul deja citat_
1) Vezi pag. 150.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
16T
ca este
vorba de vecinii din satul Ganetii i totusi se vorbege
in el de cisla lor. De asemenea vom vedea indata ca
Const. Mavrocordat (1742), supune la cisla pe toti
Omni, fard nici o deosebire.
Fost'au altminterea, in Muntenia`? Desigur ca nu.
Cu toate acestea boerii Divanului in 1790 intr'o anafora catra Principele Coburg, comandantul trupelor
Evident ca boerii afirmand acest lucru, sau sa insa induch in eroare pe Coburg. Au.
putut sa se inele, cad vecinatatea sa desilintase de
vre-o 44 ani ; putini care fusese marturi la 1746, mai
traiau in 1790.
Ceeace este sigur, e ca rumanii au platit totdeauna
impozite Domnului. Numai scutelnicii, creati ca sa inlocuiasca pe rumani, numai ci nu plateau bir, dupd
emu numele arata. 0 dovada care sare in ochi este,
intre altele, hrisovul lui Const. Brancovanu la inceputul veacului al 18-lea in care enumerand pe cei ce
au a fi dispensati de bir, nu numara pe rumani.
saki, saa voesc
www.dacoromanica.ro
168
Tata ce era vecinul sau rumantil. El era robul boerului, el putea sii nu aiba pamant, boerul '1 putea duce
dela o moie la alta, it putea vinde, facea boerescul la
discretia stapanului, nu avea voie s paraseasca satul,
era servul din Occident sau iobagul din Transilvania
din veacul al 17-lea i al 18-lea. Sincai descrie starea taranilor pe care o vede In 1774 in Transilvania astfel : ,,ba prostii la atata ajunsese pe vre
alirma ca vecinii puteau sa parhseasca satele stapanilor, platind Irish o taxa numita, gdleata de qire.
Este o confuzie. Dacii vecinul ar fi putut sa phrtiseascd satul, aceastii institutie nenorocita ar fi disparut, cad de vreme ce unui om pe care it poti sili sa
munceasch tot anul, it poti purta dintr'un roc in altul,
11 poti readuce inapoi cand fuge, it poti vinde, ii este
permis sa paraseasca satul, atunci ce foloseau proprietarului toate aceste drepturi exorbitante ?
Dar d. Niidejde adauga : dacci &Idea gdleata de wire.
Acest lucru 11 gasete d-sa intr'un hrisov a lui
leata de eire.
Ce era galeala de qire? Probabil era plata pe care
1) sincai, vol, II, Istoria Romftnilor, pag. 136.
2) Magazin istoric, vol. II, pag. 277.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
169
Arecinul, care vroia st paraseasca satul, o dadea hoerului pentru a se rdscumpara. Si atunci intelegem de
putea st fact aceasta, fart voia stapinului, platind ga.1eata de esire? Riispund categoric, nu, palm la actul
de dezrobire din 1746.
In triistturi generale, aceasta era situatia sociala si
juridica a vecinilor si a rumanilor.
Fiindca sunt oarecare deosebiri in felul cum se
prezinta vecindlalea in Moldova si vecindlatea sau rumania in Muntenia, voi trata separat chestiunea.
II
www.dacoromanica.ro
170
sa fim, oare cum preparati, a le intalni, macar ca elefunctioneaza cu mult mai 'nainte. A5a de exemplu, colonatul. De ()data '1 vedem aparand Intr. constitutie a
lui Constantin din anul 332, prin care colonul este legat
de piimant. Cine ar conclude ca eolonatul s'a inflintat
mod izolat pe ici pe colea, facand devastari in oamenii fara mo5ii, in tiirani mai cu seama. 2)
Eu cred ca veciniitatea s'a intemeiat, intaiu in mod
sporadic asupra oamenilor not veniti in sate, 5i pe
care proprietarul a5ezandu-i cu casele in jurul
inchipui ca boerul dela inceput a cautat s abuzeze fata cu taranii, dar nu e mai putin adevarat,
1) Recherches sur quelques problemes d'histoire, Fustel
Coulanges, pag. 4.
2) Uricarul Codrescu, vol. X, pag. 133.
www.dacoromanica.ro
de-
G. PANU
171
data nu determinate, dar cel putin, dupd trebuintii, boerul, cum zic, avea nevoie si de oameni care
sii-i fie la dispozitie. Si se putea gasi u5or, find in
lard o populatie Ilotantii care umbla din loc, in lod,
!Ana se putea fixa, undeva.
De asemenea, era si un numar destul de insemnat
Intru tot cinstitul si prea dupa Dumnezeu nadajduitorul $i mantuitorul parintelui nostru, logofete,
1) Academia Roma* II, 68.
www.dacoromanica.ro
'172
d5m stire d-tale ca a venit la not dinstita carte a MAsriei sale Domnul ca sa mergem la sat la VAscauti si
sa strAngem oameni buni de prin prejur si sa intrebarn de cumparAtura ce au cump5rat Vasile Septilici
tenit dela pdrinti, nu cumpiirat, sau a,5ezat de curand. Cu acest inteles, gdsim aceste cuvinte in foarte
multe documente. Asa, in 1626 intr'un document vor-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
173
vecinii fugiti din sate inainte de rdzboiul turco-poIon din 1621 sa fie emancipati de ()rice obligatie catre
vechii for sthpani, cu alte cuvinte pe aceia ii dezrobeste ; iar egumenii, mazilii, feciorii de boeri si jupanesele shrace, sa caute sa urmareasca si sa aduca
la satele lor, numai pe vecinii fugiti, dupa anul 1621.
Acest document e de mare insemnatate, de vreme
ce se vede, ca inch de pe atunci, Domnii sunt nevoid
ca sa dea ordonante de desrobire pentru vecinii fugiti numai ca aceia sa se reintoarca in tarn, intocmai
cum vom vedea, asemenea ordonante, in cea din urina
ar fi riimas numai acestia, nu ne-am putea sh neexplichm intinderea enormd ce a luat aceasta institutie. Sate intregi de cliicasi au fost, prin abuz deputere, transformate in vecini. Vecinhtatea a facut
pustieri intre taranii asezati de sute de ani in satele
boeresti si manhstiresti, a chruia conditie am ana-lizat-o deja.
www.dacoromanica.ro
174
nesti. ')
Dar o mai repet, proprietarii ii fac sate intregi
pi
www.dacoromanica.ro
G. PANU
175
www.dacoromanica.ro
176
III
Alex. Voevod rumdnii acestia mai sus zisi, au venit, etc." ')
Deci existau Millard in timpul Domniei lui Mihnea,
prin urmare intre 1375 si 1391.
Mihaiu Viteazu nu face deciit s regulamenteze si
www.dacoromanica.ro
G. PANU
17T
www.dacoromanica.ro
178
numai taranii gasiti la sate, in momentul promulgarei, devin vecini, restul nu. Asa, acei care veneau
si se asezau prin sate, dupii promulgarea acelui asezamant, isi pastrau libertatea.
Din aceasta cauza, s'au nascut o multime de procese intre proprietari si oamenii pe care aceia voiau
sfi-i
Boerul zicea : Esti ruman flindcii te-a apucat pe mo5ia mea, legatura lui Mihai Vodu. Taranul raspundea :
rand si numarul vecinilor. Apoi hrisovul face istoricul peripetiilor din urma a acelui sat. El ne
spune, ca Dicu clucerul, it cumparase in zilele lui
Matei Basarab, cu vecinii. Zece ani dupii, fosta pro-
www.dacoromanica.ro
filth ve-
G. PANU
179
Adica
www.dacoromanica.ro
180
si alte zapise impreuna de impArteala ale ocinilorcum s'au venit. Asijderea si de vecinii can an lost
felcufi de unchiul nostru in lonclqeni, anume Boloeel, si Ono fret si Agapie si Miron ; asyderea Ivan
si Simion Cusul Inca sunt a d-sale cc i-au adus din
tard leseascd si l.a lipit re tangei case d-sale dupe
moartea unchiului nostru."
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
1S1
Vodd ". 2)
www.dacoromanica.ro
182
Iv
Un fapt care domineazd vecinatatea in Muntenia,.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
183
toate veniturile si cu tori vecinii de pretutindeni pen tru ca acest sat Viddestii au Post toti cneji cu nzosit
si cu vecini pe mosii nzegiase, si au venit la boierul
www.dacoromanica.ro
184
sese chiar vecini, ei se -wind cu mogiile for gi cu yeeinii, ca IA fie vecini impreung' toti unul cu altul".
Motivul vanzarei gasim in alt document din 1654
ca au luat bani gata pe vreme de foamete gi de lipsa
0 au fost ramas vecini ". 1)
Cate odata, proprietarii marl se servesc de zapise
s'au vandut vecini cu toate partile lui de ocira lui Vucina Paharnicul pentru 17 ughi aspri gata". Vanzarea
se face cu chezegi, daca. fuge Albul, chezegii sl-i
dea alt vecin in loc". Marele paharnic mai cumpara
.satul Valtanegtii cu toti mognenii pentru suma de 623
ughi aspri gata.
El mai cumpara. In satul Bucgenegtii, un vecin cu
fiii i cu toata partea lui de mina, pentru 13 ughi aspri
Bata. Mai cumpara un alt vecin in satul Cerburenii.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
185
Un sat intreg de cneji se vinde pentru 160.000 aspri ; alt sat, pentru 17.000 aspri.1)
Ce deveneau aceti proprietari, dupii ce se vindeau ?
Deveneau vecini si cldca5i pe proprietatile lor proprii. El dadeau dijmn pentru locul pe care cu un an
inainte fusese al lor, si faceau boeresc flird zile determinate dupd simpla vointa si nevoie a cumphratorului.
Insa, in afara de conditia speciala a calitatei lor
de vecini, ei se bucurau de toate drepturile pe care
cliicasii aveau pe moSiile boerilor. Mosnenii tsi
pastrau casele, livezile si pometurile, de pe care
hotiirege ca vnnzatorii din mosneni s'au ffieut cla.casi si dijmasi si precurn tori chi casii nu sit scot din
livezi si curaturi cdnd trece o mosie de la un stollen:
www.dacoromanica.ro
186
dute. Chiar in asemenea conditii, folosul proprietarului cumparator, se vede, cat era de insemnat. Mai
intaiu el castiga 50 pand la 60 cultivatori dijmatari.
Apoi castiga 5i acest lucru era mai important
50 de perechi de orate pe care le punea ca sfi-i lucreze pe ogoarele lui.
De multe oH, cumparatorii revindeau altora, pe
fo5tii mo5neni impreund cu delnitile tor. lath un caz :
Un oarecare Vasile, feciorul Albului, logoilit din Rativoie511, vinde lui Stroie Logotlitul, un fost mosnean.
Acum ca am aratat ce era veciniitatea 5i in Muntenia, viu la oarecare consideratii generale care privesc amandoud tarile.
Starea de vecinatate se intinsese in veacul al 17-lea
a5a de mutt, Inuit ea devenise regula generala 5i slobozenia sau starea de simply claca5ie, exceptia. De
aceea cand in contra cuiva se invocau drepturi de
i) Acp.amia Roma* XXXIX, pag. 29.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
187
nu e vecin, iar nu proprietarul care formula pretentiile, cum ar fi fost drept. Oarecum prezumtia
legalti era ca orice om dela tarn, e vecin, dovada
contrary trebuind facutd de acel reclamat ca atare.
Inca o prezumtie legalii : Dacti tatal cuiva fusese
vecin, prezumtia era di si ilia 'este, in aceeai conditie. Acesta din orma, trebuia sii dovedeasca contrariul.
Inaintea lui Vasile Lupu, vine Malcoci Parcalabul,
reclamAnd pe Toader, feciorul lui Ioana Burdttu,
www.dacoromanica.ro
X88
act de vindere : Fiind un om rau si ucigas de oameni, am ucis un om, $i Maria Sa Voda m'au prins
$i era sa ma omoare si pe mine moarte pentru moarte,
pi
www.dacoromanica.ro
G. PANU
189',
www.dacoromanica.ro
190
sii
www.dacoromanica.ro
G. PANG
191
seniorul pamantul, el face parte din acid de vanzare ; el poate fi vandut si separat, intocmai ca si
vecinul nostru ; fiul de sery este si el serv. Aceasta
clash in occident se trage sau din vechii sclavi, in
ceeace se deosibete de Ora noastra, sau din oameni liberi, care se vanduse intocmai ca la noi. Si
acolo, se vindeau pentru aceleai motive ca si la
noi : unii contractau datorii pe care nu le puteau
plati, allii erau condamnali sa plateasca o amenda
pentru o faptii penala, un omor sau un delict ; ei se
vand, si cu banii vanzarii phitesc datoria sau gloaba.
Un caz curios este, cii unul numit Tirolius a batut
cativa calugari dela manastirea de Marmontier, este
condamnat sa phiteasca amenda ; n'are cu ce. El se
vinde maniistirei, devenind serv.
Si acolo, ca si la noi, servii se pot rascumpara.
Intre diferite cauze care imping pe nobili ca sa ras-
www.dacoromanica.ro
192
cuvenit, anume, teama seniorului de a nu i se vedea, prin fuga, domeniul piiisit de servi.
Voiu al-Ma ca i la not poate singurul motiv a actelor, a.5a numite de dezrobire a lui Const. Mavrocordat, este grija care cuprinsese pe Domn .5i chiar
pe Poarta ca aceste tali sa nu se despopuleze.
Pe langa aceasta prima cauza a vecinatatei, adica
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
193
www.dacoromanica.ro
194
vorizati de Domn, debitorii erau aruncati in inchisoare 'And ce plateau. Ei colindau satele si arvoneau din vreme, recolta de nuci, de prune, niai cu
seama de miere. Taranii lutmd banii inainte, se lacomeau de luau pentru o recolta pe care si-o inchipuiau, di va fi mare. Cand sosea toamna, Turcii veneau ca sii cearii marfa si vai de capul locuitorilor
sau miere sau perje sa le dea, ii supurA cu basul (dobanda) fara de tale de le is bani indoiti. Domnul ordona ca taranii sii restituie banii cu dobanda de 12
la suta pe an. 2)
1) Studii si Documente, lorga, vol. VI, pag. 244.
2) Ibidem, aceiai pagina.
www.dacoromanica.ro
G. PANG
195
www.dacoromanica.ro
196
ia intreaga lard Rornaneasca sub ascultarea si protectia sa, pentru a o scapa din rnainile barbarilor de
Turci.
In acest scop, del egatia boerilor alatureaza un memo-
www.dacoromanica.ro
CARTEA V
STAREA TXRAN1LOR IN VEACUL AL 18-LEA
CAPITOLUL I
DART, VACAIIITUL, POGONARITUL, FUMARITUL, ETC.
www.dacoromanica.ro
198
pentru a cumpara pe vizir si pe ceilalti marl demnitari ai Portei. Const. Brancovanu urea haraciul la
630 de pungi pe an, din ceeace mai inainte fusese
de 300.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
199
nu trebuiau sa formeze baza unui impozit deosebit. Aceasta avere a tiiranului nu avea tin caracter
special pentru ca sa se poatii distrage dela impozitul
general. Era un impozit asupra oilor, oeritul, asupra
porcilor, gostina, asupra mierei, desetina, etc. Aceste
impozite isi aveau ratiunea de a fi. Taranii crescand
porci, desigur ca o faceau in scopul unui comert,
cad nu creste cineva zece porci pentru trebuinta casei. Cu oile un gospodar nu se ajuta numai cu laptele, branza si lana. El mai fdcea si negot. Cultura albinelor iar era o industrie casnica.
Cu totul altceva stint boll si caii. Cu aceste ani-
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
G. PANU
201
Un ug, adich un galben de vita, era enorm. Galbenul pe atunci putea sa meargii doi lei. Deci iatti ca o
vadana care avea o vach, trebuia sit plateasca un
galben pe an. Dar un gospodar, cat trebuia sa plateasca, unind cisla impreuna cu vitchritul ? Dcci dupa
doi ani, dela infiintarea acestui impozit, el luase un
1)
www.dacoromanica.ro
202
Va sit zicd un nou impozit, Antioh \Todd inflinteazd in locul vdetiritului, ftcmai ilul. Domnul, supune
www.dacoromanica.ro
G. I'AINIU
203
www.dacoromanica.ro
204
titura din partea locuitorilor, infiinteaza un alt impozit suplimentar pogonarilui. Tata ce ne spune Neculai Costin.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
205
www.dacoromanica.ro
206
1,5i
platise
Dar Antioh Cantemir pare a fi cel intaiu care reguleaza modul de percepere precum si bazele cislei,
fn Domnia sa din 1696. Tata ce ne zice Neculai Costin
www.dacoromanica.ro
G. PANU
207
Donznielor".1)
Cineva care nu este obicinuit cu impozitele timpului,
ar putea sii creadd eh e vorba de un impozit fnfiintat non numit, rupta. S'ar insela. Nu e vorba de un
iar alta
ca srt sie tot omul ce va da intr'un an
intr'un nimic peste tot anul s5 nu fie sup6rat la
casa luin.
Ce infiinteaza Antioh Cantemir ? Intaiu, infiinteaza
pecetille scrise pe fata omului, adica recipisa pe nu-
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
G. PANU
209'
www.dacoromanica.ro
210
sferturi, dach suma aruncata pe sate era cu deshvarire mare i oneroasii. Iar din vorbele cronicarului, vedem, eh boerii zlotai primise ordin dela
Domn ca sa imbrace pe contribuabili cu sume mari
de bani.
Neculai Mavrocordat in a doua sa Domnie in Moldova incepe i el a abuza de sferturi, intocmai ca i
www.dacoromanica.ro
G. PANU
211
Sa analizez actul.
La 1 Septembrie 1714, Domnul in,,tiinteaz5 pe rup-
www.dacoromanica.ro
212
de hartii i de sferturi, sub care s'ascundea o continua despuiare a contribuabilului, numai atunci am
Intel es, de ce cronicarii vorbesc cu groazd; ei nu condamnd hartiile i sferturile, ci abuzul pe care Domnii
'1 faceau de ele.
Dovadd ca sferturile nu se luau la trei luni, ci mai
des, este actul pe care-1 analizez.
www.dacoromanica.ro
G. PANG
213
Neculai Mavrocordat indearnna pe ruptasi sa plateasca sfertul din Septembrie : gi &Ind banii acestui
sfert ce s'a scos acum in Septembrie yeti fi in odihnil
l)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
DARILE SUB CONST. MAVROCORDAT SI URMATORII IN MOLDOVA, I
SUB CONST. BRANCOVANU IN MUNTENIA
www.dacoromanica.ro
G. PANU
215
Ce'l impinge pe Mavrocordat ca sa incerce o reforma in materie fiscala? Iubirea clasei taranilor ?
Un sentiment oarecare de dreptate?
0 fi fost eeva 5i din aceasta. Motivul principal insa
Const. Mavrocordat i5i incepe reforma prin a desfiinta impozitele a ctiror nedreptate era mai stri-
gatoare 5i care, am vazut, ca provocase fuga oamenilor din tarn, adich dajdia vetccirittlitti 5l a cunifri,
aceasta din urma find tot vaccirilul insa perceput in
timpul verei, 5i pogoniiritul. Wit cum motiveaza desflintarea :
sa, care aduce mare stricaciune saracilor s'au socotit de s'au ridicat aceste dajdii.
Pentru pogonaritul, asijdere, multi din locuitori
isi pArrisia viele si nu-s mai adriugea dintr'aceasta
priein5, si vinul in toat5 tara se scumpise : care si
aceasta mare paguba Wei si tuturor de obste fiind
s'au socotit si aceasta dajde de s'a redicat. 1)
Apoi Domnul continua astfel. Reproduc intreaga
parte a a5eztimantului, pe care el it stabile5te pentru
1)
www.dacoromanica.ro
216
cislit,
tul Domnesc putem sa ne facem o idee de ce insemna cisla si ce tindea sdsfacii din ea.
In locul acestor dajdii, vor fi pafru sferturi intr'un
an, adica Noemvrie, Decemvrie, Ghenar, sfertul d'in.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
217
duit cote 2 pi de cislei : ce una dintr'aceste sa rdmae isedlita de boiarii zlotasi in sat, si alta sei rdnide,
www.dacoromanica.ro
218
Nici un onz dintr'un sat intr'altul de acum inainte ad nu-s mute, car unul ca acela ce va umbla
mutctndu -se, se va globi si se va pedepsz. Ori oamenii razesi ce sad pe mosiile lor, aceiia nimcirui sec
nzz fie supuqi, nici sci lucreze, nici sit cicicuiascci
cuiva, ce sci fie pre seanza gospod". 1)
gi
1i 217.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
219
OH de oameni din sate sau orw. Putine exceptii Mavrocordat stabilege, de exemplu, pentru Evreii sau
Armenii care sunt stabiliti prin sate ; acei vor plati de
a dreptul la visterie, neintriind in cisla. Principiul e
Al treilea principiu.
Birul nu era egal pentru toti. Acest lucru rezulta
in mod fo,arte clar din aFzdmiintul citat. Fiecare satean contribuia dupd pulerea sa : Insa cisla sa se facA
pe capetele oanzenilor, pe dobitoace, pe vii, pe hrana
omului si tot prilegiul sera si fiesti care cunt fl va
ajunge cisla, cu dreptate lid -si pia-teased dajdia sty.
El mai rezulta i din urmatoarele cuvinte : ei singuri (sAtenii) cu totii la un loc sa facA cisla intre dansii
www.dacoromanica.ro
220
uncle vor fi unul sau doi sau trei sau par la zece
oameni osebiti, orice tel de breasla, curteni, capitani,
prilegiul".
Al patrulea principiu.
data inscris in foaia de cisla partea contributive
a fiecaruia, saleanul devenea responsabil de acea parte
i numai de partea lui, iar nu fi de a celorlalti.
Domnul ordona zlota.ului sau vornicelului sau vatamanului ca nu cumva sd indrcizneascci a lua banii
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
221
boerii zlot4 ar fi trebuit ca inainte de a libera pecetile pe fata flecaruia contribuabil, sa se informeze
dela vornic sau vataman, dela sfatul satului, la cat a
fost impus fiecare satean in cisld, iar pecetile sa poarte
acele sume. Asa ar fi fost logic. Numai asa distributia
cidulelor ar fi corespuns cu sistemul impozitului.
In adevar, dacii 1asi la facultatea taranilor dintr'un
www.dacoromanica.ro
222
parale pe an; va sa zica era un impozit de capitatie! Ce inseamna atunci instructiile c5 fiecare trebue
sa plateasca dupd putere ?
Ce inseamnd grija Domnului ca la partida fiectirui
om sa fie inscris bucatele si tot prilegiul lui ?
Contradictia nu e declit aparentd.
Contributia de 105 parale de pecete, era fixatd de
Ilse, avand in vedere un fel de contribuabil artificial,
nu in came i in oase; 105 parale pe sfert, adicd 4
lei si 20 parale pe an, era o unitate fiscald, sub forma careia fiscul arunca bir asupra tdrei. Aceasta nu
inseamnd insa ca fiecare contribuabil trebuia sa plateased 105 parale pe trimestru sau 4 lei 20 de parale
pe an, in mod egal.
Boierul zlota,, in momentul cand satul s'aduna ca
sd-i facii cisla spunea: sa titi ca voi satul aveti sa
platiti 50 sau 60 sau 100 de peceti pe an. Atat si
nimic mai mult. Am viizut ca pe urmii era afacerea
siitenilor ca sd-i imparteasca intre ei suma care reprezenta acele 50 sau 60 sau 100 de peceti.
Ce flicea pe urma fiscul ? Dupd ce satul ii imphrtea suma globald a pecetelor fixate, el scotea acele
www.dacoromanica.ro
G. PANU
223
pecete, fiecare pe o suma egala determinate de \Isterie, d. ex : pe suma de 105 parale pe trimestru 5i
le impartea pe numele fieciirui satean pana ce complecta suma globala aruncald asupra satului.
Ar fl o eroare a crede deci ca fiecare satean phitea numai atata cat reprezenta o pecele, sau ca fiecare
platea numai o pecele.
Fiecare platea, cat se hotarise, intre ei, ca sa raspunda in cisla comuna a satului, iar nu cat figura
pe pecetea fiscului. Imparteala, intre ei, reprezenta
adevarata suma contributive, nu ceea ce era scris,
nominal, pe pecete. Fiscul nu sa uita deck la numarul
pecetilor ; suma globala if interesa.
De aici urmeaza ca unii siiteni, cei bogati, erau su-
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
G. PANU
225
www.dacoromanica.ro
226
sd plateasca fiecare, ci este o simply diviziune fis cald, menitii a face distributia pecetilor mai usoara
si mai comoda pe numele negulatorilor. Suma de
atatea on 1 leu 67 de parale, cite mime de negutatori erau inscrise la visterie, prezenta maximul dajdiei pe care Domnul o cerea dela breasla negutatorilor.
Cum aceasta suma si-o distribuiau intre ei, aceasta nu
II
Aceasta reforma fiscala confine o parte, de o extrema importanta. Am vazut ca deja in veacul al
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
227
1.7-lea, taranii din cauza cislei, nu erau cu totul liberi a se muta din satul lor. Consdtenii care raspundeau partea contributiva a celor ce fugeau, puteau sa -i aducd inapoi si sa -i sileasch a le restitui
ceeace platise pentru ei. Prin asezamantul lui Coast.
Mavrocordat, ceeace era Wind atunci, poate, o simply
nuisurd de fapt, devine lege.
acolo set-s dea dajde sa, iar nu sci sada intr'un sat
si sd-si dea dajde la alt sat".
Ca consecventi, de vreme ce tiiranul nu putea sa
:aibh ca sedere decat un singur loc, acela undo era
inscris la cisla, si ii era oprit a sedea intr'un sat si
a plati dajdia, in altul, urma ca el nu avea voie sa
pardseasca satul uncle era inscris la cisla.
Acest lucru, Domnul it spune formal : Mei un onz
Prin masura noud a lui Coast. Mavrocordat, thranul, sub nici un cuvant, nu se mai poate muta din
sat, chiar cand ar arhta satul uncle se muta, pentru
a putea fl pus la cishi in localitatea noua. Principiul care se stabilea in mod formal, era urmatorul :
I ii contribuabil odatti ce e inscris in rolurile de cisla
.a unui sat, trebuie si rdmaie acolo pentru totdcauna.
Care este explicatia acestei masuri aspre ?
0 purd chestie de conlabilitate.
www.dacoromanica.ro
228
bare in rolura visteriei, anume trebuia ca contribuabilul sa fie ,ters din partida satului X. .5i inscris,
din nou, in partida satului Y. Inchipuiti-va nu o stra-
mutare, ci un numar mare de stramutiiri. Toate aceste aduceau o turburare in roluri t5i partizi, si cate
data, unii din cei mutati, puteau sa fie scapati dim
vedere de fist.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
229
www.dacoromanica.ro
230
greu l'ar fi cddzut locuitorilor." 1) Domnul care recuno,tea intaiu eh scosese sfertul cu 20 zile inainte,
inapoi.
OH cum, faimoasa reforma incepuse a chioptita..
www.dacoromanica.ro
G. PANU
231
turi din patru, adica se raliaza la parerea boerilor care sustinuse acest lucru. Cu toate ca pentru
a domoli pe contribuabili, el ii amenintase indirect
cu spectrul vciecirituhd si a cunitei orecum si cu acela
a vechilor dajdii suprimate, aceia nu se decid sa
www.dacoromanica.ro
232
sa nu plateascii partea de cisla pentru altul, ci fiecare pentru dansul. Viizand ca oamenii fug, el in
1) Studii si documente, vol. VI., pag. 356.
