M�r?i?

or
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru planta cu acela?i nume, vede?i M�r?i?or (plant�).
?nurul ro?u cu alb.
Bijuterie de aur.
Bijuterie suflat� cu aur.
Bijuterii de argint.
M�r?i?oare obi?nuite.
M�r?i?or ceramic modern cu motiv traditional.
V�nz�tori de m�r?i?oare �n Chi?in�u (1 martie 2009).
M�r?i?orul bulg�resc(Marteni?a).

M�r?i?orul este un mic obiect de podoab� legat de un ?nur �mpletit dintr-un fir alb
?i unul ro?u, care apare �n tradi?ia rom�nilor ?i a unor popula?ii �nvecinate.
Femeile ?i fetele primesc m�r?i?oare ?i le poart� pe durata lunii martie, ca semn
al sosirii prim�verii.[1]

�mpreun� cu m�r?i?orul se ofer� adesea ?i flori timpurii de prim�var�, cea mai

reprezentativ� fiind ghiocelul.

Cuprins

1 Mituri ale M�r?i?orului

1.1 Voinicul care a eliberat Soarele
1.2 Lupta Prim�verii cu iarna
1.3 Fratele ?i sora Hanului
2 Istoric
3 �n prezent
4 Note
5 Literatur�
6 Leg�turi externe

Mituri ale M�r?i?orului

Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit poveste?te cum Soarele a cobor�t pe P�m�nt �n chip de fat� preafrumoas�. Dar
un zmeu a furat-o ?i a �nchis-o �n palatul lui. Atunci p�s�rile au �ncetat s�
c�nte, copiii au uitat de joac� ?i veselie, ?i lumea �ntreag� a c�zut �n m�hnire.
V�z�nd ce se �nt�mpl� f�r� Soare, un t�n�r curajos a pornit spre palatul zmeului s�
elibereze preafrumoasa fat�. A c�utat palatul un an �ncheiat, iar c�nd l-a g�sit, a
chemat zmeul la lupt� dreapt�. T�n�rul a �nvins creatura ?i a eliberat fata.
Aceasta s-a ridicat �napoi pe Cer ?i iar�?i a luminat �ntregul p�m�nt. A venit
prim�vara, oamenii ?i-au rec�p�tat veselia, dar t�n�rul lupt�tor z�cea �n palatul
zmeului dup� luptele grele pe care le avuse. S�ngele cald i s-a scurs pe z�pad�,
p�n� c�nd l-a l�sat pe t�n�r f�r� suflare. �n locurile �n care z�pada s-a topit, au
r�s�rit ghiocei � vestitori ai prim�verii. Se zice c� de atunci lumea cinste?te
memoria t�n�rului curajos leg�nd cu o a?� dou� flori: una alb�, alta ro?ie.
Culoarea ro?ie simbolizeaz� dragostea pentru frumos ?i aminte?te de curajul
t�n�rului, iar cea alb� simbolizeaz� ghiocelul, prima floare a prim�verii.[2]
Lupta Prim�verii cu iarna

Conform unui mit care circul� �n Republica Moldova, �n prima zi a lunii martie,
frumoasa Prim�var� a ie?it la marginea p�durii ?i a observat cum, �ntr-o poian�,
�ntr-o tuf� de porumbari, de sub z�pad� r�sare un ghiocel. Ea a hot�r�t s�-l
ajute ?i a �nceput a da la o parte z�pada ?i a rupe ramurile spinoase. Iarna,
v�z�nd aceasta, s-a �nfuriat ?i a chemat v�ntul ?i gerul s� distrug� floarea.
Ghiocelul a �nghe?at imediat. Prim�vara a acoperit apoi ghiocelul cu m�inile ei,
dar s-a r�nit la un deget din cauza m�r�cinilor. Din deget s-a prelins o pic�tur�
de s�nge fierbinte care, c�z�nd peste floare, a f�cut-o s� re�nvie. �n acest fel,
Prim�vara a �nvins Iarna, iar culorile m�r?i?orului simbolizeaz� s�ngele ei ro?u pe
z�pada alb�.[3]
Fratele ?i sora Hanului

�Legenda M�r?i?orului este foarte veche, dat�nd pentru Bulgari din perioada
primului han. Pe c�nd sora sa ?i fratele s�u se aflau �n prizonierat, hanul le-a
trimis un ?oim care avea legat un fir de a?� alb� pentru a-i �n?tiin?a c� �i va
ajuta s� evadeze. Cei doi au reu?it s� fug�, �ns� �n apropiere de malul Dun�rii, el
a fost ucis de urm�ritori ?i ea atunci a dat drumul ?oimului care avea legat de
picior firul de a?� alb� �nro?it de s�ngele fratelui s�u, pentru a-i da de veste
hanului despre moartea fratelui. La aflarea ve?tii, de durere, hanul a poruncit
osta?ilor s� poarte un fir de l�n� alb� ?i unul de l�n� ro?ie pentru a-i feri de
necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681. �[4]
Istoric

