Mexic

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Mexic
Statele Unite Mexicane
Estados Unidos Mexicanos
Drapelul Mexicului Stema Mexicului
Drapelul Mexicului Stema Mexicului
Imn:

Meniu
0:00
Localizarea Mexicului
Localizarea Mexicului
Geografie
Suprafa?�
- total� 1.972.550 km2 (locul 14)
Cel mai �nalt punct Pico de Orizaba[*] (5.636 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Laguna Salada[*] (-10 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Ciudad de M�xico
Vecini Guatemala
Belize
Statele Unite ale Americii Modifica?i la Wikidata
Fus orar UTC-8 la -5
Ora de var� UTC-7 la -5
Popula?ie
Popula?ie
- Recens�m�nt 2017 130.526.945 Modifica?i la Wikidata
Densitate 57 loc/km2
- Estimare 2015 121.736.809 (locul 11)
Limbi oficiale spaniol�
Etnonim Mexican
Guvernare
Sistem politic Republic� preziden?ial�
Pre?edinte Enrique Pena Nieto
Secretarul Statului Miguel �ngel Osorio Chong
Pre?edintele Senatului Miguel Barbosa Huerta
Pre?edintele Camerei Deputa?ilor Silvano Aureoles Conejo
Pre?edintele Cur?ii Supreme Juan Silva Meza
Legislativ Parlamentul Mexicului
Camera superioar� Senat
Camera inferioar� Camera Deputa?ilor
Capitala Ciudad de M�xico
Istorie
Formare Independen?� fa?� de Spania
declarat� 16 septembrie 1810
recunoscut� 28 decembrie 1836
Constitu?ia actual� 5 februarie 1917
Economie
PIB (PPC) 2014
- Total 2,24 trilioane $ [1]
- Pe cap de locuitor 18.370 $ [1] (locul 66)
PIB (nominal) 2014
- Total 1.23 trilioane $ [1] (locul 13)
- Pe cap de locuitor (locul 65)10.174 $ [1]
Gini(2010) 47.2 (ridicat)
IDU(2013) � 0.756 (ridicat) (locul 71)
Moned� Pesos (MXN)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO MEX Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 334 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +52
ISO 3166-2 MX Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .mx
Prezen?� online
site web oficial
Twitter
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului

Mexic (M�xico �n spaniol�) este o ?ar� situat� �n America de Nord, m�rginit� de

Statele Unite ale Americii la nord ?i Belize ?i Guatemala la sud. Este cea mai
nordic� ?ar� hispanic� din America Latin� ?i cea mai populat� ?ar� vorbitoare de
spaniol� din lume. �ntruc�t Mexic este de fapt o republic� federal�, numele oficial
complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). ?ara este frecvent
numit� Republica Mexican� (Rep�blica Mexicana), de?i acesta nu este titlul
recunoscut oficial.

Cuprins

1 Toponimia
2 Istorie
2.1 Epoca precolumbian�
2.2 Cucerirea Mexicului
3 Geografie
4 Politic�
5 Diviziuni politice
6 Economie
7 Patrimoniu mondial UNESCO
8 Note
9 Vezi ?i

Toponimia
Articol principal: Toponimia Mexicului.

Etnonimul mexican a fost folosit �n limba spaniol� de la contactul dintre

europeni ?i americani �n moduri diferite. Pentru Spania secolului al XVI-lea,
mexicanii au fost locuitorii din Mexic-Tenochtitlan, vorbitori ai limbii n�huatl.
�n perioada colonial� unii creoli ?i spanioli reziden?i �n Noua Spanie au folosit
etnonimul pentru a se referi la ei �n?i?i.[5] Liderii R�zboiului de Independen?�
ezitau ca numele ?�rii s� fie ca ?i numele locuitorilor s�i. Conform Planului de la
Iguala, ?ara va adopta �n cele din urm� numele de Mexic ?i a locuitorilor s�i
mexicani. M�xico este un toponim de origine n�huatl a c�rei semnifica?ie este
discutabil�. Toponimul deriv� din cuv�ntul n�huatl Mexihco [me:?i?ko], care desemna
capitala mexicanilor. Dup� Bernardino de Sahag�n, cuv�ntul semnific� Ombilicul
lunii[6], ipotez� care apoi a fost �ndat� preluat� de Cecilio Robelo, Alfonso
Caso ?i Gutierre Tib�n ?i devenit popular prin c�r?i gratuite.
Istorie
Articol principal: Istoria Mexicului.
Epoca precolumbian�

Pe teritoriul actual al Mexicului s-a descoperit c� �n urm� cu 30 000 de ani

locuiau grupuri de oameni care se ocupau cu v�natul ?i cultivarea plantelor. �n
jurul anilor 9000 �.Hr. au avut loc ni?te procese de dezvoltare, care au condus la
cultivarea unor soiuri de dovleci (cum ar fi de exemplu soiurile cucurbita pepo ?i
lagenaria siceraria)[7] �n regiuni, cum ar fi valea Tehuac�n ?i Sierra de
Tamaulipas. Cultivarea porumbului a avut loc �n cel de-al cincilea mileniu �nainte
de era noastr� ?i a fost o etap� important� care apoi a condus la apari?ia satelor
sedentare �n Mezoamerica.[8]
Locuitorii din regiunea cunoscut� sub numele de Aridoam�rica ?i-au continuat
cultura lor nomad�, dar au men?inut contactul cu mesoamericanii. Unele situri
arheologice ne arat� c� ocupa?ia a continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi
Cueva de la Perra (12000 �. Hr.)[9] Pe?tera Candelaria (8000 �. Hr.),[10] El
Conchalito[11] ?i c�teva picturi din mun?ii Sierra de San Francisco (Baja
California Sur).

Civiliza?iei Mesoamerican� a ap�rut �n jurul anului 2500 �. Hr., �n anul 1500 �.

Hr. era folosit� ceramica ?i satele de acolo erau agricole.[12][13] �n timpul
Preclasicii Mijlocii (sec. XIV-IV �. Hr.) cultura olmecilor s-a r�sp�ndit �n
�ntreaga Mezoamerica.[14]
Cucerirea Mexicului

Dup� expedi?ii lui Francisco Hernandez de C�rdoba (1517)[15]:115-128 ?i Juan de

Grijalva (1518),[16]:15-27 Hernan Cortes ?i oamenii lui au ajuns �n Cozumel ?i au
atins coasta Tabasco, unde �n Centla a fost b�t�lia cu maia?ii.[15]:193-210 �n
aceast� regiune s-a fondat Santa Maria de la Victoria ?i a fost primit� drept cadou
Malinche, care a jucat un rol important pentru str�ini �n cucerirea Mexicului.
[16]:145-148

Spaniolii au mers p�n� la coasta Veracruz, unde au intrat �n Mezoamerica. Acolo au

stabilite parteneriate cu unele popoare indigene ?i s-au mutat �n Mexic-
Tenochtitlan. Pe drum, alia?ii au �nvins aztecii, ca ?i �n Cholula. Montezuma al
II-lea (Moctezuma Xocoyotzin) i-a primit pa?nic pe spanioli,[17]:702-703 dar
uciderea Toxcatl i-a pus pe azteci pe picior de r�zboi.[15]:427-438
Geografie

Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America central�. Forma
teritoriului este aproximativ triunghiular�, av�nd peste 3000 km de la extremitatea
nord-vestic� la cea sud-estic�. ?ara are grani?e cu Statele Unite ale Americii la
nord ?i cu Belize ?i Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de
1250 km, este situat� �n vestul ?�rii ?i formeaz� Golful Californiei. �n estul ?
�rii este situat Golful Mexicului, format de cealalt� peninsul� mexican�, Yucat�n.

Cel mai mare ora? este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de
locuitori ?i este printre cele mai mari aglomera?ii urbane din lume. Alte ora?e cu
peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana,
Chihuahua, Ciudad Ju�rez, Le�n ?i Torre�n.