2) Ibidem, pag. 284-287.
3) Ibidem, vol. VI, pag. 384.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
233
fine ordond : pentru oamenii fugiti ce ne scrii dumneata Si na ceri raspuns ca sd qtii de nu s'o tinea in
seams, adica ce sa fad cu suma acelor oameni,
Domnul riispunde categoric: sel plinesti pe ceilaltiv.
Iata-ne intort'5i la vechile proceddri, la vechea
cisla, la solidaritatea fortatii a locuitorilor din acela,5
sat. Zlotaii executd ordinile Domnului, iar satenii
ramasi pldtesc pentru cei cari au fugit fiindc6 din
www.dacoromanica.ro
234
parale pe an, pe cand ace4 a casa,5ilor, adica a gospodarilor, era de 105 parale, pe sfert.
Domnul indeamna pe zlotasi ca sa comita o inselaciune, adica sa dea unor holtei, peceti de casai, iar
pe altii, sa-i inscrie chiar printre casaW Numai la
holteii saraci, sa le dea pecete de holteiu
Tata in adevar ce scrie catre Raducanu biv-vel
paharnicu, care se plangea ca-i lipsesc pecetile pentru holtei. Pentru holtei, care scriia dumneata eA-i
mai gasesti acum, pentru unii ca aceia, sa faci dumneata o chiverniseala, de vor fi aceia care gAseti
acum, mai cu putintd, Ii va da peceti de casari, iar,
de vor fi vre-unii mai cu putinta, din cei cu OHO,
dupA cum $ dumneata ne scrii ca pe unele locuri
au trecut cate doi, trii, de nu e-i socotit in holtei,
find mai cu putinta, ii vei Socoti dumneata pe unii
ca aceia in casari si-i da .peceti de aceste de holtei
care-i geisesti scum, s'or fi mai seirac ; precum va
socoti dumneata c'a fi mai drept (?) i znai de toles,
I
ac4a sa taca".1)
fatue.5te
tandu-se cu alt chip a se urni, ne-au shit a scoatesfertul cote 3 lei de omul casar si de holtei".2)
1) Studii i docamente, vol. VI, pag. 337.
2) Ibidem, pag. 383.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
235
p r a . 1)
www.dacoromanica.ro
'236
.cestiao.
proportii considerabile ; cu cat raman mai putin contribuabili, cu atat executiile sunt mai nemiloase. Un
flactiu din satul Cornu-Negru fuge. Domnul scrie :
,De vreme ce au tugit din sat, cu totii sd piAteascd
earl sunt la cisla intr'un loc, qi cdnd it vor gdsi,
atunci toti sit ia banii dela dOnsul. 9
Un sat se plange ca au fugit toti cei bogati i au rii-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
23T
pi
had ce scrie unui sardar : pentru oamenii Moldoveni ce sunt fugiti din pamantul Moldovei prin sate
ttitcireqti, iata acum s'a scos Si iarlac dela Maria Sa
Hanul, pentru toti aceia, on de unde vor fi, sd se is
printre Tatari". 3)
Fugitii, trelmie cu mice pret, adui Inapoi, &lei a-
www.dacoromanica.ro
238
$i
www.dacoromanica.ro
G. PANU
239
,V
Intaiu, darile si al doilea, vecinalalc a, iata ce faceau
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
G. PANU
241
oi ta-
In tot cazul, ti s-ar parea la prima vedere ca cronicarul desigur exagereaza, cand ne spune cii Ion
Mavrocordat a ridicat la 3 galbeni, adica la 12 lei pe
sfert, cisla, ceeace socotind 6 sferturi pe an ar thee
72 de lei de Jude Vom vedea indatii ea nu este o
I
Va sA zica Grigore Ghica imparteste in patru categorii pe locuitori cu privire la ciski. Reformii foarte
echitabild,. care ii prezenta si marele avantaj, de a-i
1) Letopiseti, Cogalnieeanu, vol. III, pag. 185.
pag. 186.
2) Ibidem
16
www.dacoromanica.ro
242
Ar putea sa zica cineva ca este o exagerare a cronicarului; pentru aceasta Domnie nu avem condica vis-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
243
-de mild". 1)
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
G. PANU
245
www.dacoromanica.ro
2i6
www.dacoromanica.ro
G. PANU
247
Cdte odata, ei recurgeau la urmatorul expedient: Intelegand ca nu pot uza indelung time de un impozit,
ei trdgeau, din el tot ce era posibil, anuntand cu mare
reclama i luand chiar juramant, ca aceasta este ultima
www.dacoromanica.ro
248
blastem contra acelora can ar mai indrazni sa-1 reinflinteze. Acest hrisov a lui Const. Mihail Racovita Cehan intitulat : Pentru erlarea vdcdritului, este un model,
inprejurul Orel acestia in 'Atli straine multime de oameni sunt, care cer ti poftesc, cu multei
poftei a vent in taro aceasta cu qiderea, dar ce este
asemenea tocmai ca un vdceirit. AdevArat bine primit si crezut fu la auzul Domniei mele pricina aceasta,
care pre amaruntul cercetand, intru adevar niam pre-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
249
multe on a da sminteald si la poroncele impeirdtesti pentru zaerele de nu se pot plini, care necontenit trebuie set miarga la Kabanul Tarigradului,
pentru indestularea norodului; asijderea, se afict si
multi oameni saraci biftrdni, si nevolnici si femei
siirace si cu copii mici, care neputcind tine dobi
toace pentru greutateu dajdiei acestia a vdcif ritului,
a-1 auzi cineva, dar Inca a-I suferi, si ochii a-I privi
cum pcitimesc sciracii si a trece cineva cu viderea
Deci dar bine cunoscdnd Domnia mea aceasta yeninoasci rand sau mai bine a zice cangrencl ce au
fost asupra saracilor acestora atalia ani, din towel
voinla inimei noastre am poftit ca sa lipseascif din
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
G. PANU
251
care it crede infailibil. Domnul cu Grecii sai isbutise sa deslege juramantul cu viicaritul dela patriarhia dela Constantinopole, ca sa nu aiba nici un molly Mitropolitul si Episcopii din tars a mai rezista.
Mitropolitul si Episcopii, fatii cu cartea de slobozenie
meascd ajutorintei, si sd iasei in an odatd, si sei ajute cu tori sd nu fie nimene scutit de aceasta slujbei,
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
G. PANU
253
www.dacoromanica.ro
254
eel mult contribuabilii erau imp5rliti in trei categorii generale : fruntasi, mijlocasi si codasi. Pe sand
ajutorinta piistreazii totdeauna caracterul de taxa
INA si determinatii. Oamenii o pl5tesc, nu dupa putere, ci dupa cele trei categorii in care sunt impartite
casele.
VIII.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
255
ajutorinta, in 4 sferturi.
Ajatorinia este pe picior de egalitate cu cisla. Cele
8 sferturi a cislei produceau 480.000 de lei. Cat producea ajutorinta ? Nu ni se spune. Dar de sigur ea
aducea mai mull ; s punem 600.000 de lei, in total.
1) lstoria Romhnilor, Ureche, vol. XI, pag. 3-7.
www.dacoromanica.ro
256
Regretatul Ureche ne afirma ca budgetul de venituri a lui Gr. Ghica pe anul 1776 a fost de 936.000 cu
rasuri cu tot 1), Irma fard ruzumaturi, .i dach fixam
la 300.000 de lei ruzumaturile adica darile desetinei,
vardraritului, vinaricului si a gotinei, dajdia generals se ridica la 1.236.000 lei.
In timpul lui Grig. Ghica a functional, ca ,5i sub ceilalti Domni, i cisla i ajutorinta. Acest lucru ni-1 spune
un hrisov al sau intitulat pentru ailsezarea obiceiurilor si bunurilor orandueli". In acest hrisov, in care
Domnul reguleaza lefile boerilor i rasura ce trebue
sa ia dela fiecare leu, randuete o epitropie in acest
scop, cu urmdtoarea insarcinareca sel fie purtd tori
www.dacoromanica.ro
G. PANU
257
Satelor de pe la tinuturi Inc% le-a pus bani de pe putinta for dandu-le la tinuturi cati bani sa dea intr'un
an si de cate on intr'un an, $i pentru ce sA dea acei
bani, atfitia pentru haraciu, sf atatia pentru zaharele,
pentru sarhaturi, cherestele, menziluri, i altele".
1) Istoria Romanilor, Ureelle, vol. XI, pag. 43.
Letopiseti, Coaniceanu, vol. III, pag. 251.
2)
17
www.dacoromanica.ro
258
Ce erau sarhaturile ? Tara era datoare ca sa trimeald o mare cantitate de bucate la Constantinopole,
pe socoteala Domniei. Slujba5ii umblau prin tars, cumparau dela oameni, orz, gran 5i meiu, apoi tocmeau
care ca sa transporte acele provizii, la Galati. Pentru
plata acestei podvezi, Domnul percepea un sfert, numit sarhal.
A5a a trebuit sa se perceapii acest bir, la inceput.
Consulul rusesc, ne spune, ca dela Alex. Calimah
(1795), aceastd randuiald s'a preflicut in abuz. Toemeala pentru bucatele cumpdrate nu sa mai fiicea pe
loc, nici pretul nu sa mai pliitea oamenilor ci ii silea
ca sa ducii ei singuri cu carele lor, bucatele la Galati, fard nici o plata; a5a ca, pe de o parte, Domnii
continuau a percepe sfertul sarhaturilor in bani, iar,
pe de altd parte, ei nu (Mclean nimic cdrau5ilor.
Mai mult. Chiar pretul bucatelor nu se da oamenilor, mdcar ca insu5i acel pret era fixat la Galati,
dupii bunul plat a cumparatorului.
Ceeace este mai odios, este ca sub i\Iihail Sulu (1792)
www.dacoromanica.ro
G. PANU
259
alte de
.asemenea natura.
Evident ca la sfaritul veacului al 18 lea in Moldova fiscalitatea is o dezvoltare enorma. Daca punem
-credinta pe afirmarea consulului, ca dela Alex. Moruzi (1791), sferturile cislei i a ajutorintei se ridicase
birurile au tendinta a lua un caracter tot mai asupritor, ele tree peste suma de cloud i jumatate milioane, i numai gratie controlului consulului rusesc
dela Constantinopole, precum i intereselor politice ale
Multi aruncii pe Domnii fanarioti toata raspunderea fiscalitatei nemai auzite din veacul al 18-lea
-i al 19-lea. Este o eroare. Domnii Romani se Intrec
cu cei Greci, care vor stoarce mai mult tara. Ma, in
www.dacoromanica.ro
260
exerciteaza o fiscalitate mai neomenoasa decat grecul Const. Mavrocordat. Iar in Muntenia, Domnul prin
excelenta Roman, descendentul familiei Basarabilor,
Const. Brancovanu, se deca la o apiisare, cu tot felul
Dar Const. Brancovanu se mentine pe tronul \Iunteniei timp de 25 de ani, si cu cat Domnia lui se
lungete, cu atiit .i darile .i despuierile contribuabilului, crest tot mai mult ; in ultimii ani ai Domniei
lui, fiscalitatea e impinsa pang la neomenie. Ni s'a
pastrat cartea de porunci, socoteli, a acestui Domn,
de Barba Logofatu11) imbratoand epoca dela 1695
pane la 1715.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
261
rzseza la cisla ca sa -i trimird aici la visterie Domniei nzeale cat mai curdnd si filth' de zabavd, sd-s
dea unde sant trebile si porunale inzporatesti. i
banii s va dati cu zeciuiala".1)
Cu toate aceste, intr'o hotarire data intre egumenul
deli Slobozia i sateni, 13rancovanu oprege pe egumen (le a se amesteca in cisla satului : iar pentru
dajdiile satului ce au fost cisluind egumenul mai na-
Cum ca cisla era pe sat iar nu pe siiteni, o yedem si dintr'un alt ordin al Domnului in care zice,
sit va dati fiesti care sat toti banii deplini. 2)
In Muntenia, la aceasta data, Inca nu wise sferturile si pecetluiturile pe fetele oamenilor. In ordinele
lui Brancovanu nu se vorbet;te de sferturi, ci numai
(le 4 termene si anume, la vel-sama, la haraciu, sama a doua si sama a treia sau cea de toamna. Iar
zitirea, termenele sunt determinate prin sama mare,
') Stadii $i documente, Iorga. vol. V, pag. 344.
2) Ibidem, pag. 364.
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
G. PANU
263
www.dacoromanica.ro
264
dajdiile si oriinduielile ce se vor pune in Virg pe negutitorii si pe mahalale, de seama a dooa, si a treia,
de podvoade de meiu, si de eonace, de cai, de soli
si de alte dajdii si mancaturi, cate vor fi peste anu...
Far cat numai s alba as da darea rumtoarea for la
vremea haraciului, ug, 60 si la Vel Seama, ug, 60". 1)
Dar toate aceste biruri are tate panel acuma, asi putea
zice, ca erau imposite, directe. Pe langa ele, tiiranii plateau o serie de impozite, ca sa zic aa indirecte, flindca
le plateau cu ocazia diferitor acte sau indeletniciri sau
negoluri ce faceau. Sa le insir, pentru ca cetitorul
s-i facii o idee. Mai intaiu erau cele intaiu trei dari
indirecte principale, anume : dijmciritul, vinariciul i
oerilul. Pe Tanga acestea mai erau: Oluchacul, o dare pe
strainii care faceau negustorie de vile in !aril, Cioholdritul, dajdie pe cismari ; lumcinciritul, cotciritul,
cantargeritul, tutunciritul, govinciritul, ierbciritul, Thinciritul, etc.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
265
ziimant de (tal':
Viind i vremea s-s scoata Seama a doua, s'au
socotit de s'au scos iar pre dobitoace, dupa cum au
exit intealti timpi, ca pentru multe pasuri ce au ca1) Stadii 5i documents, lorga, vol. V, pag. 348.
www.dacoromanica.ro
266
numai cei ce avea vite, iar cei ce n'avea, nu dace nu era cu dreptate ; iar acum s'au pus sa dea si de
mime, insa de cal, de bou si de tot dobitocul po bani
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
267
pedeapsa . . . Pentru ca aceasta s'au facut pentru folosul si ajutoriul lerii, ca-s dea si de nume ; iar de acum
inainte nu vor mai eoi dajdii, pe numele acestca, ci vor
fi tot precum au dat si pant acum . " `)
Vicleniile eftine a Domnului, pe care cauta sa-si
bazeze inflintarea acestor cloud impozite, nu pot insela pe nimeni.
Remarcati argumentarea ce face cu privire la motivele care it silesc s reinliinteze viicaritul. Din
cislii, 'mina atunci visteria se putuse indestula, zice
Domnul deci mai nainte esia sulfa mai mare de
se putea face trebile, iar de la o seanza de vreme Incoace intdmplanduse de au perit vitele, s'au nzicso rat suma".
www.dacoromanica.ro
268
nevoe ca sii le mai ceri o taxa suplimentarii pe numele lor, adica un fel de capitatie ? Dar mai la urmii
in dijmarit, oerit i vinariciu, cele trei taxe -nu reprezintau deck una, i data ele erau impartite, in
detalii, in trei, aceasta se fiicea in stop ca taxa generaid sa fie mai urcata.
Dar ce sens putea sa fad altul decat de capaafie
propriu zis, o dare pe numele tuturor locuitorilor,
absolut pe numele tuturor, afara de boeri, calugari,
Turci, Tigani si calici ? Aceasta taxa nu era legata
de nici o intreprindere a contribuabilului, cum am
vazut ca avea loc in dijmarit, vinariciu, si oerit.
Constantin Brancovanu luase deci din aceste din
urma impozite, taxa pe nume, i Meuse din ea, o
taxa deosebitii, o adevarata capitatie.
Deci, din ceeace piina acuma fusese in toate timpurile un singer impozit, care lovea pe toatii lumea,
www.dacoromanica.ro
G. PANU
269
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
DIJMA I CLACA.- INTAILE AEZAMINTE IN PRIMA JUMATATE
A VEACULUI AL 18-LEA
www.dacoromanica.ro
G. PANU
271
ca ea sau pe tine va trimite dumneaiei, osa fie volnici cu cartea Domniei mele, a merge la Tiganesti si
la Manesti, ce de pe toate mosiile ce sunt la tinutul
Tutovei, si de pe mosiile ce sunt la tinutul Covurluiului, la Gosesti .si la Zosiani, si ea aiba a lua de a
zecea din pane si din fanat, si din gradini, si din prisaci cu stupi, si din toate ce ar fi pre acele mosii,
pre obiceiu. 2)
Iata inch o carte analoaga a lui Grigore (Mica din
1737, prin care autorizeaza pe Ghiorgescu i pe fratii
www.dacoromanica.ro
272
lor ispravnici ai tinutului, de se vor si aretta vrei) Uricarul Codrescu, vol. XVII, pag. 30-31.
Vezi pentru toate aceste, Uricarul Codrescu, vol. XX, pag.
139 ; vol. XVII, pag 31 ; vol. XXI, pag. 261, vol. XI, pag. 307.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
273
obiceiu, si din tot local, pe unii ca aceia sa-i supuneti si sa inzpliniti Ora la ccl nzai putin. lard avdnd
Mta o carte a lui Grigore Joan, care regulamenteaza, intre altele, dela ce sa se perceapa dijma ,i in special, cat dela stupi, pentru un sat oarecare. a.A. stilpani
is
www.dacoromanica.ro
274
or fi alti oameni care sed impregiur pe mosii a boiari, asa sd -i asezi si pre acestia, sa -i dea ce a fi
cu dreptul si sa-i si tazplinesti". 2)
Din acest document reiese, ceeace am afirmat mai
sus, anume ca a trebuit sa fie Inainte de data care
poarta documentul, un obiceiu, ceva admis
cella clacd erau datori fdranii sd facd.
fi
convenit,
Taranii nevecini, nu erau lasati, in privinta cldcei, la discretia proprietarilor. Ca ci data taranii ar
fi fost la discretia boerilor, atunci cum s'ar explica
acest ordin Domnesc din 1745 ?
Daces nu ar fi fost deja o marginire a zilelor de
claca sau ceva analog i in oarecare conditii, cum sd
explica plangerea Paraschivei Sturza, ca taranii nu-i
fac sin/ba Si cum s'ar Intelege ordinul lui Joan Mavrocordat ca sa fie supu.5i a lucra acei fdrani, cal lucreazei Si ceilalfi locuitori pe alte mofii boere$1i?
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
275
Domnie, din care d. Iorga a publicat entracte, se dovedete ca Inca in 1741 exista deja un urbar cu privire la claca si la dijmd. Asa, Domnul se adreseazd
atre locuitorii unei slobozii Domnqii cu urm5toarele
.cuvinte : cs'a hotarit prin ponturile rdnduelii, oamenii
ce or sedea pe mosiile altora, de stapanul aceluia cu
mosia sii aibei a asculta, (land insei nunzai sase zile
de lucru pe an si dijmeih.)
Tata deci o randuiald in ponlurl fixAnd zilele de
Cum se vede, nu este vorba de un ordin intamplator a Domnului, acela cu .5ase zile de clacii, ci de
vede, ca wzamantul era nou i ca el singur 11 Ili-cuse. Deci, cel mult in intaia lui Domnie, (1733) it irl
flintase.
Tata actul:
CAtre oamenii dela Buciumi, satul mAnAstirei Boah
www.dacoromanica.ro
276
Dar ei nu vreu. Daces nu, om trimite de va va aduce aici, si pre unii vom spa4zura, pre altii v'om
trimite la oencl".
sa vie la divan." 1)
Acest lucru este cu atat mai curios cu cat, cu trei
ani Inainte, un alt Domn, Ion Teodor, aplicase a5ezamantul cu 12 zile de lucru pe an. Asijderea si oa-
www.dacoromanica.ro
G. PANG
277
III
www.dacoromanica.ro
278
I)
moiile boereti : egumenii n'aveau autoritatea si puterea boerilor. Ei nu ascultau de egumeni ,5i macar
ca cu un an inainte, Domnul facuse un a5ezamilut general, prin care fixase numarul zilelor de lucru la 6,
www.dacoromanica.ro
G. PANU
279
tarilor. Dar chiar a5eztunantul care se face nu'i prive5te pe vecini, ci numai pe putini claca,,i, inch liberi.
Acest lucru Il spune Domnul cand nice : epentru
stcipealeascift
pe obiceiu..
Prin aezdintsint, se creea o situatie mai build tarnnilor liberi, de pe mosiile miinastireti, fata cu cei de
pe cele boere5ti ? Evident ch da, find eh, vom vedea
www.dacoromanica.ro
280
www.dacoromanica.ro
G. I'ANU
281
credem, fiindca cronicarul nu numai ca a fost contimporan cu Const. Mavrocordat, dar a fost unul din
sfetnicii lui.
Cu toate acestea, existii un hrisov din aceeasi Doni-
rau s upusi la o mulled cat o urea boerii s'o poronceased' ; ci ca ei aveau facultatea sii se invoeasca cu
proprietarii asupra zilelor de lucru, ceeace este cu
totul alt ceva. E drept ea din pasajul citat, in care
numdrul de zile e lasat in loc alb, nu rezulta ca Iiirand aveau determinate un nuiuiir de zile de lucru
de ex.: 12, ca acei de pe mosiile miindstire5ti. Dar nu
rezultii, de asemenea, ca ei puteau fi supusi la
1) Uricarul Codrescu, vol. IV, pag. 398.
www.dacoromanica.ro
2q2
Prin urmare e greu de impiicat cronica lui Neculcea cu asezamantul Orel Moldovei, a aceluias Domn.
Daca este ca sa cercam o impacare, intre aceste doua
www.dacoromanica.ro
G. PANG
283
SA venim la Muntenia.
Const. Mavrocordat in 1746 fixeaza la 12 zile claca.
rei turd, la coasts, le secerei, iii sd-qi dea dijind mosiei din toate bucatele dupd obiceia". Deci o agravare de ceeace avu loc in timpul lui Matei Basarab.
') Hartii din Arhiva manastirei Hurezu, Iorga, pag. 64.
www.dacoromanica.ro
28
Cu toate acestea, i in Muntenia se pare ca testamentul cu cele 6 zile de clacii, exista. Avem un document dela Grigore Ghica din 1752, care fusese Donut
Inainte i In Moldova, din care sa dovede,5te aceasta.
Taranii de pe moia Breaza se piling in contra egumenului din Margineni care tinea acea mosie In de-
rezu sa Invoise cu faranii din satul Marmure ca ace5tia sa plateasca de casa, cite 90 de bani pe an.
Am vgzut, ca dup5 taxa Domneasca, pretul clacei pe
www.dacoromanica.ro
G. PANU
285
mise, ca munca s'o plateasca taranii, in bani, egumenul ii pusese si la lucrul ogorului, dar nu la un
lucru mare ; tiiranii a trebuit sa-i zicii egumenului :
Nu putem sa -ti platim 90 de bani pe an, landed tiam si muncit, prin urmare trebue sa socoteti 30 de
bani munca, deci ti se cuvine numai 60 de bani. Egumenul se phinge caimacanilor dela Craiova explicand, in felul lui, cauza si atunci aceia rdspund la
argumentul taranilor in urmatorul chip : caci ati
treerat putintel grill' al manastirei, de s'au tacut 20
de ob. (obroace) $i malai, de s'au fAcut 70 de ob., it
inciircati cu 96 de zile, of pentru acelea opriti acei
ate bani 30 de o casa. Pentru care iaste mirare ca
cu 96 de zile s'ar fi treerat bucate sa sa fie tacut 1000
de ob., de graunte, ci mai mult deeht 10 zile am zis
parintelui egumenului sa nu va tie in seama, iar voi
www.dacoromanica.ro
286
pang la at,ezamantul cu ponturi a lui Const. Mavrocordat din 1741, acel cu 6 zile de munca? Nu .stint.
E drept ca din brisovul citat dela Const. Mavrocordat catre locuitorii satului Buciumi apartinand unei
www.dacoromanica.ro
G. PANG
287
Aceasta parerc mi-o bazez si pe urmatorul considerent. Se stie ca vecinii n'au avut niciodata un regulament de muncii, ei au lucrat dupd ordinile stapanilor, cat au putut, dupd obiceiu. Se mai stie si
am aratat, ea totdeauna a existat o deosebire intre
vecini si tarani, in toate privintile chiar si in privinta muncei.
Dacd taranii ar fi fost supusi la o munch* nemarginita, lad soroc si neconditionata, atunci ce deosebire ar fi fost intre ei si vecini? Putem sa admitem
ca nu a fost nici una ? Deci rezultd yddit ca taranii
lucrau mai putin decat vecinii, deci o munch, data
nu cu soroc, dard cel putin, limitatd, in oarecare con-
ditii. Cum ca aceasta a trebuit sd fie situatia, e dovada, deOsebirea pe care Domnii fac, pand la dezrobirea vecinilor, intre acestia si taranii liberi, cand
e vorba de zilele de clacd. Aseziimantul cu ponturi din 1741, cu cele 6 zile de clacd priveste numai
pe tdrani, nu si pe vecini. In celiilat asezamant, tot
a lui Const. Mavrocordat din 1742, cu privire la
slujba locuitorilor de pe mosiile manastiresti, cand
e vorba de a determina claca taranilor liberi o 11xeaid la 12 zile, pe cand vecinii continua a li suput;i
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
G. PANU
289
resti or cat vor vrea pe acele mosii sa nu se vecinease6, afara de cei ce vor fi vechi vecini'.
www.dacoromanica.ro
290
nicilor, cari fard a avea baza crudd i barbard a yecindtatei, putea, in o masurd deocamdata mai restransii, sa aducii boerimei aceleai foloase.
devind atare, vecintitatea nu-i prezenta deck inconveniente, fdrii nici un folos. Fiind vecin, plata
toate ddrile ciitre Domnie i da dijmii din toate,
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
291
Ea este, de asta data, creatii numai in folosul boerimei cu rang f i slujbd. Am viizut Ca toata lumea
putea sa aiba vecini. Aveau razeii, aveau momenii
in Muntenia, putea sa aiba orice proprietar, cat de
mic. Scutelnici, nu poate sa aiba deck, am viizut din
Neculcea, clasa boereasca. E drept, ca la inceput
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
REFORMA AGRARA A MN CONST. MAVROCORDAT IN MUNTENIA
(1746)
Istoria nu se repetil numai la acela Popo". In imprejurari egale, ea se repetii i la diferite popoare,
separate prin distante enorme, prin cultura deosebitA, fiindc5, aceleai imprejuriiri, fac sii nascii aceleai evenimente.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
293
www.dacoromanica.ro
294
Acest lucru ni-1 spun boerii Munteni, in carteaobstestei adundri a Ord Romdnesti, pentru dezrobirea tdranilor celor instrelinati ce s'ar intoarce la
locul lor, din 1746.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
295
Iatii deci cele case zile de clacd pe care Const. Mavrocordat le ingropase in Moldova, Cu le dezgroapii
nare a clerului si a boerilor. Cartea obstestei adunari e foarte interesanta, in privinta felului cum
Domnul pune chestia inaintea boerilor. El le pune
in vedere
de forma, caci aceia stiau
ca multi
din piimantenii Hires instrainati sent rumani sau la
mandstiri sau la boeri si ca nu se intorc in lard
de fried ca s nu mid, din nou, sub jugul robiei.
