TRADITII POPULARE DE PRIMĂVARĂ

Primăvara însemnată de tradiții și

superstiții românești
Primăvara este al doilea anotimp din calendar și, poate, cel mai așteptat fiind
cel care marchează momentul în care căldura revine, iar natura trece printr-o
explozie de culori și miresme. Pomii înfloresc, insectele zumzăie peste tot, iar
păsarile ne încântă auzul cu sunetele lor melodioase. Cu toate acestea, tradițiile
si superstițiile primăverii nu au contenit să apară și să contureze traiul și
credințele tărâmului românesc.

Ziua Mărțișorului este cea care marchează începutul primăverii si cea care
trezește natura la viată. Conform unui străvechi calendar agrar, întreaga lună
martie purta numele de Mărțișor, iar în această perioadă oamenii își reluau
activitățile din gradină și pregăteau livezile si grădinile pentru un nou sezon
roditor.
Cu timpul, Mărțișorul a fost transformat într-un obiect cultural, fiind
confecționat din două fire de lână colorată, unul roșu si unul alb, ce desemna
zilele, săptămânile și lunile anului adunate toate în șnur.

Unele tradiții susțin ca acesta a fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la
munte, la nașterea timpului calendaristic, primăvara. Mărțișorul se dăruia în
prima zi a lunii martie, mai cu seamă copiilor de către părinți, iar pe șnurul
bicolor se atașau și monede de argint sau aur,și se purta fie la mână, în piept sau
la gât.

Mascote folclorice din zona Bihor

Superstiția susține că cei care purtau mărțișorul erau ocrotiți de boli, deochi și
că vor fi sănatoși, bogați și iubiți tot anul. După purtarea șnurului, acesta era
agățat pe ramurile înflorite ale pomilor pentru a împiedica orice posibil dezastru
care ar fi putut acapara pomii fructiferi si pamânturile.
 Tot în această lună sunt si zilele Babei Dochia sau Babele, sărbătorite între 1
și 9 martie, fiind cele mai capricioase și schimbătoare zile din an. Acestea
reprezintă,în plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi și noul an, dintre
iarnă și vară, dintre frig si cald. Baba Dochia este cea care marchează fiecare
început de anotimp, în cultura românească, aceasta trecând prin patru
metamorfoze care marchează echinocțiile, respectiv solstițiile anului.

Legendele fac trimitere către lumea satului românesc, în care Anul Vechi era
reprezentat de momentul morții acestei femei, care se ivea odată ce se dezbracă
de toate cele 9 cojoace ale sale, marcând astfel începutul noului an, adică ziua
de 9 martie care, pe stilul vechi, reprezintă ziua echinocțiului de primăvară.
 Totodată, ultima zi a Babelor coincide și cu prima zi a Moșilor – antiteza
Babelor sau cele nouă zile călduroase și luminoase ale primăverii. Tradiția
spune că mamele ciobanilor făceau turte pentru a proteja turmele, vremea arata
oamenilor dacă iarna pleacă sau revine, iar în Oltenia se afumau casele pentru a
alunga răul și a proteja animalele. 9 martie este și o sărbătoare creștină al cărui
substrat ține de deschiderea mormintelor și cerurilor – ziua Sfinților Mucenici.
În această zi gospodinele trebuiau să coacă 40 de turte, numite „mucenici”, în
cinstea sfinților.

În Moldova, mucenicii sunt realizați din aluat de cozonac, unși cu miere și

nucă, având forma cifrei 8, o stilizare a corpului uman. In zona Dobrogei,
aceștia sunt păstrați în forma antropomorfică, mai mici, dar fierți în apă cu
zahăr, scorțișoara și nuca – o simbolizare a lacului în care au fost aruncați
Sfinții Mucenici.
Acestor sărbători se alătură și ziua Cucului, cunoscută în popor și ca Buna
Vestire, fiind adevarată vestitoare a primăverii, cea în care se va auzi pentru
prima dată cântecul cucului. Una dintre cele mai cunoscute tradiții, întalnite cu
precădere în Maramureș, este aceea de a aprinde focuri în curți din lucruri
nefolositoare, adunate de prin ogrăzi, pentru a face loc noului, dar si aceea de a
mânca pește, pentru a fi tot anul „ca peștele în apă”.
O superstiție din popor ne îndeamnă să credem ca așa cum va fi vremea în
această zi, așa va fi si ziua Paștelui.
 Odată cu trecerea timpului, unele tradiții și obiceiuri s-au pierdut, altele au fost
adaptate la vremurile actuale. Însă, cu toate acestea, noi credem că toate aceste
zile ne infățișează însemnătatea primăverii pe tărâmul românesc, dar în același
timp ne transmit faptul că ar trebui să continuăm să le sărbătorim cu bucurie și
voie bună mult timp de acum încolo.

Primavara insemnata de traditii si superstitii romanesti - Art & Craft

(artandcraft.ro)