Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ziua Mărțișorului este cea care marchează începutul primăverii si cea care
trezește natura la viată. Conform unui străvechi calendar agrar, întreaga lună
martie purta numele de Mărțișor, iar în această perioadă oamenii își reluau
activitățile din gradină și pregăteau livezile si grădinile pentru un nou sezon
roditor.
Cu timpul, Mărțișorul a fost transformat într-un obiect cultural, fiind
confecționat din două fire de lână colorată, unul roșu si unul alb, ce desemna
zilele, săptămânile și lunile anului adunate toate în șnur.
Unele tradiții susțin ca acesta a fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la
munte, la nașterea timpului calendaristic, primăvara. Mărțișorul se dăruia în
prima zi a lunii martie, mai cu seamă copiilor de către părinți, iar pe șnurul
bicolor se atașau și monede de argint sau aur,și se purta fie la mână, în piept sau
la gât.
Legendele fac trimitere către lumea satului românesc, în care Anul Vechi era
reprezentat de momentul morții acestei femei, care se ivea odată ce se dezbracă
de toate cele 9 cojoace ale sale, marcând astfel începutul noului an, adică ziua
de 9 martie care, pe stilul vechi, reprezintă ziua echinocțiului de primăvară.
Totodată, ultima zi a Babelor coincide și cu prima zi a Moșilor – antiteza
Babelor sau cele nouă zile călduroase și luminoase ale primăverii. Tradiția
spune că mamele ciobanilor făceau turte pentru a proteja turmele, vremea arata
oamenilor dacă iarna pleacă sau revine, iar în Oltenia se afumau casele pentru a
alunga răul și a proteja animalele. 9 martie este și o sărbătoare creștină al cărui
substrat ține de deschiderea mormintelor și cerurilor – ziua Sfinților Mucenici.
În această zi gospodinele trebuiau să coacă 40 de turte, numite „mucenici”, în
cinstea sfinților.