Apoi ii intreabd ce e de faeut in aceashi situatie ?
Dar sa las cuvantul boerilor.
Ne an intrebat Maria Sa : care din doua ni se pare
a ft mai cu cale ; a se zaticni unii ca acestia si4 fie la
decilt ca este cu cale c acei rumani cari vor fi instrainati de pamantul acesta, on ai cui ar fi, vrand
O. fie la pamantul lor, sci fie slobo:i de runzdnie, si
set nu se mai numeasca runzanip.
Ertarea de rumanie a Viranilor fugari punea chestia
intreagd a desrobirei acestei clase. In genere, scutirile si favorurile pe cari Domnii le (Mclean tai) Magazin istoric, vol. II, pag. 281.
www.dacoromanica.ro
296
Acest lucru 11 intelege Const. Mavrocordat 5i imediat dupd dezrobirea rumanilor fugari, propune boerilor, o dezrobire generalii.
Aici el intampind o mare rezistenth 5i iatii de ce :
in Muntenia, am aratat, ca yeciniitatea luase un caracter mult mai gray deck in Moldova ; sate In-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
297
ughi gala sau 82.000 de aspri, fiecare familie vanzandu-se cu cite 7.800, 6.600 chiar 10.000 de aspri. 2)
Tot Preda Brancovanul mai cumpara alti mo5nen
2) Hartii
.319 -323.
www.dacoromanica.ro
298
sufletelor noastre si a parintilor, a mosilor si a stramosilor, ca on la tine din neamul boeresc, sau la manastiri, vor fi rumani cu mosiile for ; mosiile sa ramae la stapanirea noastra, sa be stripanim ca si pana
www.dacoromanica.ro
G. PANU
299
www.dacoromanica.ro
300
ceput, ii facea mai pe urma. Si pentru acetia proprietarii nu daduse nici un ban.
La acetia se refera cuvantul de slobozire din rezolutia de intaritura a lui Const. Mavrocordat. Contra
liberarei acestora, boerii nu puteau sa opuna intampinarea ea i-a costat bani, caci nu daduse. Si macar
ca actul nu vorbeste clar, ca toti din aceasta categoric, vor fi liberati fare plata, dar lucrul se intelege.
Chiar compensatia pe care Const. Mavrocordat o
dii clasei boereti, nu o determine a renunta la plata.
Caci a avut lot o compensatie ; li s'a dat boerilor,
sub nume de scutelnici, un numar marginit de sateni, care s tie locul rumanilor dezrobili, cum am
vazut ca Const. Mavrocordat o facuse in Moldova,
chiar Inainte de dezrobire.
Cand zic ca Coast. Mavrocordat a infiintat clasa
scutelnicilor in Muntenia, nu am nici un act sau povestirea vre-unui cronicar despre aceasta, dupd cum
am vazut ca avem In Moldova. Dar cu toate aceste,
din actul Divanului din 1790, pe care it voiu analiza
mai tarziu, ar rezulta ca tot Const. Mavrocordat, ar
fi creeat scutelnicia i in Muntenia.
1) Vezi pag. 176 i celelalte.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
Ce erau scutelnicii
30t
a fost creates ?
din 1790, ne spun in ce stop fusese inflintata institutia scutelnicilor : Cei de pc urmd Domni cu
gand tirdncsc vrand set surpe neaznul boeresc i-au
lipsit de acest mare privilegiu (adica de institutia ve
cinatatei) si pentru ca sd -i meingde oareqi-cum in
loc de cote 500 0 de cilte 1.000 i nzai mutt, care
www.dacoromanica.ro
O2
Apoi trecuse mai bine de 100 de,ani de cand moiile mo5nenilor intrase in proprietatea lor.
Boerii fixeaza la 10 lei despagubirea, de fiecare cap
de mo,5nean ; este un pre' exagern't pentru circumstanth.
Am vhzut mai sus ca postelnicul Cllr cu sh multumete cu ase galbeni i ceva, ca pret de rascumparare
a patru rumani. 1) Va se zica un ruman se vindea, cu
pretul curent, cu ceva mai mult de un galben jumatate, adita vre-o sapte lei.
Apoi bine, oare era generos din partea boerilor ca
sii ceard zece lei ? Evident eh nu. Ne vorbesc ei de
Isus Christos, ii fac ei pe rumani, fratii no,,trii, declarii ei ca acest act il fac ,,pentru usurarea sufletelor noastre si a pArintilor, si a mosilor si a stramosilor". Toate aceste fraze nu insemna nimic, pe cilia
vreme cer zece lei de rascumptirarea fieciirui cap de
mosnean.
II
www.dacoromanica.ro
G. PANU
303
caracterul miiret a unei marl. desinteresiiri, ei sa tdrguesc, cer bani si tin ca sa fie cu once pret platill,
acest lucru ne aduse aminte fapta lui Sy Bock care
fard de voia stapanului. Si cu voie de va fi stapanului sau ai fara de voie. Ei sa faca bani ai sa-i dea
la stapanul sau ai nevrand sa-i primeasca, va veni
de va face jalba la divan".
Acest lucru probabil ca l'au flicut toti rumanii ; ei,
in foarte scurt timp, s'au rascumpdrat, flindca nu mai
vedem pomenindu-se prin acte dupd cati-va ani, de
rumdnie in sensul in care fl avea inainte cuviintul,
adicti de serv.
Se intelege ca pentru boerii care cumparase in vremuri sate intregi de rumani, rascumpiirarea le aduse
un castig real..
www.dacoromanica.ro
304
III
Avut-a aplicatie fdgaduiala data fugarilor, eh reintorcandu-se, ei vor lucra numai ase zile de claca?
Ea a trebuit sa se aplice in mod izolat pe ici, pe colea,
si atat. Aa, am vazut ca intr'un proces judecat de
Grigore Ghica in 1752, el aplica obiceiul cu .ase zile
intr'un an de claca.
Generalminte insa Const. Mavrocordat chiar din
1749, ordona ca taranii sa lucreze 12 zile pe an. 1)
De altmintrelea, el imediat dupa aceste cloud acte
de dezrobire, intoemete cel intaiu urbar despre drepturile i indatoririle taranilor. Acest a.5ezamant are
Pana acuma, in toate actele prin care Domnii ordonau ca taranii sa lucreze ase zile salt- doudsprezece zile pe an claca, nu aratau pentru ce si in virtutea caror obligalii taranii sa faca acea munca. Si era
greu pentru Domni sa arate pentru ce.
De asemenea pana la dansul, nu se formuleaza nicaerea, cum ca si taranii au, in schimbul clacei i a
dijmei, oarecare drepturi, pe mode. Documentele de
inainte ii trateaza ca simpli 5ezatori ; nu e vorba ca
www.dacoromanica.ro
G. PANU
305
In fraza cu care incepe articolul intaiu, el stabile5te una din obligatiile principale a tarantdui :
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
G. PANU
307
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
REFORMA AGRARA A LUI CONST. MAVROCORDAT IN MOLDOVA.
(1749)
In acelas an fn care Const. Mavrocordat e stramutat In Moldova, dupa un interval de aproape cinci
ani, el reia firul reformei incepute in chestia vecinilor pentru a o rezolvi definitiv.
In 1741-1742, el suprirnase vecinatatea pentru
viitor, oprind, intaiu, pe egumeni ca sa mai vecineasca oamenii si imediat dupd aceea si pe boeri.
Prin aceasta Domnul condamnase principiul pe care
era rezemata institutia. Ea nu mai putea trai mult devreme ce nu mai avea din ce sa se poata alimenta..
www.dacoromanica.ro
G. PANU
309
310
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
311
www.dacoromanica.ro
312
fugiti In tad straine, pare ca efectul nu a fost 1 epede Si eficace, find ca peste noua ani Const. Mihaiu
Racovita, prin hrisovul 'Imipentru aqezarea birului Ord pe strif zni", tot Inca Indeamna pe oamenii
care ar fi fugit cu pricind de vecinatate", sa reintre in tara, asigurandu-i a c6 nu o BA 'IDA suparare
de catre stapanii lor.
Probabil ca Const. Mavrocordat n'a avut vreme,
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEI
VOLUMUL I-iu
PARTEA 1-A
Pagina
INTRODUCERE
III
claca,5i
XIVXV
pi
a trebuit sa
www.dacoromanica.ro
CUPR1NSUL MATEBIEI
Pagina
ranului la inceput.
Claca
xv--xx
,5i
dijma ti celelalte obligatii se maresc cu timpul. Sarcinile Oranului francez in veacul al 11-lea.-
Alte sarcine i
restrictii la care sunt supui thranii. Situatia admirabilh a proprietarilor i cea mizerabila a
taranilor
VI. Toate sarcinile .5i obligatiile se in-
www.dacoromanica.ro
xxxxx
CUPR1NSUL blITER1lit
Pagina
XXXXL
XLX-IX
si rumanie.Cand el bantuie si la
ce epocii dispare. Piivire scurta
asupra servagiului in Anglia, Germania de Nord, Prusia si Savoia.
Servagiul in Transilvania.ServaN:Io
oiul in Rusia
IX. Servagiul dureaza variat in deoseDin ce cauza,. Inbite taxi.
terventia regilor .5i a Domnilor
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL NATERILI
Pagina
4
LVIII-LXX
ranllor
X. Situatia laranilor din Europa la sfarLxxLxxr
*itul 'veacului al 18-lea.
.i de embatic.
TAranul nu era
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
Situatia netolerabila in
Improprietarirea in Romania i
fazele ei. Ostilitatea proprietarilor. Legea rurala pe care ei
www.dacoromanica.ro
CUPAINSUL MATERIEL
Pagin a
LXXXCI
cr.- cry.
ar fi trebuit sa plateasca cu rascumpararea taranfi si cat au platit. Taranii nedreptatiti in privinta cantitatei de parnant peste
care li se recunoaste proprietatea.
bath ..
XV. Baza nedreaptii pe care e prezentata legea rura15. Taranii rascumpara toate sarcinele fara a se
face deosebirea intre cele drepte
i intre
www.dacoromanica.ro
cvcxli
CUPRINSUL MATERIEI
Pagina
1-84
1-49
;...ATomi DomNrn
2-7
DrepDupa
7-17
17-23
23-24
24-32
33-44
45-49
49-62
NEASCA
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
GENERE.
911
62-84
BOERILOR
I.
50-60
60-62
Ce erau imunitatile.
Acordarea
dreptului de judecatii unor maniistiri. Scutiri de biruri
63-70
71-72
seau ele
IV. Imunitati speciale
V. Ce foloseau laranii din ele ?
VI. Exemple din alte thri
73-77
77-79
79-80
80-81
II.
81-82
82-83
83-84
PILOPMETATEA DOMNEASCA
www.dacoromanica.ro
83 -95
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
CAPITOLUL II.
DANI/LE DOMNETF
93 -112
96-99
99-104
CONFRMARILE DE ACTE
103
109
109-112
113 -113
116-142
I. Veniturile proprietiilei particulare . 116-119
II. Ce era dijma 5i ce insemna ea?
Pentru ce taranii dadeau dijma . 120-126
III. Existenta clacei in veacul al 15-lea
5i al 16-lea. Claca in veacul al
126-129
17-lea
IV. Din ce sa da dijma
129-131
SI CLACA
Claca in MolEa
Claca in Oltenia in
era limitata.
veacul al 17-lea.Deosebirea in-
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
143-196
143-151
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEI
Pagina
Deosebirea
188-196
veacul at 18-lea
197-312
CARTEA CINCEA.
CAPITOLUL I.
197-213
I. Birurile dela sfar.5itul veacului al
17-lea.Vacaritul si fumiiritu
203
203-206
II. Pogonaritul i vadraritul
III. Modificarile pe care le primete
vechiul hnposit al cislei. Rupta
i inflintarea pecetelor i a sfer203 213
turilor
FUMARIT, ETC.
21,1-269
dat.Desfiiintarea vacaritului si
a cunitei precum i a pogonariOrganizaree cislei.Destului.
flintarea responsabilitatei soli-
www.dacoromanica.ro
211-226
Pagina
226-228
reform.
228
234
Ghica
impositului Ajulorinfa
rinfa ?
CLACA.
iNTAILE
www.dacoromanica.ro
269 291
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
I. Dijma
270 273
II. Claca in -Moldova. --- Cel intaiu wmant pentru clacd .
273-276
III. Plata in bani a clacei
277-278
reti.
Situatia vecinilor
278
V. Claca in Muntenia
278-286
VI. Conditia turanilor in veacul al 18-lea
286
291
292-307
ciparea fugarilor.Desrobirea i
rascumpararea rumanilor . . . 292 -302
II. Fo,gii mo,neni sunt desrobili cu
plata
Hi. Urbarul lui Cons t. Mavrocordat
CAPITOLUL V.REFORMA.
302-303
301-307
I. In ce consist reform
www.dacoromanica.ro
308-312
308-312
CERCETA RI
ASUPRA
STAREI TARANILOR
IN VEACURILE TRECUTE
DE
GHEORGHE PANU
VOLUMUL. I
PARTE A II
......-4.4.
BUCURE$T1
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE EMINESCUa
BULEV. ELISABETA, 6
STB. SARINDAR, 7
1910
www.dacoromanica.ro
ffiniulor
-C7S/Teilicznet
At
-)t-
Z-(34rItin,
d-artrz.?-e addacei a
www.dacoromanica.ro
-Zane,
CAPITOLUL VI
TARANII IN A DOUA JUMATATE A VEACULUI AL 18-LEA
CONSIDERATI UNI GENERALE
Du cred eh aceasta limitare, a fost mai mult apashtoare, in tot cazul, nu a fost ceruta de thrani liberi.
Caci, dupd cele ce am vazut din hrisovul lui Const.
laranilor precum ,,i fuga a unei 'Atli din ei, din tarn,
www.dacoromanica.ro
314
silesc pe Domni, in veacul al 18-lea sa intervina aproape necontenit. De ce ? Nu doara numai decat de
spiritul de dreptate sau de mild pentru tdrani. Vecinii i claca. ii de pe mo5iile boereti erau In acelag
Limp i birnicii Domniei : cu ei Domnul trebuia sh
facd fatii la cheltuelile Statului a5a cum erau pe atunci
intelese, adica sh plateascd banii haraciului, sa multumeascd clasa boereasca, sa &biased i sa acumuleze
si ei averi.
Si atunci Domnii intervin ca sa puna capat peelneiteffei. Si desrobind pe sateni, era natural ca sa
dela lard banii necesari pentru a astupa lacomia cererilor din ce fn ce mai maxi a Turcilor.
II
www.dacoromanica.ro
G. PANU
315
deosebirea intre ei 5i ceilalti nu mai avea nici o ratiune de a fi ; nu se putea ca unii sa lucreze 12 zile
5i altii 21. Si atunci se fixeaza termenul de 12 zile
5i pentru vecini. Proprietarii 5i egumenii reclama ;
ei sustin ca douasprezece zile nu sunt de ajuns pentru
gospodaria 5i cultura mo5iilor lor; ei cer ca sa li se
acorde doudzeci 5i palm. Domnii refuza acest numar,
socotindu-1 excesiv, 5i nu 5tiu pe ce motive, dar atat
in Moldova, cat 5i in Muntenia, se stabile5te ca acel
numar sa fi3 de douasprezece.
Tata deci ca se incepe a doua jumatate a veacului
www.dacoromanica.ro
316
care aveau trebuinta. at alts parte, cu timpul conditiile economice a thrilor modificandu-se, proprietarii simtesc, mai cu seams fats de reaua vointh
ce puneau thranii la munch, ca cele douhsprezece zile
nu sunt suficiente. Cu atat mai mult cu cat proprietarii,
In Muntenia, proprietarii sunt tot a5a de nemulturnip ca .5i in Moldova. Di nu cer, la inceput, in mod
formal sporirea zilelor, cum boerii Moldoveni o fac ;
tiitii aceluiai veac, ei cer reinfiintarea iobagii, printului Coburg, comandantul trupelor austriace, care
ocupa tam.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
317
IV
In gall de aceasta chestie fundamentald, a5ezamintele urmareau si un stop practic, acela ca sa ldmureasca drepturile 5i obligatiile amandouror partilor.
www.dacoromanica.ro
318
era sobru de detaliuri, vlarginindu-se numai in regularea, In mod general, a raporturilor dintre proprietari .i tarani, iar, in Moldova, pans la Grigore
Ghica (1766), propriu-zis, n'a fost nici un aezamant,
actul de desrobire (1749) servind de totul,
Dar data cu functionarea legii cu cele 1,2 zile de
claca, Incep a se ivi, in amandoua tarile, o multime
de dificultati de detail. laid cam de ce natura :
facii 12 zile de claca. Dar acesta era un simplu principiu. Ramanea .ca, in practica, cum sa fie aplicat el ?
Tocmelile cu caracter particular in mai mult sau
in mai putin, trebuiau respectate ?
Mezamantul zicea ca numai casa.5ii sa faca claca.
Intrebarea era : Dar cand, in locul efului familiei
mort, era holteiul care conducea casa, acel holteiu,
podar sa fie nevoit cu carauia sau cu alte intreprinderi, sa lipseasca in timpul zilelor fixate pentru
boeresc ; cum ramanea in acest caz, dreptul proprietarului ?
www.dacoromanica.ro
G. PANU
319
www.dacoromanica.ro
320
Mai intaiu asupra ce, sa se perceapa dijma ? Oamenii aveau imprejurul caselor lor, gradini cu legume. Avea proprietarul dreptul sa perceapa dijma
din acele gradini ? Porcii intrau in categoria animalelor de dijmuit ? Cate clai sa perceapa din grail i
orz ? Taranul e obligat sa (Inca dijma la aria stapanului sau sa atepte pe oamenii stapanului ca s'o
ia ? Cala dijma sa se ia, din fan ? Oamenii proprietarilor cand dijmuiau, alegeau bucatele cele mai bune.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
321
Energice reclamatii : cum sit se filch dijma bucatelor ? La ce epocii sit se dijmuiascd ?
Porumbul trebuia ca sti fie dijmuit in ciociildie sau
in grdunte ? Cldcaul cum sd-si dea dijma, dupd pogon
sau dupd cantitatea recoltei ? Si, in acest din urma
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
G. I'ANU
323
tua taranul de cat in cazul cand ar cere-o proprietarul, lasandu-1 stapan ca sa-i chibzuiasca interesele
Taranilor nu le convenea natural, aceastii dispozitie.
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
ASEZAMANTURILE DETERMINA NATURA BOERESCULUI IN
MARGINELE CELOR 12 ZILE.
www.dacoromanica.ro
326
Dar se pare ca acest hrik,v sau nu a ajuns in destul la cunotinta fugarilor, sau oamenii deprini
cu fagtidueli inelatoare, nu s'au potrivit ; ei au camas
in mare nth-nar tot in 15rile vecine. Acest Meru ni-1
sebire de casas sau de holteiu si ca Domnii urmatori, mai cu seams Dumitracu Cantacuzin, facand-o.
pe categorii, nu o scazuse, din contra. A doua conditie a fugarilor este urmatoarea Asezarea for sa
fie pe mosie, on a cui si unde li va placea locul sa
fie de trebuintg, si hrana for si aceluia ce va fi sta1) Uricaral Codrescn, vol. IV pag. 1.
Acte i legiuiri, Starza Scheianu, vol I pag. 23-25.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
327
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
G. PANU
329
clerului i a negustorilor. 8i nu trebue sa ne surprinda. Nu era in acea epoch inch in Moldova nici un
aezamant statornic care sh fixeze in mod definitiv zilele de clach a taranilor, ci erau simple hotdriri Domnevi sau chiar randueli cu ponturi cu caracter mai mull
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
G. PANU
331
zile. Ei pretindeau chiar ca aceia, dei pot sa munceasch mai mult i mai cu spor, Irish nu voesc. La
care tdranii raspundeau, ca mai mult decat ei lucreaza,
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
G. PANU
333
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
G. PANU
335
In adevar, pentru ce taranii datorau claca, puindu-ne din chiar punctul de vedere al stapanilor ?
Mezamantul lui Const. Mavrocordat din Muntenia
ni-1 spune : in schimbul pamantului de hrana, a lemnelor de constructie i de foc, ce proprietarii &Wean
laranilor. Foarte bine. Dar uncle ? Este elementar a
ritspunde : acolo unde proprietarul le punea la dispozitie pamantul, lemnele de foc si de constructie. Acolo
si nu aiurea.
Obligatiile taranului find corelative cu acele a proprietarului, ele isvorau din faplul sederei locuitorilor
pe o anume proprielale a stapdnului. Ele nu aveau,
nici puteau sa aiba nici o corelatie cu celelalte mosii
ale staplinului, pe care erau aezati alti locuitori i
unde existau intre ace5tia i proprietar obligatii de
aceea,i naturii.
Inca ceva. De5i claca chiar agricola, avea un caracter pang la oarecare pullet personal, nefiind ea
isvorata, ca dijma din calitatea de cultivator a locuitorului pe pamantul proprietarului, totu,,i ea isi
pastra caracterul general agricol pe catii vreme Idranul dadea munca sa tot pe mo.5ia unde sedea. Cu
oarecare build vointa, sa putea oarecum explica, cum
face Mavrocordat in urbarul sau, ca si claca este una
din obligatiile taranului ezator pe o mosie.
www.dacoromanica.ro
336
Era a reduce, in aceasta privinta, pe Oran la conditia fo5tilor vecini, pe care proprietarii ii puteau
sa-i mute, ii puteau sa-i duca ca sa munceasca on
unde 1 Va sa zica Domnii, introducand in a5eziiminte
www.dacoromanica.ro
G. PANU
337
III
www.dacoromanica.ro
338
a'.;d face toatei hrana lor, neoprindu-se despre can:Ora-tor si vor da locuitorii 6bignuita dijaza din cele
www.dacoromanica.ro
G. PANU
339
ne-au stricat privileghiul de o sumo mare de oameni a nedajnicilor satului ; cu toate aceste ne-au
lasat celalt privileghiu, adicei a avea scutelnici si
www.dacoromanica.ro
340
Holteii sit nu facd clacd, claca sit se facd randuriranduri de la inceptul primaverei Ora la sfarOtul
iernei in 9 luni, iar nu toata odath. Clam pe zi pia--
www.dacoromanica.ro
G. PANU
341
gi
pentru dijma porumbului s'a hotarit inteaceastA con-died a se lua din zece una dupA dreptate, dar fiindca
se intampla neinlesnire atilt locuitorilor cat ai sta
o intalnim intr'un act din 1791. Un functionar dispunzand egumenului manastirei Hurezu, Intr'o neintelegere a manastirei cu locuitorii din satul Baia,
clupd ce vorbege de alte puncte a invoelei 'acute,
adauga :
qi
www.dacoromanica.ro
342
sei mdsoare s1 sd facet pogoane, se vor speria loucitorii si poate sd facd vre-okramutare"').
hid Inca 5i cateva alte dispozitii ale a5eziimantului
lui Ipsilante, unele in favoarea stapanului, alteleinsd, In acea a fdranului: Stapanul mosiei alege cel
mai bun loc al mosiei pentru trebuinta lui".
Iar in favoarea taranului : Stapanul nu are volesa ia locul ce s'a deschis si s'a lucrat mai 'nainte de
locuitori".
Si o alta: ,,Locul ce'l va curati nemernicul (adici
locuitorul) ca sa-1 semene sau 85.-1 facd gradina sau
tan, nu poate stApanul mosiei s5.-1 is ".
sii lucreze, la o alta. Alex. Ipsilante, ca 5i GrigoreGhica, opre5te aceste duceri, cand distanta e mai
mare de 2 sau 3 ceasuri. Dar chiar in aceasta margine, Domnul nu permitea strdmutarea, decal numai
in caz cand stdpanul nu a avut lucrdtori destui pemo5ia unde voeste a duce pe tdrani. Aceasta mdsufa
ramdnea, chiar agt alenuald, nedreapta 5i arhitrard.
Vadit, ca acest urbar este mai proteguitor taranilor decal acela a lui Grigore Ghica.
Lipse5te din el acea regulamentare a clad munch
sa flied taranul pe zi, regulamentare care, am aratat,.
constitutia de fapt, o impovarare 5i o sporire a numdrului zilelor de clacii. Aceasta parte care in Mol-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
343
www.dacoromanica.ro
344
a doua Domnie.
sSi aici se petrecuse cam aceleai lucruri ca i in
Muntenia, in cei cinci ani de ocupatie ruseasca. Boerii profitase de aceasta ocupatie i de lipsa de Domn,
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
345
obriiznicie D. Pe
www.dacoromanica.ro
346
de la camp, sa le mai facd si claca pentru trebuintele gospodariei lor. Si scopul adevarat pe care 11
urmareso este ca sa capete zile suplimentare de that
domestics.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
347
Dupa ce constata ca raporturile dintre dangi boerii i taranii, sunt foarte rele, jeluindu-se de strAmbatate unii asupra altora, si asa din an in an mergand
aceasta randuiala tot spre cadere", apoi continua ca
cei ce se hrAnesc pe mosii, catre stApanii mosiilor au
Va sa zicii boerii se plang di taranii numai mosiile be lucreaza, dar alt ajutor nu le dau, lucru care
ei '1 socotesc ca le aduce mai multii paguba.
Am zis ca in actul acesta, gasim multe afirmatii,
cu caracter general, greite.
Asa, Divanul incepe grin a spline : ea in vremea
trecuta a fericitilor si intro pomenire raposatilor
Domni ce au stAtut in pAmantul acesta, toate matins-
www.dacoromanica.ro
348
vecinii. Ori cum, nu ghsim acte de danii Domne5ti in care impreund cu mo5ia sa se daruiasca si
vecinii, si cbiar data ar fi, acest lucru, ar constitui o
exceptie. Hrisoavele adevereaza numai un lucru, ca
Domnul dddea o mosie cu satul cutare, dand 5i tot
venitul. De unde scoteau boerii ca Domnii le (lacteal'
si oamenii cu care se puteau servi intocmai ca 5i
cu robli figani"? In acele veacuri, am vazut, ca oamenii dadeau numai dijma i faceau clach. E drept
ca ei faceau clach fgrii soroc sau cum zice anaforaua
slujindu-se cu clAnOi la toate trebuintele." Dar acest
lucru it faceau numai vecinii.
Iar ceilalti locuitori cati erau traitori pe mosii stApaneqti de se hraneau, de0 nu erau vecini, dar la
toate trebuintele ce aveau sta'peinii mosiei fcirei soroc
slujeau".
Am arlitat ca aceasta afirmatie nu este exacta, de
cat poate pentru epoca imediat inainte de actul de
desrobire.
Boerii continuand cu istoricul chestiunei, ne fac o
marturisire pretioash, anume ccI fi in urma intoc-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
319
rezolutia de intaritura a lui Coast. Mavrocordat, acesta nu schimba oficial, acest numar. Cu toate aceste, a doua zi, dupd ce actul de desrobire devise
lege, nu se mai vorbeste de acel numar de zile, nici
nu intalnim un singur document In care sa se vadti
www.dacoromanica.ro
350
trei on mai multe bucate pentru vanzare si exportare. Dar sa mai adaugi, cum face anaforaua, ca aceasta randuiala de 36 de zile de slujba a locuitorilornu va fi for de stricaciune", asta insemneazii a trece
peste argumentare si a cadea in fantazie. Poate susItinea cineva, in mod serios, Ca unui Oran deprins sa
facii 12 zile pe an de clacii, anu'i va fi de stricaciuneo
Eicand 36 ?
