ARTA CULINARA

Proiect realizat de 

Lazar Daria-Elena
Ignat Leonard
Mindru Alexandra
Stiubeiu Vladut
Gastronomia

• Gastronomia este studiul relației dintre cultură și alimentație.

Deseori se greșește considerând că termenul gastronomie se referă
exclusiv la arta de a găti (vezi Arte culinare), dar aceasta este doar
o mică parte a acestei științe. Nu se poate spune întotdeauna că un 
bucătar este de asemenea și un gurmand.
• Se stie ca inainte de descoperirea focului oamenii primitivi se hraneau cu fructe, radacini
si carne cruda. Cercetatorii au concluzionat ca acestia au gustat, probabil, pentru prima
oara carne fripta din pura intamplare, atunci cand carnea vreunei vietuitoare din padure,
ucise in timpul unui incendiu, s-a dovedit a fi mai placuta la gust, mai usor de mestecat si
de digerat decat obisnuita carne cruda. S-ar parea ca gatitul in mod deliberat al mancarii a
aparut la mult timp dupa ce oamenii au descoperit utilitatea focului pentru a face lumina si
a se incalzi. Omul Peking - locuitor al orasului Beijing, capitala Chinei, in urma cu 4 sute de
mii de ani – cunostea acest procedeu de frigere a carnii, insa nu exista dovezi concrete
care sa sustina aceasta teorie. Oricand ar fi aparut aceasta metoda de preparare a carnii
cu ajutorul focului, putem spune ca a fost singura tehnica culinara cunoscuta pana in
perioada Paleoliticului, cand oamenii din sudul Frantei au inceput, aparent, sa gateasca
mancarea la aburi, deasupra jaraticului, invelita in frunze umede. Pe langa aceste proceduri
rudimentare, precum prajitul cerealelor salbatice pe pietre cu suprafata plata, sau
folosind scoici, cranii, ori pietre scobite pentru a incalzi lichidele, cel mai probabil arta
culinara nu a mai avansat pana la introducerea produselor de olarie in Neolitic.
 Arta culinară maramureșeană
• Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai
• Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în
lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și
jumări, o porție de sarmale umplute cu
păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră,
un pahar de horincă, iar ca desert o
plăcintă creață sau cozonac cu nucă - ar
putea reprezenta specialitatea casei pentru
bucătăria tradițională din Maramureș.
degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat
după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un
necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele
comunitare (mesele de pomană, la care participă tot satul,
în frunte cu preotul), la mesele neamurilor (botez, nuntă,
înmormântare), la masa întregii familii (de Paști, de
Crăciun), la masa cotidiană, ori la masa oferită unor
musafiri. Maramureșeanul își poftește oaspetele străin în
casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”, dar și
pentru a facilita o interacțiune de ordin cultural. Astfel, el
pune preț pe cel mai eficient mod de a dialoga, indiferent
că vorbesc sau nu aceeași limbă. 
 Arta culinara moldoveneasca
• Bucătăria moldovenească este denumirea sub care este cunoscută de străini totalitatea tradițiilor,
obiceiurilor și gusturilor gastronomice din Republica Moldova. Ad litteram, ca sens primar, sintagma
„bucătăria moldovenească” ar putea defini și ansamblul de tradiții culinare din spațiul regiunii geografico-
istorice Moldova. Totuși, acestea nu sunt individualizate și diferențiate suficient de mult față de 
bucătăria românească per ansamblu.Bucătăria moldovenească este compusă în principal din alimente
 tradiționale europene, cum ar fi carne de vită, carne de porc, cartofi, varză și diferite cereale.
• Cel mai cunoscut fel de mâncare din bucătăria moldovenească, precum și cea românească per ansamblu, este 
mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, servită adesea ca un acompaniament pentru tocănițe și
preparate din carne sau cu brânză de vaci, smântână și șorici de porc. Vinurile locale nu lipsesc de pe cele
mai multe mese.
Arta culinară din Postul Paștelui, prezentată
de gospodinele din Sauca
Arta culinara moleculara
• Gastronomia moleculară părea, până nu demult, un concept la distanță de ani
lumină pentru un restaurant din România. Însă în industrie lucrurile s-au
mișcat rapid, iar curiozitatea oaspeților le-a dat proprietarilor de restaurante
curajul să riște.Practic, gastronomia moleculară, sau experimentală, este definită
de folosirea unei abordări științifice în bucătărie, așa încât să fie înțelese modificările
fizice și chimice care apar atunci când alimentele sunt preparate. Aceste procese și
interacțiuni sunt explorate și manipulate pentru a valorifica gustul, funcționalitatea și
prezentarea artistică a mâncării. Textura preparatelor se schimbă, iar prezentarea
este spectaculoasă, în forme pe care nu le-ai recunoaște în mod normal.
 • Cunoscută și drept gastronomie experimentală, bucătărie
modernă, arta gătitul științific sau fizică culinară, termenul de
gastronomie moleculară are, de fapt, o istorie destul de
îndelungată. Ideea unei astfel de abordări a fost descrisă
pentru prima oară de fizicianul Nicholas Kurti. În cadrul unei
prezentări care se chema „Fizica din bucătărie”, acesta atrăgea
atenția că nu se cunosc mecanismele științifice care stau la
baza preparării mâncării. Sau, cum spunea el, „cred că este o
reflecție tristă asupra societății noastre faptul că deși putem și
chiar măsurăm temperatura din atmosfera planetei Venus, nu
știm ce se întâmplă în sufleurile noastre”. Așa că și-a
transformat bucătăria în laborator. Și a vrut să afle ce se
întâmplă din punct de vedere fizic și chimic cu alimentele
atunci când sunt gătite.
Desert- GOGOSI CU NUCA
• RETETA:
• 3 oua
• Esenta de vanilia
• 100 g zahar
• Un varf de lingurita de sare
• 1 kg faina
• Un plic de drojdie uscata
• 200-300 ml de lapte
• Nuca macinata cu cacao si zahar