GASTRONOMIA ÎN LITERATURĂ

-activitate de Ziua Internațională a Alimentației Sănătoase (16 octombrie)-

Tipul de educaţie: Educaţie pentru receptarea valorilor culturale

Obiective:
 Formarea şi dezvoltarea gustului pentru frumosul creat de mâna omului (prin
participare raţională şi afectivă la actul de apreciere a operei de artă);
 Încurajarea şi dezvoltarea de relaţii interpersonale şi pe intensificarea comunicării
interpersonale.
Programul de şezătoare se derulează cu dezbateri, proverbe, zicători, ghicitori, lucrul
elevilor (tehnici de lucru - tricotat, depănat, croşetat) cântece populare, mâncăruri
tradiţionale. Mediul ambiental este creat special cu decor specific din tradiţiile şi
obiceiurile poporului român.
*patru genuri culinare: antreuri (dramatice), fripturi (eseistice, critice, istorice), garnituri
(prozastice) şi deserturi (poeticeşti).
Alocuţiune:
Scriitorii arată o oarecare sensibilitate pentru ceea ce se cheamă discursul
gurmand. Altfel zis: introduc bucătăria în codul de existenţă a personajului, încearcă şi, în
câteva cazuri, reuşesc să definească tipologia prin rafinamentul său, dimpotrivă,
inapetenţa lui pentru ştiinţa de a găti şi arta de a gusta. Caragiale şi, după el, Sadoveanu
au introdus, într‐un chip mai hotărât, prânzul, cheful, masa de seară, banchetul, în fine,
ceremoniile culinare însoţite de desfătările bahice în literatură, ca momente determinante
în viaţa unui individ sau a unui grup social.
Gastronomia poate defini spiritul unei epoci şi psihologia unei clase sociale, așa
cum se poate vedea în scrierea stolnicului Cantacuzino, a lui M. Kogălniceanu și
Costache Negruzzi
A vorbi în literatura română despre „mese întinse şi bucate pe alese”, reprezintă
un gest de respect faţă de tradiţia, cultura şi arta culinară ce de-a lungul timpului şi-a pus
o binecuvântată amprentă pe identitatea noastră ca popor.
ÎNCEPUT
Într-o toamnă aurie am auzit multe povesti la un han traditional din........ Dar asta s-
a întâmplat nu într-o îndepărtată vreme, ci sâmbătă, 13 noiembrie 2010.
Trebuie să stiti dumneavoastră că hanul acela a oplosit înlăuntrul său învătăceii
clasei .... de la Scoala .... . De ei şi de invitaţii lor – părinţi şi dascăli – s-au îngrijit
cealaltă Ancuţă (profesor ...) şi Ancuţa cea tânără (profesor ...), care în pace şi bună voie
au descreţit frunţile oaspeţilor.Tema acestei lecţii cu totul specială a constituit-o
conceptul de han, văzut între cetate şi casă tradiţională, între tradiţie şi modernitate.
Pornind de la prezentarea datelor biografice şi a temelor specifice operei sadoveniene,
demersul s-a focalizat asupra tradiţiei povestirii în literatura universală, dar, mai ales, în
literatura română, prin bine-cunoscutul „Han al Ancuţei” al lui Mihail Sadoveanu.
Elevii şi-au luat foarte în serios rolul de participanţi la povestire, concepând chiar o
scurtă scenetă adaptată după „Negustor lipscan”. Fiecare dintre aceste momente a servit
ca un bun pretext pentru evocarea lumii tradiţionale prin prisma modernităţii. Acum,
cântecele lăutarilor însufleţiţi de aburul vinului au fost înlocuite de vocile înalte şi
studiate ale celor două invitate de onoare ... care au readus în memoria colectivă
vremurile efervescente ale celebrului Cenaclu „Flacăra”, patronat spiritual de poetul
Adrian Păunescu.
Pătrunşi de lumina incandescentă a aducerilor-aminte, de aerul domol al toamnei
îmblânzite, am retrăit alături de elevii noştri momente unice, înălţătoare, traduse prin
aplauze intense, zâmbete împlinite şi priviri aprobatoare. S-a realizat aici o simbioză a
sentimentelor, un tot fiinţial, oferit ca un omagiu marelui nostru scriitor, Mihail
Sadoveanu.
Șezătoarea urbană = în timp ce pictează, modelează, ţes, cos, împletesc
coronițe de flori, ascultă/spun povești cu zâne și personaje mitologice, glume,
ghicitori, discuţii despre tradiţii şi obiceiuri, strigături, ceteraşi şi joc popular, copiii cântă
cântece și se conectează la valorile neamului.
Citate din opere literare
În povestea lui ION CREANGĂ se găteşte ,,de-ţi lasă gura apă”: sarmale şi pui
pârliţi în frigare, pască cu smântână şi cu ouă, alivenci, plăcinte, covrigi, smochine,