Ce face Domnul tarei fatii cu aceasta anafora ? Ce
si simplu vechiul sau asezamant. Numai mai tarziu, peste un an si mai bine, cu cateVa zile Inainte
de a fi ucis de trimisul Portei, in casele din Beilic,
in Iasi, el satisface cererea boerilor acordandu-le un
numar foarte insemnat de concesiuni, peste cele deja
existente in aseziimantul sau din 1766.
El decide ca taranii, pe langa claca agricolii de 12
zile, asa cum asezamantul o stabilise, sa mai faca
pe an Inca cloud clad la ce va avea trelminfa stapanul mosiei ; sa ajute la intocmirea iazurilor si
morilor proprietarului si la repararea acareturilor
de pe mosii, sa mai faca o podvada proprietarului,
aducandu-i lucruri trebuincioase pentru Indestularea
casei, insa cu 1ndepArtare m5surata ca sA nu cada locuitorilor cu ingreuiere. In fine, sa mai aducii la
www.dacoromanica.ro
G. PANG
351
www.dacoromanica.ro
352
probabil, ea' de vreme ce proprietarul are vii pemoii, este drept ca sa'i poata desface rodul si sa
nu fie concurat de larani. Debitarea rachiului o lasase libera% precum i on care altfel de comert
afard de yin la vdnzarea celorlalte bduturi set fieslobozi si locuitorii, dar flindca aceasta in urnzdpoate aduce iardsi pdgubire stapanilor de nzosii...,
etc. etc. intru prefacerea la vanzarea bauturilor."
Domnul da cloud motive : intai paguba stdpanilor ; si al 2-lea, in crapiele tdranilor sd \rand
bauturi prefacute I Dar, cu toate aceste, la sfdritul
www.dacoromanica.ro
G. PANU
353
asupritoare cAtre locuitorii for cu bdutura necuviincioasa sal: de vdnzare de preturi nenzasurate Fara
sa dicteze vre-o sanctiune
Constituirea in monopol a debitarei rachiului, o
rilor. Tata de ce. In 1766 and intocmise intaiul asezdmant, proprietarii nu aveau Inca veInite, la mosii.
In 1773 deja velnitele incepuse a functiona si atunci
ei cer si obtin ca viinzarea rachiului sa le apartind
lor. Vom vedea ca Moruzi opreste chiar importul
rachiului din Polonia tot in favoarea velnitelor Moldovenesti, ceeace face ca acea tara sa protesteze catre
Poartd.
www.dacoromanica.ro
354
de la toti contribuabilii.
Tot acest Domn face un asezainant pentru regularea privilegiilor mazililor, adica a celor de neam
de Boer.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
355
www.dacoromanica.ro
356
asemenea nelegiuiri. 2)
Dreptul de proprietate emfiteoticii a taranilor asupra pamanturilor curatite, fie grudini de arat salt
tru cei ce nu vor sei mdnta mai vartos cari panel acum
1)
www.dacoromanica.ro
G. PANU
357
www.dacoromanica.ro
353
de mai mult lucru, pentru aceea le cere claca deplin dupa obiceiu si dupa cum clacuese si aiti lacuitori pe alte nzosii duper' obiceiu" 2)
www.dacoromanica.ro
G. PANG
359
judetele Inca din anul 1784, in care se pune in vedere, din nou, atat proprietarilor cat Si tiiranilor,
obligatiile si datoriile lor, pe cari le-am vazut deja,
stabilite in wzamantul lui Alex. Ipsilante cu doi
ani in urma.
In anul viitor, Sutu este nevoit ca sa faca un pitac catre cinci judete de peste Olt, unde, proprietarii
nu mai respeclau ponturile qezclIncintului.
Atat vatafii nianastire5ti cat i cei boereti, sileau
pe tarani sa lucreze mai multe zile decat cele oranduite ; iar cand claca era in bani, atunci luau mai
mult deck un zlot de casii. Cele 12 zile, ti sileau
pe tarani sa le faca, de odata, nu rand, rand; ei
puneau pe femeile din sat ca s tese, ca sa toarca
si la alte angarii. Taranii can avusese tocmeli deosebite, cu proprietarii sunt nesocotite, ei le schimba
i lac i alte suparari si necazuri Yard de nici o mita,
lucruri care ne turbura foarte mult gi pe care nu le
putein suferi Domnia mea nici de cum".
Iar Domnul, mai adaugii cu mare dreptate fiindca
www.dacoromanica.ro
360
0 scuza aveau tiiranii in faptul eh uncle din dispozitiile ponturilor erau prea pagubitoare pentru ei,
Foarte multe sate erau inconjurate de vii. Mezamiintul oprind pe tarani, in folosul proprietarilor, a
vinde vinul, ce puteau face cu el ? Unde sa-1 vanda ?
Incat, ne explicam foarte bine, pentru ce sunt atatea
plangeri din partea proprietarilor in aceasta privinta. Si cu toate aceste, ordinele Domne;ti nu-i impiedica pe tarani ca sa vanda yin. Preferau ca sa se
expuie la urmariri, decal sa arunce vinul in mijlocul
drumului.
Dar abaterile taranilor dela ponturi sunt si de alts
natura.
Taranii, desigur priveau cu ochi rat numiirul de
12 zile de claca pe care 11 considerau ca excesiv. Ei
www.dacoromanica.ro
G. PAN CT
361
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
363
toamna acestui veleat ; 40.000, care s'au 'dent acum la iarna veleatului 1783 ; 50.000 la greltz care
aceastd insemnald cantitate de zaharea fusese Iransportald la &dila tot de fdrani in cei doi ani de inainle!1)
1) Istoria Romanilor, Ureche, vol. I, pag. 277 $i pag. 313 si
Tezanr istoric, pag 333.
www.dacoromanica.ro
364
blase, in aceastti jumatate a eacului al 18-lea, exportul de grime, atunci se va intelege de ce boerii
cereau sporirea zilelor de claca i pentru ce taranii
erau aptisati din ce in ce mai mult. Proprietarii, incepuse a cunoate ce profite pot trage din intinsele
for moii, lucrate de bratele claca5ilor. Era un in-demn general la a produce pentru export si pentru
trebuintele Turciei, care fhcuse din aceste tad, granarul ei, sau, cum zic actele timpului, chelerul ei".
Domnii indemnau pe tarani i ii sileau chiar sa proclued cat mai mult, in folosul for si a fiscului, mai
cu seamy a fiscului. Boerii, sileau pe larani ca sd
lucreze cat mai mult pe ogoarele lor, in interesul
exportului ; totul i toate se a.,,teptau dela bratele
taranului.
'VI
www.dacoromanica.ro
G. PANU
365
a lovi in interesele unuia, insemna a lovi in drepturile, tuturora. Dar cu mosiile Mitropoliei 5i mai cu
seams cu acele ale egumenilor, Mavrogheni face cc
vroete ; el scade, in genere, pe acele mot;ii numarul
www.dacoromanica.ro
366
Care era ideea sau planul lui Mavrogheni, in ciestia agrara ? Nu-1 pot patrunde, caci imediat preocuparile politice precum i pregatirile de razboiu in
contra Austriacilor, 1i absoarbe toata activitatea. Nu
www.dacoromanica.ro
G. PANU
367
In tot cazul, Domnia lui riimane ca o trashtura curioasii de dreptate, chiar de partinire, pentru larani.
Si vom vedea ca imediat dupd ce in 1792, in urma
retragerei trupelor austriace, Poarta numeste Domn,
din nou, pe Mihaiu Sulu, o reactiune puternica in
contra tuturor masurilor, cu caracter agrar a lui Mavrogheni, se face.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
TARILE SUB OCUPATIA AUSTRIACA
(1789-1792)
0 INCERCARE DE RESTABILIRE A VECINATATEI
ECUTELNICII
I
www.dacoromanica.ro
G. PANU
369
este de vite a se telia la ostasi din evartIr dela acest fader, caci vite nu se mai geisesc In judetul
Ilfov, s'au dat riispuns la d-lui Vel Vist. ca suma
ce va gdsi cu tale tri in care judete va socoti din
2)
24
www.dacoromanica.ro
370
sa fie indestulare in taro atdt pentra lzrazza ostirilor, clt si pentra trebninta Orel, porunceste Indltimea Sa, ca de azi Intoiu a lanai viitoare, dupes
cdrindaz-izz non, sa fie oprit a nu mai trece de aici,
Sri poruncesc rechizitii de cite 800 de care deodata. Divanul le executes : De acea dar zicem (Diva -
nul) en trebue ca i poruncile sit se facd cu strifsnicie si cu mare grabd set porneascd, sere a an se
zabovi lucrarea ispravnicilor, etc.
Coburg cere ca carele sti fie legate cu fer. Unde
sa se gaseascd asemenea care ? Si atunci se des ordin:
71
ff
If
www.dacoromanica.ro
334.
340.
371
G. PANG
Ce erau scutelnicii, ne spune chiar Divanul in adresa lui catre printul Coburg.
reisplatirea vre-unei nzuri slujbe ce an silvdrqit ca1) Istoria Romanilor, Urechc, vol. III, rag. 375 i 498, etc.
9 Iclem
,,
,,
426.
www.dacoromanica.ro
372
birnici si celorlalti, duper analogic nzai cdte putin, ca set le slujeascii la vii, in mori, lu adus de
lenzne, la bucate, intocmai ca sd indeplineascd cu
slujba for local robilor ce Ii luase si fi facuse
birnici".')
originci falsci;
am dovedit, nu au harazit sate intregi de robi niciodata, nici unui hoer, in nici un veac. Cu atata mai
putin pentru vitejie nu au facia danii decat foarte rar pi
aceasta in veacul al 15-lea, i inca .5i mai rar in veacul al 16-lea.
Domnii, am aratat, ea au facut danii numai favori-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
373
www.dacoromanica.ro
374
care ma ocup, sub diferite pretexte, I.i marise nemdsurat numarul scutelnilor. Si iata cum, intre altele : Dupes regula institutiei, cand murea un scutelnic, stapanul intiinta visteria ca sa-i dea altul
in loc sau sa-1 inscrie cu o sums care reprezenta
pierderea de munch' pe care o suferise, prin moarte.
Boerii, in coniventa cu ispravnicii, faceau acte de
moarte simulate i pe baza lor cereau scutelnici
noi. Pe urma alegeau din sat pe frunta.5i i Inmultindu-le cu diferite mijloace numdrul, ajunsese ca
sate intregi sa fie prefacute in scutelnici, aa ca visteria prin multe sate nu mai avea nici un birnic.
aParte din locuitorii dela yeti ce sat sa se dee scutelnici dupes analogia ludelor, adica din cei ce se afla
afle birnici In visteria Domniei mele, fiindc et nu numai ispravnicii se vor pedepsi tare, ci si danznealui
Vel Vist, va &idea in urgia Domniei nzele cdnd intpotrivei va urman. 1)
www.dacoromanica.ro
G. PANU
375
hot5rire poruncim: nimenea sd nu aibe vole sd tocmeascd scutelnici pe bani sau pe alte deirio.
Ei isi alegeau din sate
cand satele intregi nu
deveneau de scutelnici
ape rruntasi, iar visteriei
ramanea cei neputinciosiD, si din aceasta cauza satele
se spiirgeau, adica oamenii se risipeau.
De aceea, adaugii ponturile facute pentru starpirea
abuzurilor Cu scutelnicii si fn urma cute sate intregi se vor gasi date cu cuvdnt de scutelnici sei se
strice,si instiintdndu-se la visteria Domniei nzele sei
www.dacoromanica.ro
376
www.dacoromanica.ro
G. PANU
377
privilegiul boerilor 4.
i ciind vine tirbirea privilegiului scutelnicilor ?
Tocmai cand boerii erau hotariti ca sa ceara reslabilirea vecineild(eicare lucru datoria qi adevarut ne
silesc a argta Mariei tale, in vreme ce not avenz neidejde set cerenz dela Ineil(inzea Ta ca sit fiznoiesti
cel mai vechiu privelegizz spre a ne da sate intregi
precunz am avut dela cei mai veclzi Domni, .si o aveam in vremea resmeritei celeilalte qi totodatei nildeijduim sa ne itztdreascii Intiltimea Mariei Tale si
www.dacoromanica.ro
378
runca Divanului ciitre medel. Filipescu st5panul mosiei, ca sit nu-i supere de bani ; ci sa-si caute claca
de 12 zile." 1)
Nu e numai acest caz, in care generalul Entemberg, denuntii abuzurile boerilor functionari. Asa, el
se informeazd cii mai multi ispravnici 5i zapcii au
luat pentru rechiziti, si obiecle in nalurei si bani, cerind dela Divan lainuriri.
1) Istoria Ronanilor, Ureche, vol. IV pag. 503.
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
379
Ap, In cartile catre ispravnicii judetului Dambovita li se ordona, ca pe locuitorii moiei manastirei
Dealul sa-i supuie la munch' dupii condica.
II
www.dacoromanica.ro
380
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
TXRANII YN CEI DIN URMA ANI AI VEACULUI AL 18-LEA
Dupd retragerea Ru5ilor 5i a Austriacilor, la sfar5itul anului 1791, Poarta nume5te in Moldova intaiu
pe Alex. Moruzi 5i pe urma pe Mihail Sulu. Si unul
altul urmeaza dupd ponturile randuite a a5ezamantului lui Grigore Ghica. Insd se ivise chestiuni
noud 5i noud dificultati intre proprietari 5i tarani.
Era nevoe ca Domnii sa le dea o solutie. Acest lucru
'1 face Sulu in 1794 printeun supliment de a5ezamint, intitulat : aPonturi asupra Indatoririlor dintre
5i
www.dacoromanica.ro
382
Plugarii gaseau uor motive pentru justificare ; ei inintampinau ca data ara i fac fan pe mosii straine, este
ca proprietarii pe a caror mosii stau, nu le dau destul loc de hrand i de fanat. Cate odata, ei pretextau
ca moia find ingusta, chiar data proprietarul ar voi
s le dea pamant cat le trebue, nu avea de unde. De
alta parte, stapanii de mosii se piling Domnului, ca
taranii lucrand pe mosii straine, ii lass fard brate pe
a for proprii, lipsindu-i de claca.
Mai aduceau locuitorii Inca un motiv : ca acolo
unde sed, proprietarii le cer claca i dijma peste cele
cuveni te.
Mihail Sulu reguleazii toate aceste chestii, prin aeziimantul sau. ')
El incepe prin a ordona ca proprietarii sii dea locuitorilor ezatori pe moiile for pamantul cat va fi
pentru trebuinta for ca sit' are si set senzene indeslta precum si pentru felnat". Iar artInd loc Indestul la nzosia unde sed, set nu fie ingtiduiti a
merge pe mosii straine sir' are si set facet /anal:,
ci numai pe nzosia care se after' eu sederea". Cu alte
cuvinte, Sutu opre.5te pe locuitori a mai ara i a -si
mai face fanate pe mosii straine, sand proprietarul
be da in de ajuns, locuri de trebuinta.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
383
Mihail Sulu inteun articol din acel a,eziimant, reguleaza astfel cazul : Gaud locuitorii dinteun sat, au
asemenea lipsh, sa trimeatii pe vornicel la ispravnicii
tinutului. Acetia sa facti cercetare i dacd constata
ca faptul este exact, atunci sii caute prin prejur pe
la alte mosii mebiese, uncle ar ghsi locuri libere, si
instiintAnd pe stapanul acelei mosii sci le dee o bu-
www.dacoromanica.ro
384
treilea, era un principiu riguros aplicat in interesul fiscului, acela ca taranii nu se pot muta dintr'un
prefers ca sa aduca o scrintitura in dreptul de proprietate a proprietarilor vecini celor cu moii inguste,
de cat sa calce apzamantul vechiu si sa aduca o turburare in ordinea sociald.
El reguleaza in acela.5 time atat dijma cat si claca
celor care vor fi in conditiile prevazute de dispozitia
lui. Vom vedea indata ca Ionita Sturza da acestei di-
www.dacoromanica.ro
385
G. I'ANU
Dijma o dau locuitorii, proprietarului mo5iei yecine, flindc5 ei, fac cultura acolo; nimic mai legitim.
Dar de ce sa filed clacii, celuilalt ? Pentru CA 5ed pe
mo5ie ?
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
G. PANU
387
ciind fugeau, ereau readt0 la urma lor. lath un ordin a lui Alex. Calimah Voevod din 1795.
De vreme ce dupd in0iintarea ce au luat Domnia
mea din locuitorii stramutati dela tin. Sorocei, se afla
o seams fugiti si la tinut. Orheiului, iatd sd volnicesc
Ire proprietari si farani in ultimii opt ani ai yeacului al 18-lea (1792-1800) sub diferitii Domni vremelnici, Mihaiu .5utu, Alex. Moruzi, Ipsilante in a
doua Domnie i Hangerli, sunt pliingerile continue
din partea celor intidu contra celor al doilea si vice-versa.
www.dacoromanica.ro
388
la satele dela vale, Insa nu toti la un sat, ci sA-i itnparta la patru sate dAndu-i pe chezAsie parcalabilor,
i a siltenilor." 1)
www.dacoromanica.ro
G. PANG
389
Aceasta alegere lasatii la facultatea numai a proprietarului, figureaza in toate a,ezamintele. Este unul
www.dacoromanica.ro
390
funded ei se tocmise sa o phiteascii in bani. Neavand de lucru cilti-va ani, egumenul sau boerul
www.dacoromanica.ro
G. PANU
391
In deosebire de cecace am vtizut ca prevedeau aeziimintele din Moldova, proprietarii Munteni nu aveau
dreptul sa ceara taranului decal munca agricold. Acest
zile sd aveti a vd face datoria si a le lucra cu potinzie, ford a trinzite copii nevrednici de lucru, ci
buin01.1
De altmintrelea, evident cii de vreme ce claca sd
putea ruscumpiira cu bani, era o claca de muncd pe
ogor.
Prin urmare, proprietarii erau in urmatoarea situatie grea : sau sa-i filch' claca pentru gospodaria
lor, precum, adusul fanului, ciiratul lemnelor, reparatul acareturilor, etc., prin pogunici, scutelnici, on
oamenii straini tocmiti cu hac ; sau, data voiau ca
taranii s le facii asemenea lucruri, atunci trebuiau
ea toata aceasta munca sa le o socoteascii in cele 12
zile. Prin aceasta, fortat se micorau zilele de munca
la camp.
Acestea dau loc la un mare numar de plangeri si
1) Istoria Romanilor, Ureche, vol, IV, pag. 129.
Ibidem vol, IV, pag. 126.
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
G. Pane
393
ca au fost batuti cu ciomegile de tiganii proprietarului pentru ca s'ar fi opus la vatafii boerului care
&idea nevestelor cite tin caier de calti, de tors. Dar
in acela timp i postelnicul face o jalba catre Domn,
in care. arata, cum sta pricing.
Intru in detaliuri, fiinded ele stint foarte interesante si ilustreazd cele stabilite {nal sus.
Postelnicul spume ca de mull a avut invoiald en
satenii de pe moia lui ca sa-i filch' numai 6 zile pe
www.dacoromanica.ro
3J4
Dovadd ca Domnii nu permit chiar In mod indirect i prin interpretare, sporul zilelor de clad, '1
gasim in urmatorul caz intamplat tot in timpul Dornniei lui Moruzi.
Locuitorii din satul Novaci, jud. Vlaca, se plang
contra arendaului moiei, Petre Sufragiul, pentru ent
i-a apucat de au facut claca in zilele de varA, iar nu
randuri dupa obiceiu,si nu 12 zile dupA porunc5, ci
13 si i-a mai obligat sA faca si o zi cu carul, el le cere
cate o gin de CrAciun si sA facA o zi cu carul, ete".
Arendawl se apiirii zicand, ca, dadi le-a cerut care
de lemne i o gaina, este eh dupa invoiala, el le-a
ertat 8 zile, facandu-i sa lucreze numai 4, plus un car
de lemne i o gaina la Craciun. Ins a, adauge arendaul, fiindcii e vorba pe judecata, apoi atunci el cere
locuitorilor sa-i 1116 cele 12 zile dupii aezamant, renuntand la carul cu lemne si la giiina.
Boerul insarcinat cu cercetarea ii da dreptatea arendaului ; insa adauga, ca in cele 12 zile trebuia sa
se socoteasca i carele de lemne aduse la Bucureti,
pentru Craciun. Carul cu lemne se introducea incetul,
cu incetul in obiceiu. Vom vedea ca Caragea it face
obligator.
www.dacoromanica.ro
395
G. PANU
tiere erau tratate in mod mai favorabil deck celelalte. Aa, in aezamantul lui Grigore Ghica diu 1766
aasim urmatorul articol:
Sate le ce vor ti pe marginele hotarelor Moido-vei
.94
www.dacoromanica.ro
lucreze Infi
sa dea
396
www.dacoromanica.ro
397
G. PANG
(tilranii le enum5ril
ati Ficut tatdlui meu, clacd fn zile", La care satenii, partea adversii, replica cu mull apropo :
www.dacoromanica.ro
393
Aceasta hotiirare a lui Moruzi nu e dreapta. Tdranii lrebuiau sa lie obligati sa faca munca dupd zapis, caci rice zicea legea, iar nu sa-i oblige a face maximum dupii lege.
5i
www.dacoromanica.ro
G. PANU
399
iala, ca in local clacei sa dea cite trei banite de bucate, una de grail, alta de orz si alta de mei" i ca
acum dupA moartea lui, sunt supnrafi de ciltre oranduitii easel a da si acele bucate cu incarcAturd de a
face si clad'.
Domnitorul Ipsilante (1797) hotara,te : ca locuitorii sa fie datori a face claca numai dupa pont, adica
www.dacoromanica.ro
400
aveau ca ei, legea. Dar si taranilor li se parea nesuferit lucru ca sy se schimbe natura platei clacei,
dupd trebuintele proprietarului, cand in bani, cand
in zile, cand in bani si zile, cand in bucate.
De aceea o mai repel, de cite on citing generalitali, precum ca Iiiranii nu se supun sit Rica adietul
obicinuit etc. sh le primim sub beneficiul de inventar i sa cautiim sii cercetam cazurile, in specie.
lath', de exemplu, in o alta plangere a egumenului
dela Hurezu, catre Divanul din Craiova 1) (1789). Reclainantul pretinde ca locuitorii din satul Corbu gnu
se supun ai da adietul mosiilor dupil obiceiu, zicAnd
c4 obiceiul ce ar ii fost s'ar fi stricat la toate moiile
mgngstiresti si boeresti.v
Reclamatie vaga, motiv indoelnic. Cine tie ce sustinuse turanii fata cu egumenul. Claca nu era numai
pentru lucru ogorului, ea se aplica si la lucratul vi1) Radii din arhivele nildstirci Harem:dui, Iorga, pag. 126'427.
www.dacoromanica.ro
G. PANLT
401
www.dacoromanica.ro
.402
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
403
de pe acele moii Ii trag in judecata inaintea caimacanului dela Craiova si cer anularea contractului de
arenda in puterea dreptului de protimisis. Judeca-
www.dacoromanica.ro
CARTEA IV
TARANII IN VEACUL AL 19-LEA PANA LA REGULAMENTUL ORGANIC
(1834)
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE
Am viizut ca in Muntenia cu toate incercArile boerilor in cursul veacului al 18-lea, zilele de clacii raman neschimbate.
Chiar situatia turanului muntean in acest veac se ingreuiaza ; carul de lemne de Craciun, care in veacul al
18-lea figurase.,prin abuz in invoelile proprietarului cu
faranii, Ion Caragea in 1817 it pune ca o obligatie le
www.dacoromanica.ro
G. PANG
405
plug de toamnii sau de primiivara ; asa ca claca ajunge la numarul de 14 zile. Pe aceste 14 zile Caragea le face obligatorii, caci oprqte in mod formal ca
sa se mai poafti face invoeli cu mai putine zile de
lucru, declarand asemenea invoeli, nule de drept.
Regulamentul organic pone varf acestei ingreuieri
a chicei.
II
www.dacoromanica.ro
406
Se pune foc la fanul i la patulele unor fruntai tarani. Const. Ipsilante (1803) se hotarete a trece de
www.dacoromanica.ro
G. PANG
407
mental organic in urma le reduce in mod considerabil. In veacurile trecute multe soiuri de plangeri,
am vazut, aduse de tdrani ; nu intalnim insa plangeri de lipsa de pamant de brand sau de locuri de
lanai. Taranul a avut acestea totdeauna cu beltmg ;
era singura compensatie pentru toate ingreunarile i
corvezile. Taranul fusese supus la biruri grele, facuse claca fard soroc, ca vecin, daduse dijma din toate;
dar avusese locuri de fanate i de islaz in abundenta,
Ali putea zice ca fenomenul principal care domina veacul al 19-lea, este limitarea si stramtorarea
www.dacoromanica.ro
408
cailor..
De sigur ca fenomenul este explicabil: proprietarii
www.dacoromanica.ro
G. PANU
409
www.dacoromanica.ro
410
de class; chiar proprietatea nu fusese riguros respectata, dovadd servitutea pe care Mihail tSutu o stabilise pe mo:*iile megiee in favoarea taranilor cari
caute a stabili drepturile i privilegiile ei pe cat timpul mai permitea. Cad sa nu se uite ca suntem deja
in veacul al 19-lea, intre 1821-1828.
De aceea, boerii din Moldova cat i cei din Muntenia, prin deosebite memorii sau anaforale, 4i arata
dorintele for sau i.i formuleaza pretentiile.
Anaforaua Divanului Moldovei din 1827 este, un
fel de proiect de constitutie pe care boerii it propun
lui Ionita Sturdza.
Ap, in privinta birului, iata ce propun boerii.
Birul sa-1 dea taranii i alte trepte sociale, caci
www.dacoromanica.ro
G. PANU
411
www.dacoromanica.ro
412
veacul trecut, pe care l'am pomenit mai sus, Divanul dupti ce proclama, ca tQt ce se produce pe moii
este venitul proprietarului, adaug5 : *si nimeni altul
pe mosia stir- pdnului nil poate pascui sau a velna
de nzosie, cu toti locuitorii duper* ddnsele, si slobobozindu-i din acea robie, ca set fie dajnici ai viste-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
413
AI saselea fapt social de o destuld de mare imporportanta, care caracterizeaza veacul al 19 -lea, este un
oarecare sprit de agitatie si de desteptare printre td-
www.dacoromanica.ro
414
Desigur insii, di ea era pivitoae la situatia locuitorilor de pe mosiile boere,5ti. Ocarmuirea ii pedep-
proprietarii sa intereseze pe tarani la riunca ogorului stapanului, platindu-le ceva sau facandu-i par-
ta0 la roade.