Originile s�rb�torii m�r?i?orului nu sunt cunoscute exact, dar prezen?a sa at�t la

rom�ni c�t ?i la bulgari (sub numele de Marteni?a) este considerat� ca fiind
datorat� substratului comun daco-tracic, anterior romaniz�rii la primii ?i
slaviz�rii la ultimii, de?i legendele populare �i dau alte origini. In mitologia
modern� a bulgarilor m�r?i?orul ar fi legat de �ntemeierea primului lor hanat la
Dun�re, �n anul 681, dar numele latin indic� altceva. Se mai consider�, de
asemenea, c� s�rb�toarea m�r?i?orului a ap�rut pe vremea Imperiului Roman, c�nd
Anul Nou era s�rb�torit �n prima zi a prim�verii, �n luna lui Marte. Acesta nu era
numai zeul r�zboiului, ci ?i al fertilit�?ii ?i vegeta?iei. Aceast� dualitate este
remarcat� �n culorile m�r?i?orului, albul �nsemn�nd pace, iar ro?u � r�zboi. Anul
Nou a fost s�rb�torit pe 1 martie p�n� la �nceputul secolului al XVIII-lea[5].
[necesit� citare]

Cercet�ri arheologice efectuate �n Rom�nia, la Schela Cladovei, au scos la iveal�

amulete asem�n�toare cu m�r?i?orul dat�nd de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate
din pietricele vopsite �n alb ?i ro?u erau purtate la g�t. Documentar, m�r?i?orul a
fost atestat pentru prima oar� �ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu.
Folcloristul Simion Florea Marian presupune c� �n Moldova ?i Bucovina m�r?i?orul
era compus dintr-o moned� de aur sau de argint, prins� cu a?� alb�-ro?ie, ?i era
purtat de copii �n jurul g�tului[6]. Fetele adolescente purtau ?i ele m�r?i?or la
g�t �n primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi s� �l prind� �n p�r ?i
s�-l p�streze p�n� la sosirea primilor cocori ?i �nflorirea arborilor. La acel
moment, fetele �?i scoteau m�r?i?orul ?i-l at�rnau de creanga unui copac, iar
moneda o d�deau pe ca?[7]. Aceste �ritualuri� asigurau un an productiv.
�n prezent

�n prezent, m�r?i?orul este purtat �ntreaga lun� martie, dup� care este prins de
ramurile unui pom fructifer. Se crede c� aceasta va aduce bel?ug �n casele
oamenilor. Se zice c� dac� cineva �?i pune o dorin?� �n timp ce at�rn� m�r?i?orul
de pom, aceasta se va �mplini numaidec�t. La �nceputul lui aprilie, �ntr-o mare
parte a satelor Rom�niei ?i Moldovei, pomii sunt �mpodobi?i de m�r?i?oare.

�n Republica Moldova, �n fiecare an are loc festivalul muzical �M�r?i?or�, care

�ncepe pe data de 1 martie ?i dureaz� p�n� la 10 martie.[3] �n acest an, festivalul
se afl� la edi?ia a 51-a.

�n unele jude?e ale Rom�niei, m�r?i?orul este purtat doar primele dou� s�pt�m�ni.
�n localit�?ile transilv�nene m�r?i?oarele sunt at�rnate de u?i, ferestre, de
coarnele animalelor domestice, �ntruc�t se consider� c� astfel se pot speria
duhurile rele. �n jude?ul Bihor se crede c� dac� oamenii se spal� cu apa de ploaie
c�zut� pe 1 martie, vor deveni mai frumo?i ?i mai s�n�to?i. �n Banat fetele se
spal� cu z�pad� pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar ?i �n Bucovina, fetele sunt
cele care ofer� m�r?i?oare b�ie?ilor (in mod tradi?ional m�r?i?oarele sunt f�cute
de ele �nsele). �n Dobrogea m�r?i?oarele sunt purtate p�n� la sosirea cocorilor,
apoi aruncate �n aer pentru ca fericirea s� fie mare ?i �naripat�. �n zona Moldovei
?i �n Maramure? pe 1 martie se ofer� m�r?i?oare b�ie?ilor de c�tre fete (in mod
tradi?ional m�r?i?oarele sunt f�cute de ele �nsele), ace?tia oferind la r�ndul lor
fetelor m�r?i?oare de 8 martie (o mic� diferen?� fa?� de restul ?�rii).

S�rb�toarea m�r?i?orului se poate �nt�lni �n zona Balcanilor la Arom�ni ?i Megleno-

Rom�ni, precum ?i la Bulgari care o numesc Marteni?a (?????????).