căci ,,nu se mânca şi trăia chiar aşa de rău pe vremea aceea şi că bucuria şi veselia făceau
casa bună împreună”. Autorul găteşte mâncăruri tradiţionale moldoveneşti în: Capra cu
trei iezi, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Fata babei şi
fata moşului, Povestea unui om leneş, Cinci pâini, Ursul păcălit de vulpe cât şi Amintiri
din copilărie, în fapt, toată viaţa satului îşi găseşte loc în metaforele poveştilor sale.
Iată cum găteau nurorile din Soacra cu trei nurori – pui umpluţi: ,,Puii , mai ales
se întocmeau astfel: se goleau pe la târtiţă de măruntaiele de pe care se alegea untura
galbenă şi parfumată, care topită avea limpezimea mierei din floarea de câmp cu trifoi şi
în ea se călea ceapa tocată, adăugându-i pesmet alb înmuiat în lapte dulce. Ceapa şi
pesmetul se frământau cu câteva ouă crude, cu mărar, pătrunjel şi tarhon şi cu
gălbenuşurile tari şi terciuite şi se umpleau puii cu maiaua asta. Abia acum se dădeau la
cuptor răsturnaţi pe spate, unşi cu untura şi stropiţi la fel până ii pătrundea focul moale
şi se făcea pielea cum ii coaja coacăzei necoapte destul”.
În Amintiri din copilărie, întors Nică de la seminar, acasă de Crăciun, iată ce-l
aşteaptă: costiţe de porc afumate, chişte şi buft umplut, trandafiri usturoieţi, purcel
fript şi slănina de cea subţire făcută de casă, tăiete la un loc, fripte bine în tigaie şi cu
mămăliguţă caldă, de se duc unse pe gât, aşa ca între neamuri şi cei dragi, fiindu-i
alături zicala: ,,La plăcinte înainte / La război înapoi”.
Alături de poveste, basmul aduce înţelepciunea, meritul lui PETRE ISPIRESCU
fiind acela de a le „aduna din popor”,
În basmele precum: Prâslea cel Voinic şi merele de aur, Sarea în bucate,
Răvăşelul spânului, Fata de împărat şi pescarul, Cei trei fraţi împăraţi şi Înşir-te
mărgăritari, se … găteşte, având fripturi, vânat, dulceţuri, cozonaci, plăcinte dar şi zame
şi apoi băuturi.
Sarea în bucate: ” -Ba să mă ierţi împărate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune
de mâncat, numai ale mele, nu (răspunsul împăratului aducând judecata bucătarilor). „Se
făcu foc de supărare împăratul socru şi porunci numaidecât să vie bucătarii să dea seama
de ceea ce au făcut şi vinovaţii să se dea morţii.”
Ce bunătăţi s-au servit la nunta feciorului de împărat din Sarea în bucate? Printre
aluaturi, cozonaci şi dulceţuri, găluştele de carne, racii şi frigănelele au fost la mare
cinste…
 La ANTON PANN facem vorbire despre Povestea vorbei – despre mâncare
unde prezenţa unor proverb este mai mult decât binevenită. Astfel: Pântecele omului n-
are fereastră ca să i se vază ce a mâncat. / Pâine cu sare e gata mâncare. / Omul care
este harnic, totdeauna are praznic.
Din Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ne oprim asupra uneia dintre ele:
,, Nastratin Hogea odată pe fiul său l-a întrebat
Nicăieri zaharicale vreodată d-a mâncat
Copilul său îi răspunse că n-a mâncat nicidecum
Hogea îl întreabă iarăşi :
- Dar ce mănânci tu acum?
- Pâine uscată cu apă.
Hogea zise:
- Aşadar,
Socoteşti tu c-ar fi –n lume vreun alt mai dulce zahăr
Ca asta pâine uscată ce o uzi şi o îmbuci,
Cu atâta gust şi foame cât ş-altuia poftă aduci?”
Opera lui Sadoveanu se dovedeşte a fi de o incomparabilă bogăţie şi varietate (şi)
din punct de vedere enogastronomic, în lumea sadoveniană îndeosebi meniurile şi
habitudinile culinare ce ţin de o civilizaţie arhaică, dar nelipsită de rafinament în
simplitatea ei, repovestind prin ele însele o istorie îndelungată şi o spiritualitate profundă.
Moş Antonie, din Ţara de dincolo de negură, pregăteşte o mămăliguţă pe vatră şi frige
„într-un clasic hârb de ceaun costiţe şi muşchi de porc afumat, amestecate cu bucăţi de
slănină. Şi are şi nişte brânză-n scoarţă de brad…”.
În opera lui I.L. Caragiale, imaginarul gastronomic este însă bogat. Personajele
din Momente se mişcă, dimpotrivă, în actualitatea imediată şi prozatorul îi urmăreşte cu
carnetul de note în mână prin localurile bucureştene. Mezelurile şi mastica sau berea
(elementele de bază ale imaginarului gastronomic) deschid nu atât pofta de mâncare, cât
pofta de a vorbi politică şi a face politică la dugheană, la cafenea, la simigerie, la bodegă,
oriunde amicii se întâlnesc.