Pe cand in spiritul populatiei rurale incepuse o
astfel de framantare, preocupatia boerilor se reducea
la rezolvirea urmatoarei chestiuni : Cum sa guverneze ei tara, dupii alungarea fanariotilor. Cu Domni
1) Istoria Romani1or, Ureche, vol. V, pag. 104
www.dacoromanica.ro
G. PANU
415
care ingrijete pe Melinescu cu privire la agitatia turanilor, nu era o simpla temere personalii, dovada ca
visternicul Sandu Sturza, intr'o altg scrisoare adresata
slujbii." 1)
www.dacoromanica.ro
416
sub regimul vechiu in care am aratat cii taranii aveau destul pamant arabil, devine foarte intense
cand, cu ocazia Regulamentului organic, li se reduce
pdmantul for de hrand, la o portiune determinate i
mica. Cu mare dificultate tdranii primesc sa li se
reducd pdmanturile, i pentru aceasta Kisseleff reco-
manda ca sa se procedeze cu cea mai mare moderatie si intelepciune. lath' in adevai-, ce scrie Kisseleff
cutre Mircovici lute() adresd confidentiald :
Consiliul administrativ extraordinar in deliberatiile
sale asupra acestui subiect (noua distribuire de pamanturi si claca) va trcbui sa rie frt same dispozitia
spiritelor taranilor, care pot consiclera inovatiile
chiar cele mai salutare ca fiindu-le oneroase ; prin
urmare trebue mult menajament. Pe langa a.!easta
consiliul trebue sa se gandeasca serios cat conditiile
muncei si determinarea unei anzzme futinderi de pamant poate set fie foarte displaeut si foarte dificil
www.dacoromanica.ro
G. PANU
417
www.dacoromanica.ro
CAPITOLLTL II
CLACA BSI DIJMA SUB LEGIUIREA LUI CARAGEA
www.dacoromanica.ro
G. PANG
419
De alts parte, proprietarul vecin care da locuitorului megie pamantul de care avea trebuinta, nu
putea sa i-1 dea gratis.
Se punea deci chestia : ce datorea, In asemenea
cazuri, taranii, proprietarului moiei unde edeau, i
ce, celuilalt, pe pamantul caruia isi gaseau loc de
lirana, fie pentru danii numai, fie i pentru vitele lor,
,De se vor incredinta (ispravnicii) cum c cu adeviirat ei (locuitorii) nu au loc indestul pe mosia unde
Ased, de arat si de idnar, sa caute pe alte mosii, care
se megiesesc si prin stirea stapanului acelei mosii sft
le dea o parte de loc
pi sa -qi is stapdnul numai
Deci, in acest caz, stapanului moiei pe care locuitorii edeau, nu-i diideau nici o dijma ci Ii faceau
numai claca.
Cu atilt mai mult aceiai solutie se impunea, cand
www.dacoromanica.ro
420
pe mosia sa loc ca sa indestuleze pe locuitorii sdteni, ce sed pe &Irma, cu Ovine de vite vara si cu
locuri de cosit pentru iarna, qi-si fac acei sifteni
hrana pre alte mosii, de poate cere stapdnul nzosiei clacd de 12 zile deplin, si Mara nz pliroforie, ca
la acel fel de mosii se scad satenii din 12 zile de
cdtre stdpdnul mosiei pe care locuiesc cu zilele ce
1) Istoria Romanilor, Ureche, vol. VIII pag. 75.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
421
tea nu se scad nimic din zilele cldcei, fiindcil pentru semeinaturi dau dijma, si acolo unde'si fac se_mcinciturele 'si dau si dijma".
_perpetua .i obligatorie pentru ca proprietarul per1) Istoria Romani lor, vol. VIII, pag. 603.
www.dacoromanica.ro
422
mite locuitorului -s4 -si fats pe locul siiu a casa, imprejur cu o grading de legume.
la un zlot pe an, ar fi fost mai dreapta .5i mai rezonabilii; oarecum taranul ar 11 plata o chide de un
leu pe an, pentru casii i grading.
Aceasta parere cum ca un zlot de claca
cand
acela nu facea claca in natura
reprezinta chiria
ederei lui pe mode, in vatra satului, s'ar parea eh
rezulta din cand in cand, din oarecare documente, cu
www.dacoromanica.ro
G. PANU
423
www.dacoromanica.ro
424
thra de araturi $i farA de hran6 trebuincioasa. Asijderea si pentru cele 4 parale la dusul dijmei de porumb, fiindca acest obiceiu nici in condica Divanului
nu este, nici cu dreptate este a li se mai lua qi paralelele deosebit dupei ce-qi dau dreapta dijmei deplin, poruncim sei li se intoarcei." 1)
Claca pentru gospodaria proprietarului, macar
www.dacoromanica.ro
G. PANU
425
www.dacoromanica.ro
426
Intre ale prestatiuni peste ponturi, gasim ca fiecare cash era obligati ca sa dea pentru ziva de Craciun cite o gainii proprietarului. Asa, locuitorii din
mai multe sate se plang toti contra unui egumen de
manastire cum ca la Craciun li se is 2 gaini in loc
de una dupes obiceiu. 9 Acest luau dovedeste ca
darea unei gaini la Craciun, intrase asa in obiceiu,
incest laranii nu protestau de cat cand li se cereas
cloud.
lII
Felurile de tocmeli pe care le intalnim sunt nenumarate. Iata una foarte original& Logofatul Neculai
13rancovanul nu voeste ca sa se incurce cu cererea
dijmei si cu zile de claca de la fiecare locuitor din
satul sau Obilestii. El se tocmeste cu toll ca drept pret
al dijmei Si al clacei satul sa-i dea pe fiestecare an.
75 kile grau bun curat ksi 75 kile orz bun iar curat,
vAnturandu-I ei bine tsi aduciindu-1 in Bucuresti la
cesa mea."
www.dacoromanica.ro
G. PANU
427
instaleaa reamintete proprietarilor i tarnilor a,eztimantul privitor .5i care nu e decal acela a lui Alex.
Ipsilante din 1774.
Reeditarea obligatiilor .5i a datoriilor taranilor pe
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
G. PANU
429
chilul mAnastirei de au apucat cei dupA vremi egumeni ca sa faca claca cite 6 zile pe an du/A porunca
ce se vede data in urmA, oi au raspuns ca le au fAcut
cerere a clAcui eke 6 zile, dar nesupunandu-se nu an
fost urmatori.
Evident ca taranii nu spuneau adevarul i cautau
www.dacoromanica.ro
430
Divan i-am oranduit Domnia mea la Dumnealui cinstit gi credincios boerul Domniei mele Biv vel Ban
Constantin Ghica, Epistatul logofetilor marl, ca sa -$i
is seama, i 85-0 aleaga una din cloud mijloace ce s'au
zis, dupil care fiindca Dumnealui Banul tam aratare
Domniei mele, ca in celea de pe urmii s'au Induplecat
gi numitii sAteni gi s'au multumit a clacui ate 5 zile
pe an, rAmtinand la aceasta amandoua pArtile invoiti
gi impAcati, intfirim dar i Domnia mea invoirea aceasta, si poruncim ca de acum numitii sateni of Ocnita sa clacuiasca la manastire cate 5 zile pe an, iar
nu mai mull, 1804, Iulie 10." 1)
Prin denegarea for incApatiinatii, thranii izbutesc ca
www.dacoromanica.ro
4i
596.
G. PANU
431
In toate neintelegerile de felul acesta, Domnii insiircinau cu cercetare tot pe boeri. Pe clue era sa insarcineze ? Domnii guvernau Cara cu boerii, acestia
erau slujbasii tarei. Se intelege ea boerii nu puteau
sa se desbrace, in cercetarile lor, de interesul si chiar
de patima clasei la care apartineau. A9, adesea Iranspirii in referatele lor, oarecare ostilitate sau indig-
www.dacoromanica.ro
432
sluga lui un btit iar sluga a dat teaca ca sisul intr'insa, si a dat Niculae data intr'insul ( Bustea)
ca cu un bat faro a-1 viittima nitnic si Ioan Albescu
si Niculae Viz-lima-rearm cif n'atz fost de fats la prigonire dar din spusa altor stiteni si tizzpel cum l'au
vdzut si pe Bustea In urma prigonirei, nu era velteinzat niciderea, dupes cum si de not se yam ca nu
are vr'o vindecaturd si senzne dc lovire la gdt, uncle
www.dacoromanica.ro
G. PANU
433
Dad. astfel de neintelegeri se niiteau cu proprietarii ; isi poate tine -va inchipui ce era cu arendaii.
Acegia fard nici o ruine, inelau la mdsura stanjenului, inelau la ocd, la banita etc. Ba mai mult, comiteau
adica pe cantitatea porumbului, nu pe pogon. Motivul care -1 facuse pe acel Domn sa schimbe baza acestei dijme, era destul de intemeiat. El zicea ca de
vreme ce culesul de porumb nu se face la -10 odata
piarda
si nici stdpiinii de moii n'au oameni ca
vremea pazind culesul fieciirui &ices, apoi stabilege
dijma pe intinderea culturii porumbului.
Aceasta masura ddduse be la abuzuri fearte mari,
1) Istoria Romanilor, Ureche vol. VIII, pag. 596.
28
www.dacoromanica.ro
434
de pogon dela tiirani, iar banita de care se serveau era mai mare deck 22 de oca. Aceasta con-
statand Const. Ipsilante i cercettind $i condica ran duelilor celor drepte a stapanilor de mo$ii a gAsit la
cap. 9, ca se zice, ca dijma pentru porumb sa se
dea din zece, una. Asa se percepuse inainte de Alex.
Ipsilante. Deci el ordonii prin hrisov, ca sa se revind
in 1811 locuitorilor unei moii din judetul Mehedinti ponturile aeziimantului lui Grigore Ghica din
Moldova!
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
435
care a fost in vigoare in lard 'And la codul Napoleon a lui Cuza Vodala art. 4, cap. 6 pentru clacei
partea III-a, cetim urmatoarele :
Clacqul, bezi claca de 12 zile, sif are steipanului
www.dacoromanica.ro
436
www.dacoromanica.ro
G. PANU
437
puteau sa impiedice pe tarani din acele parti a emigra, fie peste Dunare, fie in Transilvania. Va sa zica
cele 12 zile de clach executate cu rigoare, determi-
De alts parte, evident ca sub regimul liberilor invoeli dedesubtul zilelor de clacd, proprietarii ii faceau concurentd. Dar aceasta concurentd, pe langd ca
nu era defavorabild celor omeno5i dintre ei, day era
cu totul binefacatoare pentru tarani.
www.dacoromanica.ro
438
urcare nu ar fi lovit prea mull in interesele tiiranilor ; cad ramanand libertatea invoelilor, cele
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
439
Nu prea puteau taranii sa fuga dintr'un sat intr'altul. Am vazut ca ei erau urmdriti de fist i readui
inapoi, de unde urmeaza ca asemenea fugiri, taranii
le gtiau ca le incercau Eird succes.
Pe HMO aceasta, taranii isbuteau mai totdeauna
sa se inteleagd cu proprietarii 5i cu egumenii asupra
zilelor de lucru. Lipsa de loc de 'wand i de fan*
o puteau suplini facand semandturi i p4unand pe
moiile vecine. Numai cisla ii botdra sa fugd, i in
acest caz, o mai repet, fiscul ii urmarea fail de mild
i ii aducea inapoi.
0 dovadd ca tdranii fugind in alte sate nu scapau
de urmdrirea fiscului, nici de a fi readui din nou
in satele tor, o gasim chiar sub Domnia lui Caragea.
Nite tarani de prin satele judetului Vlaca se impratie in alte sate. In actul din care iau acest fapt,
nu vdd motivul care ii indemnase sa fugd. Fiscul,
cu ocazia cislei satelor unde se refugiase, ii giisete
.5i ii intreabd de unde sunt ; ei, pentru a scdpa de a
fi intori la urma tor, rdspund, ca suet straini de
peste Dunare i ca au venit pentru prima oars sa se
stabileasch in lard. Slujbaii visteriei nu se multumesc cu acest rdspuns, ei fac cercetare ,5i constata
oca nici unul nu s'a dovedit strain, ci toti stramutati
de prin satele judetului Vlagca, Inca unii si slujitori
www.dacoromanica.ro
440
unui legiuitor. Caci este barbar din partea unui legiuitor ca sa edicteze o lege in care maximum zilelor de lucru sa nu poatii fi redus prin Invoeli ;
este ca i cum in legislatia noastra penala ai lua judecatorilor dreptul, In materie de delicte, sa acorde
www.dacoromanica.ro
G. PANG
441
www.dacoromanica.ro
442
Scopul lui Caragea, este, o mai repet, a spori zilele de lucru. El face, ceeace in Moldova Domnii facuse, sporind atat In mod piezi cat i chiar direct
acel numar de zile. In adeviir, facand obligatorii cele
12 zile, in mod piezi el le sporete. Iar in mod di-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
443
www.dacoromanica.ro
444
VI
Am vazut in ce consista acel drept. Era o dispozitie pur in favoarea tiiranilor. La conditii egale, tdranii erau preferati fatd de alti doritori de a lua in
arenda mosiile. Caragea nu indraznege ca sa suprime
formal acest drept, dar it reglementeaza aa in cat
devine aproape iluzoriu.
Tata ce zice Domnul in hrisovul sau din 1816: 1)
aDe aceea si hoar-Mtn, cd de acum Inainte stapdnii
de mosii cdnd vor urea a-si vinde veniturile mosiilor, on pe un an, sau pe mai multi, sit dea de
www.dacoromanica.ro
G. PANU
445
Dach lasi de o parte tendinta generald a lui Carageaam vazut ce caracter are -5i intrdm in analiza masurilor de detail, gasim cite ()data lucruri
destul de bune, iar pe tiirani destul de apurati, ethic' .
dreptatea for era evidentd.
www.dacoromanica.ro
446
www.dacoromanica.ro
G. I'ANU
447
prietari sau arendai cautau sa se seryeasca de banita cu un numar mai mare de oca in loc de cea legala de 22.
Din contra, cand dijma de porumb se percepea pe
pogon, atunci taranii pretindeau ca sunt nedreptatiti
la masuratoare, proprietarii servindu -se de stanjen
mai mic deck cel obicinuit. Asa, iata un caz in care
Mitropolia cere dela Domn lamuriri care este adevaratul stanjen, fiindcii taranii pretind ca e cel de
24 de palme. Caragea randuege pe un hoer sa cerceteze, iar Divanul in referatul sau scrie urmatoarele
prajina obicinuita not stim ca este de 18 palme Dom-
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
449
G. PANU
VIII
www.dacoromanica.ro
450
Las deoparte chestia clacei .i a dijmei de care aceia se plang. Dar iata ce, mai cu seams, ei reclamh:
,,i not milostive Doamne, loc de arat de ajuns nu
1) Istoria Romfinilor, Ureche, vol, XI, pag. 24.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
451
fn de ajuns; iar lanai de loc; ei trebuiau sa cumpere asemenea locuri cu 10 lei falcea pe moii straine.
Aceasta sums e colosala pentru timpuri, caci zece lei
umbla pe atunci galbenul, iar satul Faraonii platea
proprietarului, imaul 100 de lei pe an.
Cum ca spiretele erau foarte agitate i boerii nu-i
prea dadeau seama, este ca Melinescu ne spune ca
se dAduse ordine ca prin toate bisericile sa se citeased moliftele Sfantului Vasile pentru tarani. 2) Se
tie ca moliftele Sfantulul Vasile se citesc la nebuni. Prin urmare, boerii ii socoteau pe tarani de
www.dacoromanica.ro
452
www.dacoromanica.ro
c. PANU
453
claca. Cele 12 zile ideale a lui Gr. Ghica nit muttumeau in totul pe boeri.
Pentru ce? Pentru ca in zadar proprietarii cereau
laranilor sa le coseasca d. ex: pe zi, elite jumatate de
www.dacoromanica.ro
454
tenil."
1) Acte si leginiri, Sturza Scheiann, vol. III, pag. 52.
www.dacoromanica.ro
G. PANE!
455
imparategi i la acele ale Domnului ,cat al ale pamantului 11 ale locuitorilor tarei trebuinta."
Nu voiesc sa discut aceste argumente. 0 singura
www.dacoromanica.ro
456
OA cum ar fi, aceasta chestie este regulata. Se fixeaza i plata pentru ima child Walla ar avea mai
mult deck numarul de vite cuvenit. Ei vor pliiti cite
zece parale de vita mare, pe an.
Pentru locurile de aratura se pun numai principii
conduciitoare; aa proprietarii sunt obligati ca sa dea
locuitorilor, tarine cu indestulare, fin sh aiba dreptul
www.dacoromanica.ro
457
G. PANU
www.dacoromanica.ro
458
sau i mai avea inch doi ani sau mai multi de arenda; locuitorii, data se intelegeau intre ei, puteau
sa-i rezilieze contractul.
Acest obiceiu nu era juridic, caci el calca stabilitatea contractelor in materie de arena.; avea insa
marele avantaj de a fi pentru tarani o arms de aparare in contra abuzurilor arendailor. Indata ce arendaul abuza fats cu taranii, acetia puteau sa-i rezilieze contractul.
Boerii prin o anafora, arata Domnitorului Moruzi inconvenientele acestui drept excesiv acordat taranilor,
din care se pricinuesc multe judecfiti si pagube ace-
www.dacoromanica.ro
G. PINV
459
nitul mosiei oricum va voi si oricui va vrea, contractul dintre cumparator si vanzator sh alba tariev.1)
Cum am zis in Considerafii gtnerale, drepturile de
toate felurile ale taranilor se suprima sau se marginese din ce in ce mai mult.
Tot Scarlat Calimah restabilete wzamantul lui
Grigore Ghica din 1766.
www.dacoromanica.ro
460
tenia pentru a servi de diversiune celei marl a poi)oruIui grec din Elada contra Turcilor, aduce alungarea pentru totdeauna a Domnilor Fanarioti i restabilirea Domniei pamantene.
Dupd retragerea trupelor turceti din principate,
sunt numiti Domni Grigore Ghica in Muntenia si Ionita
Sturza in Moldova.
Ca intrebare generals, faptul ca Domnii straini sunt
alungati i ea Domni pamanteni se suie pe, vechile
tronuri a acestor taxi, aduce vr'o schimbare in situatia taranului ? Nici una.
Revolutia care provoaca aceasta chimbare are un
caracter cu totul strain. E drept, ca clasa boereascii
in amandoud tarile profits de acest eveniment i
voaca atat catre Poarta cat 8i catre Rusi, drepturile
i privilegiile vechi ale turei, opunand nationalismul
In politica, strainismul fanariotic. Dar acest 7ucru it
www.dacoromanica.ro
G. -PANU
461
www.dacoromanica.ro
462
www.dacoromanica.ro
G. PANG
463
pag. 678-679.
www.dacoromanica.ro
464
Proprietarul e dator, zicea a5ezamantul, sa dea locuitorilor foe de .semanatura, de hranft cu indestulare si dupd gloata. ce va avea fleste care locuitor.)
Cuvintele : ca stapanii mo5iilor sunr datori sa dea
cu indeslulare locuilorilor Omani de ardlurd, sunt
vage, caci la intrebarea : cat loc trebuie cu indestulare unui Oran ? se poate raspunde i In mai mult
5i In mai putin.
Dar ca nu cumva fixarea falcilor de fanat 5i pa5une
precum si indatorirea proprietarilor de 'a da loc de
www.dacoromanica.ro
G. PANG
465
In adevar, am aratat la locul cuvenit, cum masura lui Mihail Sulu prin care laranii de pe o mo5ie ingusta, aveau dreptul ca sa is locuri de aratura
5i de finial, pe mo5ii vecine, chiar fara invoirea
proprietarilor, ci numai cu acea a ispravnicilor, lovea
in dreptul de proprietate.
Ionita Sturza chemat, peste 34 de ani, ca sa rezolve
aceia5i chestie, ii da solutia aratata mai sus. Tarani-
www.dacoromanica.ro
466
creteau oi; i unii si alpii erau exportatori. Mezamantul lui Ionita Sturza, copiind in aceasta, dispozitia
celui din 1805, permite locuitorilor, in ceeace privege
www.dacoromanica.ro
G. PANG
467
peste putint6 sa indrazneascii pAmanteanul s se impArtfiseasca de rodul ostenelilor lui, fAra dare".1)
De asemenea i articolul 14 din anaforaua boerilor
Moldoveni din 1827:
Fitece vor avea de tot felul atilt boerii, cdt toti de
www.dacoromanica.ro
468
muntean e mare. Fiind reprezentantul tarei romaneti la Tarigrad, el lupta i rewte ca sa se aplice
tariful vamal de 3% pentru productele romaneti in
iata ce zice :
loc de 5% aplicabil tarilor straine,
o
pentru aceasta sa dai Inaltimea Ta poruncile ce
trebuie la vAmi gi unde se mai cuvine, ca 8 dea st
qi sa trimeatd la negustorii de acolo un act cuprinzdnd cifra produsului Muntean exportat cu destinatie la Constantinopol, pecetluit cu pecetia vamii,
prin care ajungand negustorii la robul Inaltimii Tale,
s is ca marturie la vama turceasa techereaua mea".
Anuarul statisticei oficiale din acel timp ne arata
pe anul 1839-1840 micarea de export a tarei Romaneti. Din el aflam ca. In 1839 s'a exportat urrnatoarele : grail pentru 8.400.000 lei ; seu de 7.000.000 ; land
de 6.000.000; fasole de 4.100.000 ; porci de 3.000.000 ;
porumb de 2.000.000 ; piei de vita de 2.000.000 ; piei
prin urmatorul numar de corabii : 321 corabii turcegl ; 197 grecegi : 48 corabii sarde; 39 corabii ruseti i 32 vase austriace.
Micarea de export nu se marginete numai cu
Austria, Turcia 9i Rusia, tarile vecine ; ci deja tara
exports grane in Franta i in Anglia.
1) Studii i documents, Iorga, vol. XI, pag. 7-43.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
469
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
FINANTELE LA 1NCEPUTUL VEACULU1 AL 19-LEA.
Cred ca este folositor, ca cu ocazia darilor din veacul al 19-lea, sa fac o privire generald asupra darilor
din veacurile trecute.
Am vazut ca in veacul al 15-lea i cele urmatoare,
erau o sums de dari, care se percepeau asupra diferitelor producte ale taranilor. Fiecarui produs a mun-
sau peste aceste impozite, era unul cu caracter general, i care se platea in bani, anume cisla sau birul.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
471
Acest impozit cisla, pastreaza in fond acelai caracter in toate veacurile i it giisim tot at,a functionAnd i in acesta al 19-lea. Spiritul de fiscalitate a
Domnilor large5te sau ingusteaza baza cislei, dar ea
ramane vecinic cu acelasi caracter general. Asa, am
vazut ca dela o vretne, Domnii scot vitele mari din
baza cislei, fficand din ele tin impozit special cu nunie
www.dacoromanica.ro
472
de munca campului. Era natural ca numdrul 5i importanta for sa fie socotiid in puterea de productie 5i
de contributie generald a siitenilor 5i sa nu se facd din
ele, un impozit special. De aceea, cu mai multd dreptate Const. Mavrocordat, desfiinteazd vdcdritul fdcand
sa reintre vitele marl, ca 5i inainte, in a5ezarea cislei.
Si o dovadd ca Domnii pot ca sa tind seama de aceasta avere a taranului, fdra ca din ea sa facd un
impozit special, e ca la sfdr5itul veacului al 18-lea
nu se mai vorbege de vticcirii, i totu5i nimeni nu
poate pretinde ca boii, vacile, caii, raman scutiti de .
orice dare..Dar pAnd la disparitia vacaritului, am vdzut
prin cite faze dramatice acest imposit a trecut 5i cum
numai prin legatura bisericeascd de blestem, s'a putut
impedica reinflintarea lui Si numai dupa ce a fost
www.dacoromanica.ro
G. PANU
473
www.dacoromanica.ro
474
www.dacoromanica.ro
G. PANU
475
bani, atettia pentru haraciu, atettia pentru seirhaturi si ataria pentru zaherele, eherestele, ruenziluri
si altele, dandu-le porunca ca 'A-0 stranger fiestecare
sat, cAti oameni vor putea, Qi intre ei et se usureze,
$i ispravnicii sa nu alba vole nici a-i scadea, nici a-i
adaugi, nici sA vAnda nimArui un cap de ale." 1)
Cu timpul mice suma insemn.ata de cheltuit, provoach necesitatea unui nou sfert. In vechea organi-
zatie a acestor thri, ca capitol de cheltueli de utilitate publich, nu gasim dealt po$tele. Cuvintele de allMate publicit, sunt o simplii fraza, ciici potele in tim-
purile de care ma ocup, nu functionau decht In vederea i in interesul Domnilor, a boerilor si a Turcilor,
mai cu seama. Mai mult, chiar pentru datoriile visteriei, am vazut, eh sub 13rAncovanu sh arunch sferturi, i vom vedea acest lucru des repetAndu-se.
E drept ca cele 16 sferturi extraordinare din timpul
lui Brancovanu, se reduc in veacul al 19-lea la 6 sau
la 7, cel mult la 9. Iar ceeace e mai surprinzhtor, e
cii budgetul, aa zis ordinar, in care nu intrau nici
1) Letopiseti, Cogalniceann, vol. III, pag. 251.
www.dacoromanica.ro
476
turtle visteriei."
www.dacoromanica.ro
G. PANU
477
Dijmaritul era o taxa asupra masurilor de capacitate .i de Intindere, ea sa percepea intaiu asupra litrurilor ; al doilea asupra pogoanelor de vie ; in aceasta imprejurare taxa se numea pogondritul ; al
treilea, pentru intinderile de pamant unde se cultivau
tutunurile, numita tutundrit.
In taxa intra trei cifre, una pentru numaratoare,
de fietecare nume, a doua, pentru reva.5, ,i a treia
pentru poclon. Dijmaritul era deci aruncat pe litre, pe
pogoanele de yin .i de tutun.
Vinciriciul era taxa aruncata asupra vedrelor cu care
www.dacoromanica.ro
478
acest chip dupa asemnnarea vanzArei acestui an urmeazA s prinza adausul de taleri 225.000 lei." 1)
S se observe in treaciit ca taxa care era In vechime cinci bani de vadrii boerii, deja o ridicase
la 31 de bani.
Altadatii aceste trei impozile serveau la acoperirea
imprumuturilor visteriei riimase in suferinta, In 1816,
visteria avea o datorie de 1.400.000 lei In cifre rotunde, In care iDtra dobfinzi i agiul. Divanul propune Domnului ca sa se acopere acest deficit urcandu-se taxele acestor 3 impozite :
$i sec se rdspundd de oaie parale 26, $i dijmdritul parale 18 pe litru si vindritul de vadrd 10 parale, etc. 2)
www.dacoromanica.ro
('x. PANU
479
de lei. Si cu aceste impozite speciale se faceau abuzuri maxi. Cand Divanul nu tia cum sa acopere o
lipsa in visterie, la aceste impozite se adresa, dupa
ce storsese bine inteles cisla.
www.dacoromanica.ro
480
I)
In 1818, cand dajdiile se ridica la un grad exor1) Tezaur de monuments istorice, vol. II, pag. 313-314.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
481
0 alta cauza a discreditarei acestor dajdii erau abuzul i nedreptatea care se comiteau in intocinirea
cislei in sate. Visteria, am aratat cu alts ocazie, nu
intervenea ca s fixeze ea partea contributive a fiecaruia satean in cisla comund, lasand pe sateni ca
sa -si o determine ei singuri. Nu mai in timpul lui
Const. Brancovanu boerii dajdieri sunt autorizati a
fixa ei partea fiecaruia in cisla.
Asemenea dispozitie, vom vedea indata, ea o is si
Caragea.
