Costumul Popular

Romanesc

REALIZAT DE DUMITRU,CAUSANU,GANESCU,NEAGU
Regiuni etnografice

• În mare, costumele populare românești se pot împărți în șapte regiuni folclorice.

• Transilvania
• Câmpiile de vest: Câmpia Mureșului Inferior, Câmpia Crișurilor (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede),
Câmpia Someșului inferior (Țara Oașului)
• Banat, cuprinzînd Lunca Timișului și Caraș-Severin.
• Țara Românească, cuprinzînd Oltenia și Muntenia.
• Zona Dunării inferioare, cuprinzînd Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei.
• Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina și Transnistria.
• Românii din peninsula Balcanică, care la rândul lor se împart în 4 subgrupe:
Istoria Costumului
Popular

• Confecționarea costumului popular românesc a pornit

de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor,
dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând
azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea
țesăturilor cât și a broderiilor.

• Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul

țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin
amănunte cum ar fi croiala, forma și culoarea
 Costum popular de
femei

• La costumul moldovenesc femeiesc

cunoastem stergarul alb care se serveste
la acoperirea capului, camasa lunga intr-
una - mai demult - cu poalele separate,
mai recent - imbracate direct pe corp, dat
fiindca in portul popular romanesc nu
exista rufarie.
Costum popular barbati

• Spre deosebire de cel femeiesc, costumul barbatesc

are o componenta unitara, camasa este aranjata
peste pantaloni "cioareci" , "itari" care se poarta cu
creturi, iar cu "serparul" sau "chimirul" se incinge
mijlocul peste camasa. celelalte piese care il
alcatuiesc sunt asemantoare cu costumul femeiesc.
Definitia costumului popular

• De obicei prin costum popular romanesc se intelege

imbracaminte taranilor din sate, formata in cadrul unei
colectivitati restranse, avand materialul si modelele de
croit aceleasi, pastrandu-si originalitatea, cu un ritm lent
de schimbare, fara interventia directa a modei, cu o
etnicitate si expresivitate de manifestare proprie.
• Portul românesc, ca trăsături generale are
aceeași asemănare pe tot cuprinsul țării,
având desigur deosebiri de amănunte, cu
schimbări de formă, croială sau doar de
modul de folosire a pieptănăturii și a
podoabelor.
• El are ca trăsătură esențială unitatea în
varietate, diferitele costume fiind
caracteristice regiunilor și zonelor respective.

Caracteristici generale ale costumului popular românesc

Varietatea costumul
popular românesc

• Astfel, în funcție de ocazie, costumul popular poate fi

mai simplu, de exemplu cel folosit în timpul muncilor
agricole, până la cel mai frumos ornat, cel folosit la
nuntă.
• Diferența costumelor se reflectă și în funcție de
categoriile de vârstă, astfel, cel al copiilor, deși ca tip de
îmbrăcăminte e la fel, are anumite diferențe.
• De exemplu, la femei deosebirea constă în schimbarea
gătelii capului, care diferă în cazul fetei nemăritate față
de femeia căsătorită.