Gastronomie - poezie
O poveste am să-ţi spun
Şi cuprinde tot ce-i bun.
O mâncare delicioasă
O să ai la tine acasă.
Dacă faci exact ce zic
O să-ţi spun ce-am pregătit.
Şi acum haide la treabă
Doar că tre' s-o faci în grabă,
O să faci azi o friptură
Şi cu multă garnitură,
Vei pune şi murături,
Asta trebuie la fripturi.
După ce bagi tot în gură
Poţi să faci şi-o prăjitură,
Cu frişcă şi ciocolată
Ca să fie aromată.
Acum ai o masă gustoasă
Şi cu drag îţi spun: "La masă!".
Asta-i tot, am terminat,
Nu-i aşa că ne-am distrat?

Citatele culinare celebre sunt deseori sursa de amuzament, dar și de învățătură.

Bunicile noastre aveau stergare pe care erau inscriptionate aceste minunate vorbe.
Indiferent de generatie aceste citate sunt in continuare sursa de inspiratie pentru multe
gospodine:
Gastronomia este arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea.
Lasă hrana să îţi fie medicament şi medicamentul hrană, Hippocrate
Trebuie să mănânci ca să trăiesti, nu să trăieşti ca să mănânci.- Moliere
Doctorul cel mai bun este cumpătul. - vorba românească
Nu e meşteşug a găti mâncare, ci e meşteşug a o potrivi. -proberb românesc
Mănâncă puţin şi ai să-ţi lauzi somnul. -proverb arab
De vrei să mănânci pâine să nu-ţi baţi joc de tărâţe. -proverb francez
Puterea este abilitatea de a rupe o ciocolată în patru bucăţi – şi apoi de a mânca doar o
singură bucată JULIA CHILD