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
483
cerut de la dumne-lui Vel Vistierul sa ne arate catastihul de cati poslusnici are fiescare si zise, ca nu
sunt cunoscuti Visteriei toti paslusnicii, caci Inca pans
acum n'au venit catastise de la toate judetele, de aceea,
n'au avut dupe ce face chibzuire, ci vor ramanea pos-
www.dacoromanica.ro
484
doi ani, vel logofdtul arata ca in catastisele visteriei ar fi inscrii peste 14.000 de lude. 9
Dar nu trece un an 9i vel vistierul, inteun alt raport catre Domn, declara ca s'a inelat Si ca numdrul
posluglicilor e de 16.000. Nu trece mult timp i din
nou, printr'un al treilea raport, comunica Domnului
cu oarecare jena, ca nu de curand a aflat de existenta Inca a unui numar de poslumici de care nu
avusese cuna5tintd.
Cu toate aceste, nevoia de a se spori numdrul con-
an inzestra pe favoriti cu un numar nou de poslu5nici. Aa, chiar in anul in care toti aveau aerul de
a fi preocupati de reducerea numdrului poslunicilor,,
Caragea ddruete clucerului Stefan Bela 45 de scutelnici. 8)
Ca sa se vadd la ce grad ajunsese abuzul cu scutirile de bir in favoarea boerimei, voiu arata urmatoarele : Dupd regula, scutelnicii erau ddruiti de Domn
www.dacoromanica.ro
G. PANII
485
in timpurile de Lid.
Divanul hotdreste ca sa inceteze asemenea abuzuri.
mai tarziu stint aruncaji intre birnicii jdrei, iar stdpanilor, visteria be pldteste cite 2 lei pe an, de fiecare scutire.
Aceasta institutie care aducea o turburare asa de
mare in mersul regulat a impozitelor si In numarul
normal a contribuabililor, este desfiinjatd de Regularnentul organic si Inca intr'un mod solemn.
') Istoria Rominilor, Ureche, vol. X, pag. 101.
2) Uricarul Codrescu, vol. VII, pag. 137 si celelalte.
www.dacoromanica.ro
486
vor putea sa scoatd sau sti sloboadd a se scoatedin ordnduiala dajnicilor vre un om pentru slujba
boerilor, sau a altor particulari, vor fi rdspunzdtori
boeri care plateau mai putin decat celelalte. Visteria convenea cu proprietarul cat sa pliiteasca, asa
') Regularceitul organic, pag. 28.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
487
pul ce s'a urmat panes acunz si se urmeaza pe alocurea si astazi, nu numai pricinuesc scaderi ludelor visteriei, nefiind inceircate dupes starea si puterea lor, pleitindu-se rdspunderile for de cdtre std-
pazzii
www.dacoromanica.ro
488
contribuabil direct, impo'zitul este personal i nominal. Noi nu cunoatem colectivitati ; satele .i orwle
ca atare, nu exista pentru legiuitor.
Din contra, in sistemul vechiu de dajdii, colectivitatea, satele i oraele, jucau primul rol, impositul
se arunca pe sate i ora5e, nu pe indivizi ; indivizii
ca birnici veneau in ordinea a doua.
Intre c5rtile gospod ce Caragea da boerilor a5ezamantari a dajdiilor (1814) dupd ce el recomanda un
numar de instructii, apoi urmeaza :
Si intr'acest chip urnzand set face aseza mtint fie-
I)
cum ?
www.dacoromanica.ro
G. PANU
489
si sa-0 ceard indestulare la ntipiistuirea ce au cercat 0 atunci zapciu va fi indatorat set cerceteze
cisla satului gi sa indrepteze cele ce va fi cu na-
Dar zapciul
gi
www.dacoromanica.ro
490
catagrafii la Visterie, arantoare de cuprinderea fieaicArui sat, adica cate familii are intransul, in cate felurimi de oameni se imparte, ai cu cate hide s'au asiezat birnicii locuitorii, aratandu-se inteaceatia ai cati
vor fi fruntch,si, cdri nujloca# si cdfi codaqio.
Din acest pasaj rezulta ca la Visterie nu era fixat
www.dacoromanica.ro
G. PANU
491
nimic in privinta sumei ce trebuia sa se arunce pe fiecare sat, aceasta find Iiisata la autoritatea boerilor asezamantari. E drept ca inainte de aceasta revizie a zlotasilor si a zapciilor, ispravnicii judetelor faceau cata-
www.dacoromanica.ro
492
www.dacoromanica.ro
G. PANU
493
nu putea sa tie cat anume putea sa plfiteasca fiecare contribuabil dintr'un sat sau dintr'un oral. Fatalminte ea trebuia sa arunce birul pe colectivitati
adica pe sate .5i orae, facandu-le pe ele responsabile
de suma. De alts parte, cum am zis, ne,5tiind cum
an sa-i imparts satele i oraele, cisla, ea era nevo-
www.dacoromanica.ro
491
de lude. De alta parte in anaforaua pomenita, Divanul ne spune ca s'au pliroforisit din catagraflile
ce aunt venite la visterie de prin judete ca toatd
sunza familiilor birnice abia se adand la 91.400".
Prin urmare vadit este ca altceva erau birnicii si altceva ludele.
insusi wzamanturile de dajdii din timpul lui Caragea. In unul din ponturile de a5ezamant a dajdiilor
din 1811, Domnul Band instructii, boerilor zlotaai,
cum sa procedeze, la art. 3 cetim urmatoarele : Indestulandu-se deci adevarata fiinta a fiescarui sat, pe
tali locuitori birnici va gasi sa-i aseze la bir cu lude,
www.dacoromanica.ro
G. PANG
495
www.dacoromanica.ro
496
Acum cetitorul cred eh intelege mai bine, ce neintelegeri i certe producea cisla, impartita pe Jude,
fiecare aruncand partea cea mai mare dintr'o lude
asupra vecinului sau, fiecare cAutand sa incarce pe
consatenii sal i sd Iscape cu o contribulle !cat se
poate de uoard.
Acum iar4i intelege cetitorul de ce 91.000 de familii birnice puteau sa pldteasca 25.000 de Jude sau
chiar numai 18.000.
un caput iar femeea pe jumdtate. Iar alter datd, guvernul numeira doi barbari sau patru femei pentru
un singur caput I). Evid3nt ca ludea noastra nu este
decat caput al Romanilor.
1) Recherches sur quelques problemes d'Histoire, Fastel de
Coulanges pag. 80
www.dacoromanica.ro
497
G. PANU
diilor, erau opriti a pune mai multe lude decat puteau satenii sa plateasca, in totalitate. A doua recomandatie era ca la impartirea cislei, satenii s
nu-i faca nedreptate uniia, altora, ci fiecare sa-i
fi
in vigoare
32
www.dacoromanica.ro
498
Cum se fliceau budgetele si ce parti esentiale cuprindeau ele ? Din ceeace am aratat, cu privire la cei
ce nu contribuiau la biruri, rezulta deja, ca mai toata
greutatea cheltuelilor tiirilor cadea pe tarani. Boerii
www.dacoromanica.ro
G. PANU
499
i mandstirile erau scutite de dari; mazilii tend plateau, plateau o dare uoara. Pe langa aceste era o categorie de contribuabili numiti ruplqi, care se tocmeau
cu wisteria, Si plateau o suma mai mica de dare
www.dacoromanica.ro
500
de lei erau cheltuili cu left i pe havaeturile visteteriei, nu ni se spune care havaeturi. Plus cumpararea fanului i a orzului pentru grajdurile Domneti
si intretinerea unui inceput de armata nationala.
Un articol important al bugetului coprindea lefile boe-
www.dacoromanica.ro
G. PAN('
501
rilor. Observati ca deja visteria platea din banii oranduiti pentru visterie pe ispravnicii i zapcii. Mai erau
Irish de plata i boerii. Insa de mult In Moldova, din
timpul lui Gr. Ghica i in Muntenia, cam dela aceiai
data, se fixase o sums in budget, pentru lefile boerilor
i a functionarilor. Se tie ea in veacul al 16-lea i al
17-lea functionarii nu erau platiti de Stat, ci ii pla-
teau sau impricinatii sau aveau o parte din incasarile Statului, d. ex : cate-va parale de leu.
In veacul al 18-lea se reguleaza ca banii rasurilor
aa se numeau sa fie de 14 parale la leu 1
chiar se inflinta o cash specials a rasurilor. Asemenea
casa o vedem functionand Si in veacul al 19-lea, dar
ispravnicilor i a zapciilor, era un articol foarte important din budget. Acest lucru it voiu arata mai pe
larg cand ma voiu ocupa in special de cite -va budgete
din Muntenia i din Moldova.
trirnii in afaceri, a solilor, sau alti insarcinati imparateti. Acest serviciu cu totul modest la inceput,
www.dacoromanica.ro
502
is din ce in ce o importanta mare in cursul yeacurilor. In acesta de care ma ocup, el este covaritor. In 1815 Muntenia platea 1.250.000 de lei pentru
pote pe an, iar anaforaua care fixeaza aceasta suma,
ne spune Iucruri surprinzatoare cu privire la su-
insu5i
1)
www.dacoromanica.ro
95.
CAPITOLUL IV
DART I BUDGETE
(1800-1818)
Poarta ca sa trimita un hatierif Moldovei i Munteniei in care sa se fats express mentiune de aceasta.
Acest hatierif Poarti 11 di cu ocazia numirei de
Domni a lui AleX. Ipsilante in Muntenia i Alex. Moruzi in Moldova.
www.dacoromanica.ro
504
lele si ardtdrile ce va fttce dupd vreme solul Rusiei, atilt dupd aceast'd madea a dajdiilor cat si de
privilegiile tdrei."
Sub presiunea solului Rusiei, Poarta e nevoita sa
fixeze odata pentru totdeauna haraciul, i sa recunoascd oarecare privilegii tarilor angajandu-se, ca de
acum inainte, sd nu mai schimbe Domnii cum fdcea
'And acuma. Se fixeazd durata Domniei la 7 ani.
In asemenea conditii vine Alex. Ipsilante Domn in
Muntenia. Tara era datoare din timpul lui Alex. si
Mihail Sulu la Grecii din Constantinopole ; ea phitea
dobanzi mari. Debitorii stdruesc pe langd Poarta ca
sa fie platiti. Insd cum si de unde ? Visteria era secatd. Alex. Ipsilante nu is asupra lui singur sarcina
de a arunca impozite pentru plata datoriei, ci prefeed ca sa vines initiativa dela insui Poarta. Sultanul
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
505
cu
tale, ca din pamantenii tierii ce sunt din vechime miluiti supt umbrirea prea puternicii noastre imparatii
cu nedare de on ce fel de dajdii, atat mitropolitii si
episcopii cat si ceilalti boeri, si cu un cuvant sl toate
manastirile, ce cu nume de mili sunt nadajnici, cati
adica sunt slobozi de dajdie, sa dea intr'acest urmator
Doinnul accepts i iata cum se exprima el in hrisovul pentru dijmaritul 1i vinariciul privilegiatilor :
www.dacoromanica.ro
506
cu aceasta hotardre ca numai actin: data intr'acest an sa se urmeze la aceasta mare ai deosebita
nevoit ca sa se conformeze macar de forma acestui ordin expres. Domnul intelege ca hatieriful it oprete
numai de un lucru, ca sa nu pund mai multe sferturi de
cat an fost in 1783, fail a-1 obliga ca insui dajdia sa nu
fie mai mare. Iata ce cetim in anaforaua Divanului :
n'am gasit alt mij toe mai de folosul tsi Inlesnirea lo-
cuitorilor, de cdt a se urma acel de inalrimea to so1) Tezaur de monnmente istorice, Papin Ilarian, vol. II, pag. 320.
www.dacoromanica.ro
G. PANG
507
www.dacoromanica.ro
508
www.dacoromanica.ro
G. PANU
509
scutise de dari, pe timp de 2 ani, aceste tiiri. Cum ajunge noul:Domn, ordoand ca se' se facii o catagrafie, ca
sa poata afla tali birnici sunt in tart. Dionisie Fotino,
www.dacoromanica.ro
510
asupra aceste pricini cu cat este prin putinta mai folositoare si cu multumitVtuturor, avand insa mai intaiu inaintea ochilor nepotrivirea starei de mai nainte
cu a celei de scum dupa care am cerut sa mi se arate
suma ludelor ce sunt astazi in tara si am vazut ca
abia sa adund pans la 12 424 lude ; aesmenea ni s'au
aratat gi catagrafiile ce sunt in visterie venit dupa la
judete gi ne au pliroforisit, ea toata suma famililor
birnici abia se aduna la 91.400.D i)
Cu 12 ani in arms sub Alex. Ipsilante birul sa putuse distribui cu peste 40.000 de lude.
Divanul ne spune ca cloud sunt cauzele acestei imputintiri :
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
511
breda Divanul propune Domnului ca sa se intoci) Istoria Romanilor, Ureche, vol. X, pag, 96.
www.dacoromanica.ro
512
measca budgetul, care trebuia sa Inceapa la 1 August 1814, la care data, pretind boerii, ea expira cei
doi ani de iertarea birului. In adevar iata ce zice Divanul in luna lui Main 1814. Apropriinduse vremea
de a pune in oranduiala dajdiile Orel" apoi vorbind de
www.dacoromanica.ro
513
G. PANU
trebuincioasele cheltuieli de peste an". Care ? Haraeiwl? Era 750.000 de lei. Alta cheltuiala nu vad, caci
Mai mutt, acest budget era dela inceput neechilibrat. In adeyar, Divanul fixeaza 200 de lei pe an de
hide, platibili in 8 sferturi, care sunt urmatoarele :
De lude pe taleri
200
www.dacoromanica.ro
514
www.dacoromanica.ro
G. PANU
515
De altd parte, afard de scutelnici am vazuf ca restul pand. la 62.000 de nebirnici se compuneau i ei
din priviligiati, can niciodata nu pldtise bir, precurn
poslu5nicii i slujitorii, iar preotii i diaconii chiav
Land plateau bir aveau o cisld deosebita.
www.dacoromanica.ro
516
altele, spune : ca numarul ludelor departe de a coraspunde la prevederile budgetare, din contra nu s'an
putut &Iasi decat 18.000 i inch din an in an .5i din
www.dacoromanica.ro
G. PANU
517
lu,,nicilor crescuse in fiecare zi. In 1814 Maiu, Divanul declarase ca cei inscrisi la visterie, erau 14.000.
ea nu ,,tie cum s'a taut, dar ea numiirul scutelnicilor pe care it gaseste la visteire, este de 16.000.
Inteaceasta alegere vi hotdrare puind temeiu si
Visteria, siau intocmit ponturile asezamantului Cu
asemenea cuprindere zicand la fiesticare judeciu, suma
poslujnicilor aceluia judeciu are sd rdmaie atatia, dupa
1) Tezaur de monumente istorice, vol II, pag, 387.
www.dacoromanica.ro
518
osebit cath. ce se trimite, sl aceti at6tia dela toate judetele i polithia Bucurescilor se cuvenia sa coprinda
numarul cel de obsce hbtarat, dar in ce chip s'au lu-
Februarie anul curent 1815, 'Ana la finele lui Noembrie : cinci diminii, tormand un total de 2.112.000 lei
s se ierte locuitorilor birnici 1.112.900 lei si sA se incaseze un milion lei in acest interval de zece luni ale
anului curent, iar /Uncial din abrogarea oranduielilor de mai sus rezulia pentru std. pdnire o pagubet
de peste 200.000 lei pe an, prin care din propria
vointei qi initiativd o ludm asuprd -ne pentru totdeauna spre uurarea qi liniqtea locuitorilor qi scdparea for de exacriunile ce li se fac mereu din cauza
sus ziselor dour; ordnduieli, iar din ertarea acelor
1.112.000 lei pe anul curent "
Propunerea lui Caragea, in lipsa de ceva mai bun,
') Tezanr de monnmente istorice, vol. II, pag. 396.
2) Istoria Romanilor, Ureche, vol. X, pag. 101-102.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
519
era acceptabila. E drept ca oeritul, dijmaritul, i vinariciul, tot taranii le plateau, dar nu toti taranii, ci
numai acei care aveau vii, of multe, faceau comert si se serveau in daraveri cu diferite capacitati,
precum litra, oca, vadra, etc. Numai o parte deci din
cei care plateau cisla, plateau si aceste trei huzmeturi.
Prin urmare Domnul propunand ca deficitul sa fie
acoperit pe aceasta cale, se adresa numai la pungile
briicat de 35.000 de lade, sunt fleapit' rate si mijtoe de imputinare nu este, cu sfat de obstie am gd-
Nimic mai simplu. Ludele care se gasesc, sa plateasch pentru acele care nu se gasesc. Este sistemul
care se intrebuinta In cisla; cei prezenti platind pentru
www.dacoromanica.ro
520
mele de havaetn.
Nu tiu pentru ce motive Caragea renunta la propunerea sa si admite pe acea a boerilor. Prin hrisovul sau din 1815 Februarie 20, el confirms noua
aezare a dajdiilor, neluandu-i raspunderea, eel putin
celor 3 huzmeturi pentru plata datoriei de un milion trei sute mii lei a visteriei. Cu toate ca ei
fac chiar o anafora in aceasta privinta Domnului,
acesta nu raspunde nimic, pastreaza tacere, ceea ce
inseanma ca chiar Caragea a ciirui lacomie este cunoscuta Si dovedita, Inca nu are curajul ca radicand
cisla generals a tarei in 6 luni, Inca cu 1.400.000 lei,
sa mai arunce tot in acel an, asupra unei parti tot
din siiteni, Inca un impozit de un milion trei sute mii
lei. El intelegea ca urcand dijmaritul, oeritul, viniiriciul, sa degreveze cel putin pe cislai, dar nu mergea cu curagiul pang acolo, in cat sa incarce de 2
on pe tarauii cei bogati i odata pe cei saraci. Caci
propunerea Divanului la aceasta revinea. Urcand Si
www.dacoromanica.ro
G. PANT.)
521
nu vom incArca toate acele sarcini, cu dreapta cumpanire, pe ale multora spinAri ? Adevar invede1) Istoria RomaniTor, Ureche, vol. X, pag. 115, 116 si 117.
www.dacoromanica.ro
592
dreaptd usurare a greutatii prin multimea spinarilor, ceind cea mai malta parte din cei ce ar pa-
tea set poartd grezzteltile, prin catahrisis preicicancluse in poslusnici, abia se adund ludele Donznestii noastre Visterii peind la treisprezece mii ? Suma
locuitorilor Domnestii noastre tAri este de o potriva
.(ca 86, nu zicem mai mult) cu suma locuitorilor din
vremea celui din'naintea noastra Domn : iatd dar de
uncle a ajuns reizzl catahrisisului poslujnicilor, in
cdt din 50.000 de lade .nurrtai 13.000 an rcinzas,
anului 1817 se constata ca numarul ludelor se redusese la 17.000 ceea ce dovedea, sau cd 5.000 de con-
www.dacoromanica.ro
G. PANTY
523
www.dacoromanica.ro
524
cs odata infiintatd casa lefilor cu sferturile for speciale, sa se desfiinteze rdsura. Tdranii continua totusi
SA explicam aceasta schimbare la fats a lui Caragea. Am vazut deja ca suprimase rasura. Intr'un alt hrisov din 14 Septembrie Domnul mai
scade cele 5 sferturi ordinare Inca cu 4 lei. Apoi
www.dacoromanica.ro
G. PANU
525
adaugd Am Mout un simtitor scazAmfmt chiar la lefile slujbaOlor Domniei Me leo. Apoi continua astfel :
,,Aceastd hotdrare a Domniei Mele, arAtandu-le boerilor, ca precum la aceastil raspundere a letilor s'a gAsit de scadere, asemenea poate sa tie si alte indentrani care socotindu-le mai bine sd se chibzuiascd cu
deamdnuntul bine obotei si sd ni se am:lie iardoi
prin anafora, etc., etc. 1)
Ce inseamna aceste cuvinte ? Inseamna ca Divanul
prezentase un budget de cheltuieli pentru anul viitor
prin care redica dajdia de lude la 304 lei 24. pantie,
suma la care Inca nu se urcase aceastd diviziune fiscald. Domnul trimesese inapoi Divanului, anaforaua
cu i ecomandatie ca sa scada sfertul lefilor, sa scada
595.000
2.833.000 Total, banii poqtelor dela 17.000
La suma
se adauga.
taleri'.
Ce se intdmplase ? Deja din luna lui Iunie, situatia lui Caragea incepuse a 11 amenintatd. Erd in al
easelea an al Domniei 5i luase cunotintd ca nu va
3,904.000
Evenimentele se precipiteazd aka in luna lui Septemi) Istoria Rominilor, Ureche, pag. 135, vol. X.
www.dacoromanica.ro
526
sa
www.dacoromanica.ro
G. PANU
527
puiarea ar fi fost pe fats. Pe cand cu sistemul ludelor, puteau sa fie taranii incarcati cu sume exorbitante fara ca, in aparenta, lucrul sa se observe prea
tare. Ada in mod arbitrar, s'arunca pe un sat, sa zicem, 20 de Jude a 278 de lei una, care facea 5360.
Visteria le spunea laranilor : impartiti-va intre voi
suma, eu nu ma amestec. Si atunci bietii larani erau
nevoiti sa se cisluiasca i sa-i imparta suma. Din
Imparteala, unora le venea ca parte 70 sau chiar 80 ;
altora care nu aveau mai nimic, le venea 20 i aka
mai departe. Am vazut ca sub Caragea, Divanul fi-
www.dacoromanica.ro
528
Totdeauna Moldova a fost mai saracd deck Muntenia. chiar cand a fost mai e, adica Inainte de a fi
www.dacoromanica.ro
G. PANG
529
Cauza saraciei o intelege oricine. Mai Intdiu vecinatatea periculoasii a Mari lor si a Cazacilor a cdror
incursiuni i pradaciuni sunt tiute. Chiar i Leii,
www.dacoromanica.ro
530
dovei, de Turd, nu putind stricaciune fdcea Basarabiei, iar razboaiele deso intre Turci si Lesi pentru
ocuparea Camenitei transformase Moldova pentru
mult timp in slealml ostirilor Turcesti si Tatdresti.
Mai tarziu, ivirea puterei Rusesti ingreuneaza situatia
'Moldovei, din cauza ca desele rdzboaie a acestei pu-
usor in tdrile cu oarecare bogatie. Urmdtorul proverb francez e ackviirat : Ou it n'y a rien, le roi y
perd ses droits." Starea de bogatie relativd a Munteniei a incurajat pe Domni ca sa exerciteze dispuieri. Asa Const. Mavrocordat in Moldova, dacd ju-
un mare desbrdciitor
definitiv, el nu urea
cisla deck la
15
lei de
pare la prima vedereca a fost mai stoarsa fiscaliceste in veacul al 18-lea, pe langd acela pe care l'am
aratat.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
531
Un fapt este necontestat. In veacul al 19-lea fiscalitatea este desigur mai mare in Muntenia. ,Finan-tele stint mai bine a5ezate in Moldova, ha chiar, am
www.dacoromanica.ro
532
birul lard
rasur a
menzilurile
ruzumaturile, adica dijmaritul,
vinariciul i gotina.
3.130.000
www.dacoromanica.ro
G. PANU
533
instructii ca sa nu pund ddri marl pe lard, boerii avand interes ca cifra budgetului sa fie urcata, pentru
ca i rasura, adica fondul lefilor for sa fie mai productiv.
Hatieriful in puterea caruia fusese investit Moruzi, ordona ca pentru aezarea birului sa se is de
bazd sumele pe care tara le pldtise in 1783. Acest
lucru 11 pusese in vedere Domnul, Divanului. Aloruzi
face mai mult, el cere Divanului ca sa-i dea parerea i asupra unui nou chip de wzare a diirilor, actualul find constatat ca provocand abuzuri i despueri. Acest lucru it intelegem din rdspunsul Divanului :
loc si cu toti din preuna sa socotim pentru suma birului ce poate tara dupa starea de fats, ca sa dea la
visteria Inaltimei tale, nefiind primitei suma ce s'au
arAtat prin cea dintai Anafora, aratandu-se de catre
not ca ar fi cu ingreuierea tarei suma aceia, adica :
3500 pungi de bani" ')
lar mai jos Divanul zice ca Vodd ii daduse insurcina-
www.dacoromanica.ro
534
pe toate starile t5rii ce dau bir, Intru care s se cuprinza, ai 238.638 lei, scutelnicii. Afar% de veniturile
lei, dar mai intai am socotit (dupa cum mai sus s'au
pomenit) aliaveriaul tarii Si starea ei de acump.
Ceeace e mai curios .5i mai semnificativ, este ca
boerii dau, in mod indirect, o leclie Domnului, ca sa
nu se alunece prea tare pe povArnisul usurfirei darilor, eaci u.Furdrile de dciri pot slrica fdranilor. Dar
sii citez intreg pasajul ciici el arata m entalitatea clasei diriginte de atunci, precum i ideile care domneau in materie de ingreuiare a impozitelor.
Este stiut Indltimei tale, si tutulor celor cc inalta
uite datoria si supunerea si sit' se deprinzei in zburdaciune, in lenevire si in treinddvire, caci anzandoud pricinuesc for de istov pierzare si deznaddj-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
535
teazel tot felul de negustorie prin scumpirea chiriilor, la esirea peste hotar la toate metahurile ce
tara aceasta le scoate.).
plecata noastra anafora, pentru hotarata suma a birnicilor Orel am vazut si am inteles cu znultumitor
cuget (!) Milostivirea Inaltimei Tale catre locuitorii
www.dacoromanica.ro
536
405.361,12
24.474.60
10.189,90
18.554,
1.550.000,20
www.dacoromanica.ro
G. PANU
537
www.dacoromanica.ro
538
rilor, dar si aduceitoriu de pagubei locuitorilor, cersind trebuinta a se afla printre clansii de apururea
zapcii si alti ordnduiti slujbasi, pentru aceasta socotim cd este de trebuintd a se face de iznoava asezarea si strdngerea birului." ')
Divanul propane un fel de unificare a budgetului,
reduce Coate incasa'rile la palm sferturi: fa cand u-se
rati ai birului, impartindu-se intre aratatele 4 sierturi, Cara a se mai adaugi o deosebita dare pentru
menziluri,"
Se desfiinteaza de asemenea i oranduiala zaharelei,.
2)
www.dacoromanica.ro
G. PANIIT
539i
2.556.612
www.dacoromanica.ro
540
Insa.'
se
www.dacoromanica.ro
G. PANU
541
la mazilii ruptasi, ruptele visteriei, jidovi si negutdtorii hrisoveliti, ludndu-se osebit si 180.000 lei
pentru rinerea menzilurilor, mile si orlanotropii,st
pe toard suma acestor banj se lua si reisura obicinuita cdte 15 parale de tot leul care se strdngea la
www.dacoromanica.ro
542
tile contributive. hi anaforaua din '1804, catre Domnitorul Moruzi, cetim : "Pentru aceastel suma aratatei (suma budgetului) cisluindu-se in toga tara si
www.dacoromanica.ro
G. PANU
543
-si a rdndatului, potrivind din creme fn veme puterea cea adevarata a satelor, lard interes si hatd
ferindzz -se prin fnteleaptci addncacercetare de starea
ca cisla dupa puterea i putinta satenilor i a satelor. Daces ajutorinta ar fi avut, cel putin in veacul al
19-lea, caracterul de taxa fixes, cum a avut la inceput, atunci n'am intelege pentru ce Divanul roaga pe
Domn, ca la aezarea ajulorintei ispravnicii sa nu
faces nedreptiiti apasAnd uncle sate, fall cu altele,
-ceea ce am viizut cii se IntAmpla cu cisla.