De?i Mexicul este frecvent asociat
clim� tropical�, fiind situate sub
Grande, �n extremitatea nordic� ?i
?i Yaqui �n interior. Se mai poate
Politic�
cu teren de?ertos, p�r?ile de sud ale ?�rii au o
Tropicul Racului. R�urile principale sunt Rio
Usumacinta �n sud, plus Grijalva, Balsas, P�nuco
aminti aici vulcanul activ Popocatepetl.

De la Constitu?ia din 1917, Mexicul este o republic� federal� preziden?ial�, unde

pre?edintele, ales prin vot public, este ?i ?eful statului ?i ?eful guvernului.
Executivul este format din pre?edintele ?i mini?trii s�i. Legislativul, care este
ales democratic, este cunoscut ca ?i Congresul Uniunii, ?i este bicameral, compus
din Camera Deputa?ilor ?i Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura
executiv� ?i legislativ�. Felipe de Jes�s Calder�n Hinojosa (nascut la 18 august
1962 in Morelia, Michoac�n) de la Partidul Ac?iunea Na?ional�, este pre?edinte din
1 decembrie 2006.
Diviziuni politice
Articole principale: Subdiviziunile Mexicului ?i etimologia numelor statelor
Mexicului.

Republica federal� Mexic este �mp�r?it� �n 31 de state (estados) ?i un district

federal. Fiecare stat are constitu?ia ?i legislativul propriu. Districtul federal
con?ine capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, ?i are statul special, cu puteri
reduse �n compara?ie cu cele 31 de state.
Statele Mexicului (f�r� insule)

1.Aguascalientes
2.Baja California
3.Baja California Sur
4.Campeche
5.Chiapas
6.Chihuahua
7.Coahuila
8.Colima
9.Durango
10.Guanajuato
11.Guerrero

12.Hidalgo
13.Jalisco
14.M�xico
15.Michoac�n
16.Morelos
17.Nayarit
18.Nuevo Le�n
19.Oaxaca
20.Puebla
21.Quer�taro
22.Quintana Roo

23.San Luis Potos�

24.Sinaloa
25.Sonora
26.Tabasco
27.Tamaulipas
28.Tlaxcala
29.Veracruz
30.Yucat�n
31.Zacatecas
Districtul Federal

Economie
Zg�rie-nori �n capitala ?�rii, Ciudad de Mexico.

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un
trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificat� ca ?i economie cu venit
mediu-ridicat, av�nd al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America
Latin�. De la criza economic� din 1994-1995, ?ara a trecut printr-o revenire
economic� seminificativ�, cu o rat� de cre?tere economic� de 3-5% care a dus la
sc�deri �n rata de s�r�cie, de la 24,2% �n 2000 la 17,6% �n 2004. Rata s�r�ciei �n
mediul rural a fost de 42% in 2000 , redus� de la nivelul de 27,9% in 2004.

�n ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce �n ce mai "privatizat�", cu

companiile de stat av�nd un rol mai restr�ns �n activitatea economic�. Economia
mixt� este bazat� pe industrie ?i servicii, de?i exist� un sector agricol puternic.
De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare produc�tor de ?i?ei din lume.
Datorit� �n?elegerii NAFTA, comer?ul cu Canada ?i SUA s-a triplat din 1994. Din
anii 1990, Mexicul s-a angajat �n comer? din ce �n ce mai liber, introduc�nd
agremente de comer? liber cu peste 40 de ?�ri, inclusiv ?�rile Uniunii Europene ?i
Japonia. Guvernul este �n discu?ii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comer?
liber.

De?i economia mexican� s-a modernizat semnificativ �n ultimul deceniu, �nc� mai
exist� diverse probleme structurale. Problemele ?�rii includ salarii mici, o
distribu?ie neuniform� a veniturilor (20% din popula?ie c�?tig� 55% din venitul na?
ional) ?i oportunit�?i reduse pentru statele din sud, care au o popula?ie
amerindian� numeroas�. Inegalit�?ile geografice sunt de asemenea o problem�
principal�: p�r?i ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al
Italiei. Corup?ia ?i evaziunea r�m�n probleme cronice.
Patrimoniu mondial UNESCO
P�n� �n anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 31
obiective din aceast� ?ar�.