El pictează, ea găteşte,
Ambii la nivel înalt
Şi nici unul nu ghiceşte
Ce creează celălalt.
În literatură,
Când vorbim de burtă,
Eu sunt prăjitură,
Păstorel e turtă.
Epigrame
Aceia ce ne coc minciuna,
Cred că o fac cam în răspăr,
Căci noi ne rupem dinţii-ntruna
În sâmburii de adevăr.
Mi-a plăcut, de când mă ştiu, Într-o oală cu sarmale
(Ăsta este adevărul!) Un piper a fost şocat...
Dintre fructe, mai mult mărul, Dorea urgent "osanale"
Dar şi părul... castaniu. Pentru "gustul" ce l-a dat...
Sarmaua fiind decor,
Cerea... "drept de autor"...
Ghicitori

Ce-i din lumea mare- Într-o cuşcă mulţi Între palme scuturată, Ce e mai dulce şi mai
adus căţei, toţi sunt albi şi Cerne pulbere curată. dulce
Și la mare masă pus? rotofei, mama-i pune ( Făina ) Şi prin bâzâit se-
(piperul) la mujdei. (Usturoiul) aduce? (mierea)

Mama sau bunica-l Am o casă văruită Fără ea orice Frunzele-i vara,

face, Nicăieri nu-i mâncare, când cresc
Îl frământă şi îl coace. găurită. (oul) Vă spun eu, nu e Una-n alta se-
Cu stafide, nuci sau gustoasă, nvelesc
mac. Şi alăturea de pâine Şi formează-o
Ați ghicit! E...
E mereu la om pe căpăţână
(cozonacul)
masă. De salată numai
 Bună să fie bună.
mâncarea, Iepuraşul a venit,
Nu uita să pui şi… Lângă frunze stă
sarea. lipit.
O tot roade, vrând
să vază,
Cum se înveleşte-
o… varză!
Picioruş cu pălărie Toamna coaja îi
Albă, gri sau plesneşte,
cafenie, Tot ce-i verde se
Dulce sau jupeşte
otrăvitoare, Şi rămâne cafenie,
Cine-mi spune, ce e Cine oare nu o ştie?
oare? De o crapi vezi
Prin pădure dacă patru fraţi
treci Între ei bine legaţi.
Fii atent şi la… Mulţi bunei o fac
ciuperci. cadou
În ajun de Anul
Nou.
Eu te rog frumos,
mămucă,
Fă-mi cadou şi mie-
o… nucă.

Încheiere
O subtilă alchimie a cuvintelor şi a alimentelor duce la metamorfoza alimentului
în ficţiune, în creaţie literară, în timp ce literatura devine o hrană a spiritului. Bucătarul şi
scriitorul sunt consideraţi nişte veritabili magicieni ce operează cu materia şi cu
cuvintele, transpunându-şi sufletele în operă.
Gastronomia devine firul conducător către o mai mare apropiere de poezie, eseu
sau literatură dramatică, trecând prin bucătărie.
În ultimă instanţă, suntem cu toţii călători în Indiile îndepărtate, de fiecare dată
când mâncăm curcan, roşii, cartofi, dovleci, ardei sau porumb. Exoticul e mai aproape
decât pare, iar gastronomia rămâne, alături de lectură, cel mai la îndemînă mod de a
călători fără a pleca de acasă.
Gustul se personalizează şi devine afirmarea unei alegeri individuale.
 DIPLOMĂ DE PARTICIPARE
Se acordă elevului/elevei ........... din clasa ............ pentru participarea la activitatea Azi e
zi de şezătoare, din cadrul proiectului GASTRONOMIA ÎN LITERATURĂ.

Director, Organizatori
Prof. ………. Prof. ………………

Instituţia de învăţământ ……….

Data ……………….