Prin urmare atrag in aceasta privinta atentia cititorului, pentru ca sa pund in legattu-ii aceste ce le
scriu acuma, Cu ceea ce am scris aiurea in privinta caracterului acestui impozit.
Am vazut cAt plateau tiiranii, in mijlociu, sub
Moruzi.
www.dacoromanica.ro
544
gasim ceea ce n'am paint gasi in Muntenia, in catagrafia facuta sub Caragea. Catagrafia din Moldova, nu
reiese ca aceasta norma s'ar fi practicat .i in Moldova cu rigoare, sau ca numai aceasta norma ar
fi calauzit pe sateni in intocmirea cislei in sate. Ba
mai mult, din studiarea catagrafiei, ar ei tocmai
contrarul, adica ca cisluirea nu se facea numai decat dupd oarecare categorii fixe.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
545
foarte
www.dacoromanica.ro
546
mult de munch, dar apoi ele devin nerentabile Indata ce mergi cu distinctiunile si cu nuantarile Area
departe. Asi putea zice, ca rar intalnim pe locuitori
platind uniform, and ii vedem grupati in numar
de 5 sau 6, cifra usor de delsegat din cauza simplicitii-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
547
Alt exemplu :
Mo5ia Nlicle5tii a spatarului Manolache Donici, insemnata cherestea 5i loc putin, din Judetul Orheiului,
avea 33 de locuitori. Pe ea venea fiecarui locuitor partea la cisla, in mijlociu, 23 de lei, pe an ; pe cand la
mo5ia Harjoaca insemnata tot cherestea si loc putin,
mijlocia cislei locuitorilor este de 14 lei. Pe mo5ia
Tuzara a stolnicului Matei flii5canu acela5 judet, cisla
venea locuitorilor 10 lei, in mijlociu. Iar locuitorii mo5iei Tudora a stolnicului Ionita Varna), plateau 12 lei,
in mijlociu.
Am luat de asemenea sate cu o populatie de birnici
www.dacoromanica.ro
548
teaza i in Moldova, ca i in Muntenia cisla, o inlocuete nu prin un impozit proportional sau impartit
in mai multe categorii, ci pur i simplu prin o capitatie : in Muntenia de 30 lei pe an pentru mice familie de plugar, in Moldova iara'i de 30 lei. Insk
in cea ce privete determinarea numarului familiilor, Regulamentul organic, lash' in Moldova, tot
dupd vechiul obiceiu, adica ca satenii sa decida
ei ocupd Cara, de unde nu ies deck la sfaritul anului 1812, cand anexeaza Basarabia.
Este intrebarea : In timpul deselor ocupatiei stra-
www.dacoromanica.ro
gi
42.
G. PANG
549
armatele in toate micarile lor, aa ca ar fi fost imposibil ca sa mai plateasca i birul. Mazilii, adica
boernaii i ruptaii negustori, neflind supui la
beilicuri i podvoade, se intelege, continuau a plati
birul.
Cu ce se indeplineau nevoile Visteriei, caci Divanul avea cheltueli macar ca Domnul lipsea ? Cu venitul ruzumaturilor, adica cu produsul taxelor gotinei, a dijmaritului i a vadraritului. Va sa zica numai
www.dacoromanica.ro
550
Desi taranii in timpul ocupatiilor straine nu plateau bir, Irish beilicurile la care erau supusi precum
i pradaciunile la care erau supusi, erau aa de maxi,
in cat totdeauna dupa incheierea pacei se simtea nevoia ca aceste tari sa fie ertate de bir pe 2 ani. Ada
se facu in 1774, aa. In 1802, tot aa i in 1812.
Scarlat Calimah, venind in Moldova, la sfaritul
anului 1812, tarii i se Meuse iertare de bir pe timp
de 2 ani, pans la 10 Iunie 1814. Moldova fusese desmembrata. Prin perderea Basarabiei, 5 judete anume
Grecenii, Hotarnicenii, Codru, Orheiu i Soroca, fusese deslipite de taro. Dupa catagrafia din timpul lui
www.dacoromanica.ro
G. PANU
55i
Divanul dupa ce se aduna la Mitropolie i chib zuete, raspunde la 15 Main 1814 lui Calimah :
iubiri a Intiltimei tale, frzfdtisdndu-ne Visteria Inaltimei tale, cuviincioasele instiinrdri pentru suma
locuitorilor (aril, a fiesteceiruia sat si tdrg, si cate
www.dacoromanica.ro
552
foraua Divanului, emite hrisovul de aezarea biru1) Uricarul Codrescu, vol. I, pag. 39.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
553
In adevar taranii platesc in anii din urma a domniei lui Scarlat Calimah, 1.060.000 bir, la care daca
adaugim 534.000 rasura face 1.590.000 lei iar pe cap
de contribuabil vine ceva mai putin de 25 de lei, in
mijlociu.
Daca ne-am potrivi acuzatiilor vagi a clasei boereti pe care le formuleaza trite petitie catre Sultan,
ar trebui sti conchidem ea Ionith Sturza stoarce eu
www.dacoromanica.ro
55t
cruzime tam impunand irripozite noud i noua desbrachri. Ba mai mult ar trebui sa conchidem ca IoSturza a infiintat din nou vaciiritul, desfiintat
inch din veacul al 18-lea.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
555
www.dacoromanica.ro
556
542.620 lei, ce cuprinde datoria toata 'Ana la sfarqitul lunei acWia, la ce cale ati pus. Deci fiindcA banii
trebue a se plati toti /Ana a nu se sfarsi lumina aceasta, cdci pdnd cdnd toatd sumo ard tate( nu se va
Pentra acea dar dumneavoastra prin toate chipurile vA sArguiti pana a nu se savar0 'lumina aceasta
sa istoviti plata a toti banii gi sa luati sinetul domniei-sale Kiuciuc Mehmet ;;;i pana in 4-5 zile sa mi-i
proftacsiti, ca sa se poatci scoate porunca de redi-
www.dacoromanica.ro
G. PANG
557
ordinar data .i Ionitd Sturza a fost nevoit sa plateased datorii analoage si iar nimic extra ordinar, cu-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
CONDITIA JURIDICX A TXRANILOR
Dupd ce am viizut starea liiranilor in toate yeacurile, vine importanta intrebare : care era conditia
juridica a acelora pe moiile uncle erau wzati ?
Datoriile taranilor catre proprietari consistau in a
da dijma din tome, a face claca i alte angarale.
Care insa erau 5i drepturile for ? Caci, in principiu, nu poti presupune datorii, flird drepturi.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
559
Proprietarii nu aveau dreptul ca sa retie pe taranii ce voiau sa se mute, cel putin nu-1 vedem nici
-odata exercitand un asemenea drept, decal numai
fats de vecinii i rumanii, a caror conditie, am aratat, cii fusese alta deck a celorlalti tarani.
Caragea eel intaiu In Muntenia oprete pe Oran de
www.dacoromanica.ro
560
luminata porunca atre dckmnii d-lor ispravnicii acelui judet ca sa cerceteze ei sa inetiinteze si mergand
dupa inetiintarea ce au facut, vedem ca nu sunt slobozi, etc.) 1)
Asezamantul prevedea ca acolo unde un contribuabil era inscris la cisla, acolo trebuia sa ramana.
Acum cetitorul poate intelege Insemnatatea dispozitiilor lui Caragea si Ionita Sturza, care fac ca stramutarea taranilor de pe un loc pe altul, sa atarne si
de vointa proprietarului, pe cand pand atunci atarnase
numai de a fiscului.
Cum ca parasirea unui sat de o parte din locuitori, lovea in interesele proprietarului, aceasta dela
1) Istoria Romanilor, Ureche, vol. V, pag. 113=114.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
Go PANU
561
nului, iar acesta hotara, dacd oamenii fugiti trebuiau adui sau nu, chiar cand interesele fiscului nu
erau in joc.
Iata un caz :
Egumenul miinastirei Marcuta, se plange tot in
1793 lui Vodd Moruzi, din pricina a doi sateni resvratitori, anuine Dobrinu si Lupul, ar fi fugit opt oameni, si s'ar fi mutat in satul Spantov, pe mosia
hid deci dreptul sdteanului de a pardsi un sat, recunoscut, de cate on are cauze bine cuvantate i de
cite on fiscul nu sa opune.
Dealmintrelea Const. Mavrocordat spune acest lu_
cru in urbarul lui (1794).
1) Istoria Romanilor, Ureche vol. V, pag. 108.
www.dacoromanica.ro
562
De sigur ca, in asemenea conditii, libertatea Oranului a fost limitata In toate veacurile. Caci nu mai
este libertate, child ea atarna de autorizarea Dornnului, pentru a uza de ea, chiar cand ar fi fost numai
o chestie fiscalh la mijloc.
In veacul al 17-lea, data proprietarul nu avea dreptul sa Impiedice pe taran de a pleca, i nici fiscul nu
avea interes prea mare ca sa-1 opreasca, totui mush' tenii lui, solidari responsabili, pentru suma globala a
cislei satului, aveau ei dreptul .5i interesul ca sa-1
urmareasca i sa -1 readuca la sat, cu carte Domneasch ;
eel putin ca sa-1 fach, unde Far fi ghsit, sali plateasca
www.dacoromanica.ro
563
G. PANU
In adevar, conform art: 27 din Regulamentul organic, in Moldova, autorizarea din partea atat a stapanirei cat i a proprietarului erau necesare : Sliteanul zice aceat articol nu se va putea muta de
.cat prizi etirea @ter' pdnirei qi a proprietarului".
Iata i conditiile cerute :
sa -1
puraseasca cat
voia sa se mute. Acesta formalitate se cerea, zice articolul citat, pentru ea, numele for (adictt a tAranilor)
sa fie terse din izvodul satului unde ei locuiau, primind o adeverintA dupA forma ce se va orandui gi sA
se treaca in izvodul satului unde ei ar voi sa se mute
cu locuinta".
www.dacoromanica.ro
564
proprietarul va putea set dea satenilor sai pogoanele de loc ce 86 indatoreaza si set' imparte intinderea mosiei in trei Ora deopotriva din care doua
se vor da pe seama proprietarului. Si dacd dupes aceastei impartire se vor gasi locuitori de ajuns, asemenea locuitori vor putea set se mute pe alte moe
www.dacoromanica.ro
G. PANU
565
ratat intdmplarea in care unii proprietari se yedeau oare cum jigniti de prezenta taranilor, fats cu
pretentiile acestora asupra locurilor de faint mai cu
seamii, .i cel putin intr'un moment de suparare, ei
declarara ca data ar avea destule locuri de fanat i de
crete. Aa, cite odata proprietarul i arendaul cereau taraniIor atatea zile de lucru sau atata dijma.
Acetia refuzau i atunci stapanii moiilor ii amenintau ca au sa-i goneasca i se incercau chiar. Taranii imediat supuneau cazul Domnului, care totdea-
arenda,ului, intre altele ca acela acautei sei-i isgoneaseir" din cermintirile plirintesti unde s'au po-
www.dacoromanica.ro
566
din egminurile for parintesti unde s'au pomenil, punand temeiu la jallid ca cdnd ar fi ei stet' pelni" 1).
Adica fiindca taranii nu erau proprietarii mosiei,
arendaul putea sa-i alunge.
Moruzi 1nsa este de alts parere. lath' ordinul care'l
da ispravnicilor judetelor :
Va poruncim ca numai cele ce sunt oranduite dupa
condica Divanului, acelea sa se implineaseA, iar celelalte fiind impotriva si peste oranduiala condicei, an
sei fie nesupeirati locuitorib) 2).
Un alt caz din Moldova. In satul Hodes ti, noul preot
www.dacoromanica.ro
G. PANU
367
proprietarul va putea sd ceard departarea rdranilor Indeireitnici care ar pricinut neinvoire $i nesupunere intre ceilalti locuitori sateni". Urmeazd
oarecare formalltati.
In Muntenia Regulamentul inscrie aceiasi facultate
0 data ce ant vazut acestea, se pane o treia intrebare de o mai mare insemnatate decat cele doua
rezolvite Oita .acum : Ce drepturi aveau rdranii
www.dacoromanica.ro
568
grading, i cu lemnele de foc. Sub Moruzi in Muntenia (1797) nite locuitori sa plAng ca proprietarul
nu le da loc destul de brand i de nutret .i totui
Iv
SA incep cu lemnele de conslruc(ie Si de foc pe care
www.dacoromanica.ro
G. PANG
569
www.dacoromanica.ro
570
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
571
www.dacoromanica.ro
572
Prin urmare pentru prima oars se introduce zeciuiala in exploatarea padurilor i au, dreptate boerii
mosii cu paduri."
Ac,easta oprire de a nu fi stricate rediurile si dum-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
573
Domnul Alexandru Moruzi inta're5te acest a5ezamant, care cum se vede e foarte favorabil turanilor,
pentru ca din paduri i codri merei on i tine poate
lua lemne de foc, flindca din lunci 5i alte pAduri nu
se cerea zeciuiala pentru lemnele de foc, de asemenea nu se cerea nici dela rediuri i dumbravi.
Zeciuiala este ceruta numai pentru lemne de constructie 5i cherestele i nu de la oamenii vezcilori pe
movie ci de la cei de la allele.
la ispravnicii (inuturilor de pe care scorcind Darn nealor copii sa trim:3(LO ca sa citeasca pan Coate
www.dacoromanica.ro
574
www.dacoromanica.ro
575
G. PAN U
locuitorii cu sta'pdnul inosiei, ca sct dea dijazd obisnuitcl, si asa vor fi slobozi". 1)
E drept ca cu doi ani inainte din tr'o alts carte de
padure poprita reinoita manastirei Caldarupni ar rezulta ca locuitorii trebuiau sa plcileascd zecizziald chiar
1)
www.dacoromanica.ro
576
Dar aici nu e vorba despre tarani de pe moia Caldaruani ci de oricine, in genere vorbind, prin urmare de oamenii de pe alte moii; si nici nu e vorba
de lemne de foc sau construcii casnice ci de lemnele pentru comer!. Cu toate acestea mai gasim i
un caz din care sa vede ca taranii chiar cei aezati,
pe moii, trebuiau sa dea zeciuiald pentru lemnele de
constructie trebuincioase for.
Prin urmare, in genere vorbind, i in Muntenia gasim urmatorul principiu, in aceasta materie. Lemnele
www.dacoromanica.ro
G. PANU
57T
teascA pentru lemnele de aliveri5, zeciuialii, iar locuitorii de pe alte moii nu aveau dreptul sa is nici
lemne de foc gratis, caci zice ordinul Domnesc aceia cleicuiesc si -si dau dijnia wide fed.
Era greu ca prin a5ezdmintele aceste sa se starpeascii obiceiuri vechi, vechi de tot, dupes care tiiranii
www.dacoromanica.ro
.528
ca s taie lemne Si pentru nevoile for si pentru van.zare. Pentru danii dreptul de proprietate a piidurilor li se 'Area ceva straniu. De aceia 11 nesocoteau.
1\Iitropolia se pliinge cum ca locuitorii de prin alte
.sate vecine cu proprietatea ei, Izvoarele, au intrat cu
sila fn piidure de au tiiiat lemne de cherestea pentru concert. Domnul d1 ordine severe ispravnicilor
ca sa filed sii inceteze asemenea incalcari,
Iv
Cu inceputul veacului al 19-lea, in care am ariitat
ca drepturile proprietAtei se afirmii i se precizeazti,
Mria Sa Prea Inaltatul Feldmareoal, Printul Prozorofschi cere ca sd aiba o prea intreag6 pliroforie a-cele ce la fiecare judete oi in ce locuri sh allA paduri gi
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
579
Mezamintele pand acum, aveau in vedere protejarea paduritor ca proprietate particulara. Regimul
silvic pe care l'am aratat, fusese Intocmit dupe cererea i plangerile proprietarilor. Alt scop nu aveau.
La inceputul acestui veac un nou principiu cu to1111 modern sa invoaca pentrtt pastrarea i protejarea
padurilor. Acestea nu sunt considerate ca proprietate
particulara numai, ci ca o bogcifie a fdrei i dintr'a-
cest punct de vedere sa dau ordine de stragtica pazire. Si ca consec yenta, nu sa iau masuri numai con-
tra devastarei sau a exploatarei destructive a laranilor si a striiinilor, ci chiar contra stdpanilor instqi
a mo?iilor.
www.dacoromanica.ro
580
de pomul gros dela 10 palme in sus pe taleri 1 i jumAtate Si dela 10 palme in jos pang la f taleri 1 iar
dela 7 taleri in jos parale 30". 2).
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
581
prietar.
Aceste drepturi reduse ale taranilor sunt consacrate
prin Regulamentul organic. In textul primitiv al sectiei 7 cap. 111 -lea, al. 5 a art. 140 se zice : ape acele
anoqii unde vor fi p6duri proprietarul va slobozi satenilor sai set is lemne de foc pentru a for neapci-
meazif si acuma.
Intr'o circulara a visternicului Villara pentru pu-nerea in aplicare a dispozitiunilor Regulamentului
organic, el spune : Pe acele mo01 unde vor fi paAuri, proprietarul va da voie cleicasilor siii a lua
leinne de foc din crtinguri, din pilduri pe care ei
insusi le va arata si pentra a for trebuinta in acelasi chip cum s'a obicinnit 'Etna acumo.
lipsiti de drepturile antice, este urmatoarea dispozitie de la art. 123 din proectul primitiv : ,,CAt pentru
ingr5dituri stitenii sunt slobozi a se Invoi cu proprietarii pentru nuelele si parii trebuinciosi ori szt-i
.aducei de pe aiurea, sau a'qi face sanruri in locul
for ".
) Istoria Romfillor, Ureche, col. X, gag. 172.
www.dacoromanica.ro
582
voie a-si lace toatif trebuinta hranei pe acea movie si neoprindu-se de &titre saipanii mosiei".
www.dacoromanica.ro
G. PANU
583
www.dacoromanica.ro
4584
arata, ca numai de lipsa de pamant taranii nu puteau sa se planga si cii nici proprietarii nu se refuzau a le da.
Era o masura, o norma dupa care proprietarii
acordau taranilor piimanturi ? Acest lucru nu reiese
diii acte, nu ne putem face o idee de intindere. Pro-
risc a lui lonita Sturza din 1828, si loc de senuinatura de. hranci (sa se dea) cu Indestulare si dupa
gloata ce va avea fiestecare locuitor."
Un lucru e sigur, ei aveau pamant indestul. Cum
ca taranii aveau indestul pamant la dispozitia lor,
prin urmare puteau sa faca multi cultura, rezulta
dintr'un act cu privire la dijma. In 1796 locuitorii
din Ogrezeni, Malu-Spart, Tucutava, Bolintinu 5i alte
sate din judetul Vlasca, se plang lui Voda de o serie
de napastuiri. Intr'acei locuitori este o femee anume
Despa, care zice n e4 are 4 pogoane de porumb si o
asupreste zicdnd ca are 7 si au si bAtut-o Inca." ')
Faptul ca o vadana are numai de porumb, 4 pogoane,
www.dacoromanica.ro
G. PANG
585
www.dacoromanica.ro
5S6
ajunga scopul,.
nu au loc indestul pentru arlituri qi staptinul mosiei fndaratnicindu-se nu va voi sit to dea loc spre
indestulare, sd fie datori a ardta ispravnicilor, si'
www.dacoromanica.ro
G. PANU
587
dea for pentru arat, nisi pentru prisosul locului de fanat, atunci 8d se inlesneascd locultorii dela moqiilenzegieqite precum an lost obicinuite li mai nainte.v-
dreptul locuitorilor pentru folosinta for si hrana vitelor, asupra dotel parti din intinderea mofiei A treia,
zice a5ezfimantul, sa ramale neaparat, vesnicului
st6 pan."
o dispozitie concilianta in art. 12 din proectul modificator .i care suna in modul urmator : elegiuirile
atingeitoare de primantul cuvenit locuitorilor nu
privesc decdt pe aceia ce duper' publicarea acestor pravile War aqeza pe o mosie sau prin ceisdtorie sau prin bejanarii; cdt pentru cei ce se gasesc
statorniciti vor urma curgerea vie(ei for a avea a-
www.dacoromanica.ro
:588
cuitorilor dupd acest aseztimant, iar apoi la semandturile din jos si anunze Covurlui, Tecuci, Folcitt
si Ttztova, in curgerea de sase ani locuitorii fiste
cdruia sat sti se foloseasca de pcimanturile pentru
brand ce au avut si ptind acum, aceasta adicd in
privire catre intreginzea sumei satului, iar cel ce
se atinge de imparprea tutor asemenea panzlinturi
frztre locuitori, proprietarul av'ind de datorie a priveghia ca sii nu urnzeze in strantbdtati intre ddnsii
va avea dreptate a addogi piinzcint acelor ce ar
avea mai *putin, cu Mare de la acei ce vor avea de
prisos, prin stirea Ispravnicei, dupd sase ani izzsd
si locuitorii acestori patru tinuturi aril tate mai sus
vor avea numai pit' mantul legizzit prin acest asezclinant obsteste pentru toti locuitorii.
'VII
A patra intrebare :
Asupra piimAntului de arat 5i de fiinat precum 5i
supra casei 5i gradinei din jur, ce drept aveau laranii? De ce naturii ? Era tr,ansmisibil sau nu, mo5tenitorilor? Si puteau sau nu sii-1 transmits 5i altora ?
Mai intili o objectie s'ar putea face. Locuitorii nu
erau proprietari pe panuinturile lor, ci se bucurau numai de dreptul de folosinta. Cum poate fi vorba deci
de drepturi reale ? Cum poate fi vorba de dreptul
de mo5tenire 5i de transmisiune ?
Caci in regulii generals numai tine are proprietate
..are 5i dreptul de mo5tenire. Ei bine, a5a era conditia t.ii-
www.dacoromanica.ro
G. hANO
589.
www.dacoromanica.ro
590
Sa se observe o rezerva importanta care fac numitii locuitori ; dreptul de mo,tenire era consacrat
rudelor in grad succesibil insa numai celor care
..5 edeau in sat, iar cei care piiraseau satul, erau ex..clui. Si stand in sat trebuiau sa poarte bir i sa fach
www.dacoromanica.ro
G. PANU
591
darea, in acest caz, visteria avea dreptul sa se despagubeasca din gradina cu pomi roditori. Altmintrelea, proprietarul Mira in stapAnire.
Aceia5i dispozitie o gasim in legiuirea Caragea, la capitolul 6, pentru claca. 2) Tata cum se exprima art. 15.
Clacasul tugind de pe mogie sau murind faro mos:-
tenitori, de nu e dator visteriei, sa stapanessca stApanul casa lui, grAdina lui si cur ile lui".
Tot ce poseda laranul in casa 5i imprejurul casei,
precum mobila, vitele, zestrea femeei, etc., erau proprietatea lui 5i a mo5tenitorilor.
Asupra unei asemenea spete, Alihai Sutu in Muntenia, a avut prilegiul ca sd se pronunte in 1802. Iata
fn ce imprejurari : Din satul Ciulnita fug mai multi
tarani ; proprietara Safta Isvoranu, is in stapAnire
nu numai casele acelora cu gradinele, dar chiar 5i
averea mobila, avere care consista in obiecte de
-cash' 5i vite, pe molly ca taranii fugiti fi ramasese
datori. 0 taranca Despa, soacra unuia dintre fugiti,
reclama restituirea averei mobile a ginerelui, pentru
cuvfintul ea acea avere este zestrea fetei sale. Domnul randue5te o cercetare din 3 magi boeri, anume
Ban Brancovanu si vornicii Cretulescu
CAmpineanu, care dau dreptate Saftei Isvoranu. Afacerea
inaintea Domnului, care este de parere contrara. El hotarage ca vitele si averea ginerelui
-vine
www.dacoromanica.ro
592
www.dacoromanica.ro
593
G. PANU
De cite on unii proprietari cercau ca sa is curdtunile facute de tdrani, pentru a le da in schimb alte
locuri, ace5tia protestau 5i Domnul le da totdeauna
dreptate.
Neculai Caragea in 1782 dd o circulare titre patru
judete in urmatoarea cuprindere :
Am lust Domnia mea instiintare, cum ca unii din
stapanii mosiilor, adica, egumenii de pe la manastiri,
boeri, arhierci si alti boernasi dupa ce s'au tocmit
mai de inainte vreme cu unii din locuitori de be au
dat cranguri, paduri, maracinlituri, prin asezamant ca
sa be curete, sa be taca livezi de fanete, sa si be Mapaneasca acei muncitori, si ei Ga is numai dijma...si
dupa ce s'au ostenit si le-au destupat si le-au curatit
I) Acte si legiuiri, Sturza Seheianu, vol. I pag. 43.
38
www.dacoromanica.ro
594
Intr'un proces dintre niste mo,,neni deveniti cidcasi si noii cumpartitori (1822) cetim in hottirarea
Divanului : Si precum toti clacasii nu se scot din
livezi si curaturi cdnd trece o mosie dela un stdpan la altul"8).
Acest drept al taranilor este pus si in diferite legiuiri.
7 zice : Stapanul 84 nu poata sit is curatura cia1) Istoria RomAnilor, treche, vol. 1, pag. 256.
t) Ibidem, vol. VI, pag. 356 i 386.
8) Ibidem, vol. XIII, pag. 316.
4) Coleetia Bozianu, pag. 792.
www.dacoromanica.ro
G. PAN U
595
Insd pentru a restrange aceasta stapanire a taranilor cu caracter perpetuu, un art. precedent stabilea :
uClAcasul BA nu poata sA face euratura tare voia
nici care an vii sau cureituri pe mosii, an sa urmeze tocmelile ce aveau cu proprietarii mosiilor in
vremea cand an luat acele locuri pentru vii si curatura, iar neavand tocmai, sA lucreze zilele boerescului
www.dacoromanica.ro
596
buie sd se facd obstesc asezeinzant pe temeiul drepteirei care ca sd se indestuleze acei care s'au trudit
pentru a for osteneli au dat
Vornicul propune
www.dacoromanica.ro
G. PANU
597
de dreaptet otastina". 1)
Proprietarii luau de la viile locuitorilor o dijma numita Wind. Prin faptul ca locuitorii lasau \rifle paraginite, aceia numai aveau nici un folds de la acel
pamtint, cad el neflind cultivabil, ei nu puteau lua
dijma, iar de alta parte, neproducand nici struguri,
nu percepeau nici otaVinci. De acea ei obligau pe sateni ca sa-si cultive viile, iar in caz contrar, le luau
paraginile pentru a be replanta sau a face senmaturi.
De asemenea i Caragea in legiuirea lui.
pearza si sa o is stApAnul".
Aspru 9i nemilos ca in totdeauna, cand e vorba de
Omni, intr'un articol precedent, Caragea ordona :
Care din clAcasi fara de voia stapanului va sat:1i
www.dacoromanica.ro
598
www.dacoromanica.ro
G. l'ANu
599
parasete satul.
Casa sa, toate stidirile si alte lucruri ce le ar fi
adus pe mosia lucratoare pe care se muter' vor reimanea in folosul proprietarului gird vr'o despciguhire". Aici casa e . push pe un picior de egalitate
cu livada i via. Din contra, de cute on un Oran este
www.dacoromanica.ro
600
www.dacoromanica.ro
G. PANU
601
ca taranul nu punea ill cultivarea ogorului 5i In pamantul de fanat 51 de cosit, aceea51 munca prealabila
www.dacoromanica.ro
602
www.dacoromanica.ro
G. PANU
603
dand pamant de semanat i de hranit vitele clacaului, sa subintelegea ca -I cedeaza i familiei i ca,
in marginile pe care le voiu arata, eful putea dispune. In ce margini ? Actul ne spune: putea sa cedeze
pamantul tuturor rudelor In grad succesibil cu o rezerva : ca acelea sa locuiascii In acela sat. Unei rude
din un sat strain, clacaul nu putea sa -i dea nici o portiune din Omani. Legea II impedeca i proprietarul
putea Si se opunii i sa anuleze cesiunea.
Dupa moartea clacaului, pamantul nu se intorcea
la proprietar, dupa cum s'ar fi intamplat daca usufructul ar fi fost viager i personal. Rudele succesibile ii imparteau, ()data cu averea mobila a efului
familiei, i pamantul. Si it importea in parli egale :
surorile, luau parte egala cu fratii, nepotii de asemenea ; in lipsa de motenitori directi, veneau colateralii. Prin urmare, ginerii, in numele sotiilor 'or,
veneau la parte dreapta cu ceilalli copii. Cu o singura conditie, ca ei sa fie din sat, adica sa fie clacaii aceluiai proprietar. Indata insa ce fetele, ne
zice marturia, maritandu-se, luau barbati din alte
sate, ele erau excluse dela motenire, partea for revenea motenitorilor din sat. Se intelege ca excluderea era numai in ceeace privea pamantul, nu 5i
www.dacoromanica.ro
604
CE
li
se det de pe mosia megiesiteiludndu-si stelpanii mosiei dijma obicinuitd, sd nu fie a le lua peimdntul,
pcinei cdnd vor ldsa ei singuri din vechi. 9
Iar Alex. Moruzi (1805), in hrisovul siiu pentru boeresc, revine asupra acestei chestiuni i consacra, din
nou, dreptul de ereditate a turanilor asupra piimanturilor de aratur5.
Art. 21 din acel hrisov zice :
1) Acte
Qi
www.dacoromanica.ro
a. PANU
605
unul Tanga altul; si panuinturile cele vechi, care au apucat a avea locuitorii, set nu le ia stclpdnul mosiei
pdnd nu le vor pardsi ei de fnvechite si netrebnice".
Din acest din urma pasagiu urmeaza ca taranii puteau set pardseasca locurile de hranii, cand ele erau
invechite si netrebnice si aveau dreptul set ceara de
la proprietar, alte mai bune, asupra ciirora capatau
imediat aceleasi drepturi. Proprietarul, in acest caz,
era obligat set be dea allele bune.
In genere, locuitorii isi aveau pe mosii pamanturile
de arat si cele de filnate deosebite de acelea ale proprietarului ; Ii se hotarea partea in care sa-si aiba
locurile for de hranii si de ptisune. De acele locuri
proprietarul nu se mai ocupii deck ca set ia dijma.
Aceastii imparteala convenea proprietarilor, caci cu
Si prin stirea stfipanului acelei mosii set le dee (locuitorilor) o bucata de loc de parte cat be va fi indestul pentru.trebuinta Tor, unde set nu se facet stricaciuni si pagubet stetpelnului mosiei gi set -i puie set
are unul langd altul iar nu reschirat si set -si ia stapcinul mosiei nunzai dijnzet".
Tot Sutu ordonase, ca masura generalii, ,,s6 sileasca
pe locutiori ca sa-si puie si jitari oameni vrednici pe
locurile ce va fi trebuintii, si pentru ca set fie mai pazite tarinele si set nu se intample pagubire, set chib-
www.dacoromanica.ro
606
zuiasca pe mosiile ce pa fi cu putinta de asi face satele tarina si fanatul, cum si imasul unul despre altul.
adica imasul unui sat despre imasul altui sat cum si
mantul nu era destul pentru hrana unei familii intregi, numai atunci noul casiitorit, care cerea indata
loc de casa si de grading in vatra satului, devenit si
el sef de familie si casas, capita dela stapanul mosiei o and bucata de pamant care si ea devenea ereditard.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
607
poata schimba.
Dealtmintrelea de ce le-ar fi schimbat ? In ce stop?
El isi alegea locurile cele mai bune si indestulatoare.
www.dacoromanica.ro
608
Claca este un chip de cleidire (un embatic obicinnit In tara Romdneascd) si se intocmeste cdnd
stdpenzul mosiei prinzeste pe clOcas adica pc seiditor, sa $add pe mosia lui" 1).
Iar la cap. 5 unde se vorbet5te despre sadire sau clii-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
609
www.dacoromanica.ro
610
pe embaticar, data acesta nu-i va plati suma stipulate timp de 3 ani. Cand staptmul eladirei sau a s-
le intalnim in nici un altfel de contract. Pentru .ederea pe mo5ie 0i cultivarea unui petit de pamant, el e Bator sa Med claca .i sa dea dijma, conditii care it deosibesc .5i de contractul de inchiriere i
www.dacoromanica.ro
G. PANU
611
imobilul unui strain, cu tirea i invoirea proprietarului. Taranul nu poate instraina casa i locul cultivabil de cat cel mult unui alt clacas din satul lui.
Din aceasta analiza reiese ca contractul Viranesc
are cloud atributii : o durata nedefinita, prin urmare
o stapanire continua, i o dominitate utila aproape
eomplecta, caci agricolicete vorbind, numai sub
forma de dijma i se la taranului o parte din fructul
muncei sale. Cu alte cuvinte, taranul are pe moia stapanului o detenhiune emfileolicd, care exclude on ce
caracter de precaritate. Si tine zice detentiune emfiteoticii, zice aproape coproprietate.
lath de ce sederea taranilor pe pamanturi straine
aduce o modificare profunda in ideea de proprietate.
www.dacoromanica.ro
612
In conditiile organizatiei sociale pe care am descris-o, stabilitatea taranului pe piimantul pe care 'l
cultiva, era una din cerintele principale, poate cea mai
principalii.
313 314.
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
613
www.dacoromanica.ro
614
Iata ce zice:
Dupa ce citeaza urmatoarele cuvinte din a5ezamantul de dezrobire a lui Const. Mavrocordat din
Moldova, anume ca nu se puteau schimba vecinit
lard de moqii" fie zis in treacat citatia nu este exacta, probabil ca e facuta din memorie
Apoi intreaba :
Ce inseamna acest de pe urma drept at vecinilor
a cAruia calcare, aeelasi asezamant, it declara ca nu
este cu tale ?"
El inseamna ca vecinul si rumdnul, prin intrarea for in acea stare (cu atilt mai mult deci Oranub supus) nu-Qi perdea proprietatea asupra peti-
coltele culese pe bucata lui de pamAnt, si, mai tarziu dupA intemeierea sArbirei a nu se indeparta din
www.dacoromanica.ro
G. PANU
615
D. Xenopol este in eroare. Citirea repede a documentelor precum i interpretarea unor cuvinte gdsite in ele, it fac sa ajungd la o concluzie care, imi
www.dacoromanica.ro
616
Nici un propriPtar nu putea cadea in stare de yecinutate dealt doar dach isi perdea mosia sau daca
sh vindea; yanzandu-se impreund cu ea.
Iatii de ce sa plang ei : adica pirandu -le oamenilor ca acest nume de vecinie n'are osebire de robie
si s silea ca si g5seasca indreptare gi mantuire de
numele de vecinie artitand si pricini ca unii din std-
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
617
si robii.
www.dacoromanica.ro
618
Mateiu Basarab intarete jupanesei Maria din Albeti i fiului, Preda Postelnicul, ca sd fie volnici cu
aceasta carte a Domniei mele, .ca sa -0 tie ni*te rumdni din Hohneqii, anume Opre feciorul Radului qi
Stanislav feciorul lui Vasiu; qi din Bdnesti, Oancea
feciorul lui Dragomir." Cuvintele de moqie" nu figureaza.
Dar chiar de ar fi
ceeace nu este
in docu-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
619
www.dacoromanica.ro
620
Domniei mele, cum au ?oat Radu tot ruraln de nzoOe cu dAriii din Lund.'
Nici poate fi vorba de oarecare mosie a lui Radu
In Lunci, ci numai ca acel Radu impreund cu martorii adu,5i erau de loc din Lunci.
Agi putea cita o multime de documente pentru a
ilustra aceasta interpretare a cuvantului de mc*.e.
Ma marginesc a ma mai servi numai Inca de unul
singur, din Moldova.
Intr'o carte a marelui vataf din districtul Suceava
i a altora, se raporteaza logotlitului mare, ca fusese in-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
621
sa dau bani pre ocina ca sa flu judeciu in Dlabanesti ca set scap de rumeinie de in Sloinesti, Gavrild Voda n'au vrut set le is banii sei-i judeciasca
scapa de rumanie de in StoenWi. Dupa aceia jupaneasa Dochia a Stoics Vist, au vandut acea plasa
de ocina cu not de in Stoinesti jupanului Neeula
Vist. sa-i fim rumani cum am tost. Deci eu data
am vazut asa eu m'am socotit ca cu pace nu-mi
1) Academia RomanA, Doc. XLI, 102.
www.dacoromanica.ro
622
va
fi,
bani pagubd".
Cazul lui Dragomir, asa cunt it istoriseste singur,
este foarte simplu. Fiind de be din Stoinesti, sat de
vecini, alaturea de satul Dlabiinesti, sat de mosneni
care se vanduse lui Stoica vistierul si avand oare-
www.dacoromanica.ro
G. PAN u
623
www.dacoromanica.ro
624
i mai departe.
Prin un zapis din 1619, zice d. Xenopol, 1) Nelea
din Polovani se vinde ca ruman cu toata moia lui,
aceluia5i vister.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
625-
De altmintrelea de eke on intalnim in acte de vanzare, cuvintele cafe se vor alege, e sigur ca e vorba de
zetilor, apoi rfiscumpdrandu-se cu pfirlile for de proprietate, sa vand din nou lui Dumitru Chiurci bap ?
Chestia este unde vedem pe tdranul cldca vanzandu-se
cu mo5ia lui ? Caci acest lucru era de dovedit.
A treia eroare in care cade distinsul nostru istoric,
este cand intdlneOe documente prin care cineva vindeun ruman cu delnita lui, ceea ce-1 face sa creadd cd_.
1) Domnia lui CazaVod5, Xenopol pag. 422.
40
www.dacoromanica.ro
626
www.dacoromanica.ro
G. PANU
627
.tefdneti, sat de mosneui, intdiu se vanduse cu delinita i ii pastrase numai via, lucru care putea foarte
,Dine sa -1 Led. In stare de run-IL-lie, el e nevoit, de
mizerie, sa-si vandd si via.
Si ass mai departe eu toate actele pe care le cileazd d. Xenopol si asupra cdrora nu cred de nevoie sa
tie
scIfica0
www.dacoromanica.ro
628
Bogdanestilor Arnotei, in care au si ei mosie megieqeascci. Ei pretind ca suet mosneni. Acesti ruinani din
Bogthinesti peril procesul. Pentru ce ? Pentru ca li
se dovedeste la judecata ca ei n'au fost nici odata.
la longue jouissance, l'usufruit viager et menze hereditaire de la parcelle de terre, que le maitre lui a
www.dacoromanica.ro
G. PANU
629
lent. 9
Dar autorul franccz ne spune imediat ca imparatul,
.apropo de asemenea viinzari ilegale, ordona agentitilor sai ca sa nu se mai repete asemenea abuzuri, adicit
-ca sa se impedice asemenea vanzari care vor fi facute
jars aulorizatia proprietarului, pe motiv, intre allele,
ca mosiile se strica Si fiscul nu tie la cine sa Sc
-adreseze pentru a percepe darea : nut quoniam in
.quibusdam locis coloni, tarn fiscales quam et de casis
Dei, suns hereditates, id est mansia suae, tenent, non
solum suis paribus, sed et clericis, canonicis ae vilInnis presbyteris et aliis quibuscumque hominibus
vendunt et tantumodo sellam retinent et hac occasione sic destructae fiunt villae, ut non solum census debitus inde non possit exigi, sod etiam quae
lerrae de singulis mansia fuerunt, jam non possint
,agnosci".. (Capitul.,,No. 273, Boretius, t. II, p, 323. 2)
La not niciodatii thranul cliicas nu s'a crezut pro-
www.dacoromanica.ro
630
De elite on Intalnim si Intalnim cazuri de Iiirani care revindeca nlo,5ii dela boeri, ei totdeauna
fac asemenea revendicari, fie pe motivul ca sunt raze5i sau mosneni, fie ca stramo5ii for au fost ruze51
sau mogieni. Nu giisim nn caz macar, In care ei sti
revindece vre-o ma5ie pe motiv cii au dreptul de
proprietar pe piimanturile pe care stau.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
CONCLUZIE:
cul al 17-lea, urme de faptul ca taranii clacasi fusese ()data toti proprietari pe mosiile pe care erau.
stabiliti.
Dar, oare fn timpurile cele mai vechi, adica Mainte de veacul al 15-lea, Virile Moldova si Muntenia,
fost-au tad de mici proprietari, adica clacasii, fost-au
si ei proprietari aliituri de razesi si mosneni ? Si in
acest caz cum si-au perdut proprietatile si au devenit clacasi 2
www.dacoromanica.ro
(632
1i clasa ?
Iata o chestiune la care desigur nu se poate rdspunde, cum deja am spus, istoricete, cu documente
sprijinitoare. Din starea in care gasim pe taranii in
veacul al 15-lea, dacii e vorba sa facem ipoteze in
cazul sand am admite ideia ea taranii au fost odata
proprietari
o ipoteza foarte admisibila
acest
lucru a trebuit sa fi avut loc in timpurile cele mai
departate. 0 deposedare in masa, daca a putut-sa aiba
loc, nu a lasat nici o urma istoricd.
Din studierea istoriei taranilor in celelalte taxi re-
toata proprietatea a fost mica, iar cea mare a putut sa se intocmeased pe ruinile aceleia. Dar aceasta
este o silnpla ipoteza. Ceeace e sigur, e ca dacii
tarile au trecut prin o astfel de faza, apoi ele au
www.dacoromanica.ro
G. PANU
633
Un izvor a micei proprietati ar fi putut sa fie daniile Domneti. Domini ar fi putut sa faca o distributie de mici loturi de moii, taranilor sau gruparilor satenegi din proprietatea lor. Acest lucru nu -1
vedem, din contra. Daniile se fac in genere clasei
boerqti sau slugilor domneti si foarte rar la persoane
straine de clasa boereasca. Acest lucru s'a petrecul
de sigur i in timpurile anti-istorice din partea
acefora care, sub un nume sau sub altul, stapaneatt
aceste taxi. Cum putea dar sa se formeze o mica proprietate ?
A treia consideratie este : Desigur cii proprietatea
www.dacoromanica.ro
634
in cursul acestui studiu cum sentimentul de proprietate la not a fost foarte viu si cum lupta pentru
piimiint a fost foarte aprinsii. Taranii cand sunt
proprietari, ca si boerii, se lupta s5-si piistreze piimemturi12, iar clgcasii nu scapa o ocazie, cand cred
ca stint nedreptiititi, sA facii revendiari de mosiele
pe care sunt asezati, invocand cum ca striimosii tor,.
ar fi fost stapani pe ele. Procese de asemenea natura
intalnim, in care taranii invoca stapanirea vre-unui
indepurtat stramos al for ca titlu de proprietate si
mai in toate aceste cazuri vedem pe intimati, fie
boeri fie egumeni de miiniistiri, producand acte de
cumpiirare de la acel stramos, sau de danie de la
vre-un Domn.
Daca taranii ar fi fost deposedati de pe proprietiitile for in timpuri mai apropiate de cele istorice, de
sigur c am gasi urme.
www.dacoromanica.ro
G. PAN'?
635-
perdut proprietatile, fie prin vinderi de bung voierfie prin vinderi silite sau prin cotropire, ar 11 tin indiciu, daca am gasi ca marea proprietate s'a format,
in cele mai multe cazuri, pe asemenea cale, pc socoteala celei mici.
nenilor nu se confundau totdeauna nici nu se perdean in intinderea mosiilor cumparatorilor ; ele isi
pastrau fisionomia for si la cea intai ocazie, cand puteau, vinzatorii isi rescumparau mosioarele lor.
In fine, tin ultim considerent. Din timpurile cele mai
vechi istorice giisim populatia satelor platind fdra a
murmura, dijmii.
Dijma era semnul dupd care cineva recunostea ca
www.dacoromanica.ro
636
cauta sa -i alunge de pe mosie dupa ce intra in posesiune, lucru care mai la urmh, era dreptul lui. Mos-
nenii protesteaza si se opun a phrhsi mosia. Ei invoach ca vanzand mosia n'au inteles ca sa o si phraseasca, ei ofera a ramanea ca simplii clacasi sa dea
dijnia cumphratorului si sa facii claca. lath deci, cum
thranii stiau, chiar cand isi vindeau mosiile cu acte
in reguld sa-si apere drepturile ce le mai rhmaneau.
lI
din cursul acestor cinci veacuri ? Rhspund nu. Libertatea for a fost totdeauna limitata si conditio-
In veacul al 16-lea si al 17-lea, am vazut eh situatia hiranilor e relativ buns. Ei se bucurii de oare
care independents personala caci pot sa se mute de
la un loc la altul, numai cu invoirea stapanirei care
le-o cid cu usurinta ; ei nu sunt lipiti de piimant,
nici stapanii mosiilor nu-i pot retinea.
Dar aceasta libertate, chiar asa cum este, adieu li-
www.dacoromanica.ro
G. PANU
637
de alta parte, ca ei an obligatii de claca ce datoresc proprietarilor. Cum se explicii aceste cloud lucruri care par, in aparenta, contrarii? Pe deoparte
obligatiile de muncii proprietarilor, far, pe de alta
parte, libertatea de a parasi mo5ia ? Lucrul sa explica
si
Proprietarii aveau la dispozilia for bratele laranilor, intro limita determinatii, insii nu aveau totdeauna ce sa faca cu ele pentru cuvantut ca ei faceau
putind culturd. Prin urmare faptul cii taranii paraseau, cite odatii mo5ia unde 5edeau, nu le aduceau
tocmai daune serioase, iar din cauza ca organizatia
clucei nu luase o consistentii serioasit ,i severa, sa
lasa pranului o libertate relative de care acela uza
cind simtea nevoia.
De alta parte fiscul totdeauna sever piny la cruzime in toate tarile i in toate timpurile, nu-5i organizase Inca in mod draconic .5i meticulos, mecanismul lui de percepere i de stoarcere a contribua-
www.dacoromanica.ro
638
urmare era indiferent pentru fist data un contribuabil ii platea sau nu partea sa, dacd era in sat
www.dacoromanica.ro
G. PANU
639
tarani.
Cu inceputul jumatiitei veacului al 18-lea taranii in-
cc
www.dacoromanica.ro
610
www.dacoromanica.ro
G. PANU
641
www.dacoromanica.ro
642
mult superior celor cite taranii lucrase in yeacurile anterioare. Nite obligatii on cat de oneroase
ar fi ele, cand sunt determinate i precise, sunt preferabile simplului bun plac sau a bunei vointi discretionare chiar cand bunul plac i buna vointa nu
iau un caracter ingreunator.
Ca sa se vada acest lucru, s fac o ipoteza. Sa ne
inchipuim ca in aceasta epoca, nu ar fi fost, de Domni,
voiea unei limitari de munca, cu atat mai mult aceasta nevoe ar fi fost simtita." in veacul al 18-lea i
al 19-lea. Pentru a apara pe taran contra trebu-
intelor tot crescande ale proprietarilor, fusese nevoie numai cleat de o regulamentare a zilelor de
claca.
De acest lucru taranii se bucura in a doua jumatate a veacului al 18-lea i in acel al 19-lea. Orice
abatere dela a.5ezamintele, care stabilesc conditiile
de munca, provoaca din partea for protestari i plan-
geri. Am vazut ca aceasta epoch e plina.' de reclamatii de asemenea natura i o mare parte din ho-
www.dacoromanica.ro
G. PANII
643
Am aratat cum sentimentul de proprietate euirilard sa afirma in clasa proprietarilor cu mare tarie
la inceputul veacului at 19-lea, intre altele, prin anaforaua boerilor Moldoveni dela 1827.
Cu toata aceasta energica afirmare si cu toata nesocotinta cu care proprietarii trateaza pe Iiirani
numindu-i, cu oare care dispret, simpli hranitori si sezatori pe mosiile noastre", totusi acesti sezatori si hranitori aduceau o mare incurcatura ideei
www.dacoromanica.ro
644
de proprietate cuiri6\ra invocata de boeri i transformau; In liniamente generale, caracterul acelei proprietati.
Cu toate sustinerile boerilor, proprietatea din vea-
vedere social, deja gasim in liniamentele lor, desemnate cele doua proprietati care exista astazi: proprietatea boerului i mica proprietate a taranului.
Am vazut ca locurile cultivabile ale caranilor fdceau un bloc in o parte a moiei, separate de acele
ale proprietkului. Ce inseamna aceasta alt-ceva, decat
ca erau deja socialminte cloud feluri de proprietari,
proprietarii mari si proprietarii mici ? Aceasta delimitatie capita i mai multi putere in fapt cand Alex.
www.dacoromanica.ro
G. PANU
645
nase prin wzdmintele de la jumatatea intaiu a veacului al 18-lea. Dar admitand raporturile care existau
de veacuri intre proprietari i cldcai, aceasta ingreuiare a muncei era neevitabild i numai o emancipare
complecta ar fi putut pune capat la o situatie care
trebuia sa devie din ce in ce mai grea, in organizarea economice atunci in vigoare. Precum se tie, conditiile economice determine situatia claselor sociale.
www.dacoromanica.ro
646
www.dacoromanica.ro
G. PANU
647
Riguros vorbind, proprietarii ar fi trebuit sa respecte conditiile de munca stabilite la finele veacului al
18-lea pentru ca acele erau drepturi castigate de tarani.
Tar pentru surplusul necesitatilor economise sa phi-
teased. Acest lucru poate ar fi impacat ideia veche 5i nedreaptd de dada cu ideile noug. care 1.i faceau
drum, acele de plata a muncei. Cand li se cere taranilor sa facd o munch grea 5i mare, gratuit, acest lucru
natural ca -i revolts suflete5te. Ei cautd, prin toate mijloacele pacinice, a rezista.
www.dacoromanica.ro
648
www.dacoromanica.ro
G. PANG
649
sa dureze si necesitatea suprimarei ei nu s'ar fi simtit asa de tare si asa de repede. Dar la aceasta solutie nimeni nu se gandeste afara de Melinescu ; cel
putin nu gasim urme prin scrierile si documentele
timpului.
Boerii cred ca au un drept nelimitat castigat de vea-
curi asupra gratuitatei intrebuintarei bratelor taranilor, farii sail dea seama ca prin schimbarea conditiilor economice alta fusese claca din veacul al 15-lea si
www.dacoromanica.ro
650
tot clhcasul proprietarului. Si acest lucru taranii incepuse a nu voi sa-1 mai suporteze.
De aceia vedem claca, cu toata incatusarea Regulamentului organic, ba poate din cauza acelei incatusari, ca nu mai dureaza decat vr'o 20 de ani starnind in acest curs protestari si provocand discutii
de principii dupa cum voiu arata in volumul al doilea,
si sfarsind prin a fi suprimata in 1864.
In adevar, organizatia socialh a veacurilor de care
m'am ocupat, nu mai putea mult sa dureze. Lash ca
imensa majoritate a populatiei rurale era asezata pe
proprietati straine, si ca milioane de suflete nu aveau
un petit de pamant propriu al for ; dar aceasta situatie dadea, cum am vazut, ocazie la necontenite
plangeri si conflicte. Sh putea merge inainte cu o orga-
nizatie sociala economics in care cultivatorii de pamant n'aveau in intreg macar proprietatea fructelor
recoltei lor, cle vreme ce ti ebuiau sa dea o parte din
www.dacoromanica.ro
G. PANU
651
ele proprietarului sub titlu de dijma ? 1) Numai vorbesc de piedicile pe care Domnii le puneau libertatei de comert a laranilor. Pentru ca taranului
sa-i revie in propriu o parte din recolta muncita, el
era nevoit sa dea urmatoarele redevente ; 1) dijma;
2) sa faca munca in natura pe ogorul proprietarului
sau sa-i o rascumpere platind-o in bani ; 3) Apoi el
mai era nevoit ca sa faca claca domestics, aducand 2
care cu lemue la curtea proprietarului, reparandu-i
iezaturile, morile, hambarele, i coarele etc.
In schimbul tuturor acestora i a altora, el o mai
repet, se alegea cu o parte din fructele muncei lui.
recolte a lui. Toate aceste aduse si wzate in hambarele .5i coarele lui. Se gasea cu iezaturile i morile
reparate, cu atenantele in bung stare, cu lemue destule aduse in curte i cu tot ce-i trebue dela ora
aduse tot gratie podvoadei locuitorilor. Pentru ce-
www.dacoromanica.ro
652
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEI
VOLUMUL I-iu
PARTEA II-A
Pagina
313 -324
GENERALE
www.dacoromanica.ro
325-330
CUPRINSUL MATERIEI
Pagina
343-344
344-355
355-364
CAPITOLUI, VIII. TARILE SUB OCUPATIA AUSTRIACA (1789-1792).-0 INCEKCARE DE RESTABILIRE A vEcINATA'TEI
368-380
I. Rechizitii i beilicuri.Ce erau scuteinicii ? Motivul infiintarei lor.
Abuzul ce s face cu scutelnici.
Boerii cer Printului Coburg restabilirea vecinatatei
368-379
II. Austriacii in Moldova
379 380
www.dacoromanica.ro
380-403
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
......
ganic
CAPITOLUL I.-- CONQ1DERATII GENERALE
404
404 417
405
406
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEL
Pagina
ASEZAMINTELE LUI
418-469
www.dacoromanica.ro
CUPRiNSUL MATERIEL
Paging
457 460
Mezarea Dom-
170- 502
470
480
erau rentabile.
Urcarea lor.
Abuzul care si comitea la sate
la asezarea cislei.-1'rivilegiile si
scutirile de dari. Dlazilii si rupta5ii. Scutelnicii
III. Baza cislei. Dupii ce norma taranii
contribuiau la cisla. Ce era o
lude. Ludele nu corespundeau
numarului contribuabililor.
180
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL MATERIEI
Pagina
DAR' sI BUDGETE. --
503-557
(1800- 1818)
Boerii i
503-509
Deficitele
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCIL MATERIEL
Pagina
De aceea fiscalitatea t
ma mica
528-331
V. Finantele sub Moruzi in Moldova.
tenia.
RANILOR.
www.dacoromanica.ro
558-561
CUPRINSUL MATER1EI
Pagina
581
582
582-588
596-600
de arat i de fanat.
XI. Caracterizarea i definitia juridicii
a situatiei 1.dranilor pe moii
600-608
608-613
www.dacoromanica.ro
CUPIIINSUL MATERIEI
Pagina
631
636
Avantajele
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro