Cultura romilor

Lect. univ. dr. Ioana Boghian

Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau
 DEFINIREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC AL CULTURII RESPECTIVE
(limbă, origini, scurt istoric)

• Romii (uneori scris rromi, cunoscuți și ca țigani) reprezintă un grup etnic originar
din India medievală. În graiul romilor au fost identificate peste 500 de cuvinte a căror origine indică
poate fi uşor de recunoscut. Romii sunt răspândiți în foarte multe zone geografice, dar mai ales
în Europa, cele mai importante grupuri trăind în Europa Centrală și de Est, în Turcia, în Peninsula
Iberică și în sudul Franței. Importante comunități de romi trăiesc de asemenea și în America, în
special în Brazilia, unde romii au fost deportați de către guvernul portughez în timpul erei
coloniale. Migrația etniei rome a făcut ca aceasta să se fi răspândit în istoria mai recentă și în alte
zone ale emisferei vestice.
• Prima atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale datează din
anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana
posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii Vodiţa de lângă Turnu Severin,
posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care şi 40 de sălaşe de “aţigani”.
Până la jumătatea secolului XIX, romii din Tările Române rămân robi. Eliberare
romilor este un proces îndelungat care durează aproximativ două decenii şi începe în
preajma revoluţiei de la 1848. (vezi Photo 3 – Afiş vânzare sclavi romi).
 Discriminarea romilor
• Din cauza modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, romii au
fost, vreme îndelungată, obiect de ură șovină și rasială, care a culminat în secolul al
XX-lea cu deportarea și uciderea în masă a unor categorii din rândurile lor în cadrul
politicii de genocid a celui de-al Treilea Reich și a unor regimuri aliate cu acesta.
• Începutul celui de al doilea război mondial aduce deportările şi exterminările în multe
ţări europene şi trimiterea romilor în lagărele naziste. Alături de evrei, romii au fost
lipsiţi de bunuri şi averi (în special aur) şi trimişi în lagărele de concentrare de la
Birkenau şi Auschwitz în vederea ştergerii oricărei urme a prezenţei acestor averi. În
România, mareşalul Ion Antonescu a ordonat trimiterea peste Bug, în regiunea
cuprinsă între apele râurilor Nistru şi Bug, a romilor nomazi şi a celor fără mijloace de
subzistenţă. Conform datelor au fost evacuaţi în jur de 20.000 de romi. Venirea
comunismului aduce un nou val de opresiune, strângerea "cocoşeilor" afectând mai
ales familiile rome (banii de aur erau folosiţi în salbele femeilor de origine romă). (vezi
Video 1 şi 2).
 ORGANIZAREA SOCIALA
• Romanipenul constituie legea romani,
sistem de norme și concepte comunitare,
care se organizează în jurul modelului de
identitate al culturii tradiționale: familia.
• Comunitatea însăși este o familie extinsă,
bazată pe trei tipuri de rudenie: sangvină –
amaro rat (sângele nostru), prin alianță –
amare xanamika (cuscrii noștri) și prin
afinitate – amare kirve (nașii noștri).
• Modelul educațional în familia tradițională a
romilor se bazează pe valorificarea
experienței și a intuiției, dar și pe
responsabilizarea individului în raport cu
ceilalți – răspunderea colectivă – și pe
educarea sentimentului rușinii – latavo –,
care intervine în cazul în care nu se
respectă normele general acceptate. Familia
are ca fundament cultul copiilor și al
bătrânilor.
• Codul politeții rituale include moduri de
adresare, în cadrul cărora afecțiunea se
dovedește prin adresări de tipul: murro
phral (fratele meu) sau murri phen (sora
mea). Această tradiție are valoarea unei
reguli de viață, în centrul căreia se află trei
concepte esențiale:
• phralipen – fraternitate, ajutor reciproc și
împărtășire a unui destin comun;
• patîv – credință, respect și încredere
reciprocă, precum și conservarea stării de
puritate a „phralipen”-ului, cu sentimentul
definitoriu al frăției, împărtășirea suferinței
spirituale și trupească;
• baxt – noroc, soartă pozitivă în viața celor
care respectă normele „phralipen”-ului și
„patîv”-ului, în opoziție cu bibaxt – nenoroc,
neșansă, ghinion, care apare în lipsa
primelor două – phralipen și patîv.
 ‘CODUL’ MUNCII SI AL INVATATURILOR PRIMITE DIN TATA IN FIU
Printre primele lecţii ce le făcea tatăl cu copilul său, erau (şi sunt chiar şi în
zilele noastre) următoarele:
• respectul pentru meseria de lăutar (să aibă grijă de instrument ca de lumina
ochilor);
• să nu dea instrumentul său la altcineva, căci e posibil să-şi piardă din
norocul ce-l are;
• să respecte „consumatorul de muzică” în primul rând prin îmbogăţirea
repertoriului (în general un lăutar nu are voie să spună că nu ştie un anumit
cântec ce i s-a cerut);
• să-şi perfecţioneze permanent tehnica interpetativă (într-o petrecere este de
ajuns să fie măcar un ascultător care ştie piesa interpretată, de aceea să nu
se facă rabat de la calitate);
• să se poarte elegant şi îngrijit atât din punct de vedere vestimentar, cât şi
din punct de vedere al limbajului şi al conversaţiei pe care o poarta cu
ascultătorii;
• să interpreteze melodiile cu claritate, să respecte linia melodică, să nu facă
abuz de apogiaturi (aşa zisele „floricele”).
 GESTURI / MISCARI INCARCATE SIMBOLIC

• romca nu are voie să • la romii nomazi, s-a

treacă prin faţa unui
bărbat străin, mai ales
dimineaţa când este în
poale şi, de aceea, îi
spune: Ambolde tu phrala
! „Întoarce-te frate !;
• când caii sunt prinşi la • la sărbători, bărbaţii merg
căruţă nu este permis ca
femeia să treacă prin faţa
lor;
păstrat obiceiul ca
bărbatul să se scoale de
dimineaţă şi să meargă la
apă pentru ca nu cumva,
ajungând femeia, aceasta
să spurce apa;
primii în vizită la prieteni
şi cunoscuţi tot în ideea
ca femeile să nu spurce
casele vizitate.
 PORTUL
TRADIȚIONAL
Femeia romă poartă fustă lungă, din mai
multe straturi și bogat colorată, cercei
mari, părul lung, împletit și uneori o
floare în păr. Tradiția romă spune că
picioarele unei femei nu trebuie să se
vadă. De altfel, întreaga parte inferioară
a corpului unei femei este considerată
impură. Încălcarea acestui principiu este
foarte gravă, deci fustele lungi trebuie
purtate întotdeauna.
Simbol al norocului, roșul este culoarea
preferată în portul tradițional al femeilor
rome. Femeile rome și-au conservat un
stil propriu, doar cele căsătorite au
obligația de a purta batic. În unele zone,
femeile sunt binecunoscute pentru
tradiția lor de a purta bani de aur, în păr
sau cusuți pe haine.
 PORTUL
TRADIȚIONAL
Bărbații nu au un port anume de
respectat, poartă adesea pălării cu
borul lat, mustăți lungi, pantalon,
vestă și cămașă. În zilele de
sărbătoare aceștia sunt adepții
costumelor viu colorate. Bărbaţii
romi poarta costume de culori
închise, negru, maro sau gri. În
şifonierul celui mai modest lăutar
se află un costum negru sau/şi
unul alb. Uneori mai îmbracă şi
sacouri de culoare roşie sau
bleumarin. De regulă, cei mai
valoroşi muzicanţi aveau cel puţin
o pereche de pantofi albi (vezi
Photo 6-15).
 ARTA ROMILOR

• DAMIAN DRAGHICI - muzician român de etnie romă și politician

• EUGEN RAPORTORU – Pictor român de etnie roma
• STEFAN RAZVAN - Domn al Princpatul Moldovei în perioada
(aprilie 1595 - decembrie 1595).
• PABLO RUIZ Y PICASSO – artist plastic spaniol de etnie romă
• SOFIA VASILIEVNA KOVALEVSKAIA (1850, Moscova -
1891, Stockholm) - prima mare matematiciană din Rusia și prima
femeie din lume care a obținut un doctorat în matematici.
(vezi Video si Photo asociate)
 BIBLIOGRAFIE

• Alexandrescu, G. (2004). Tradiții ale rromilor din spațiul românesc. București: Organizația Salvați
Copiii.
• Bunescu, I. (2014). Roma in Europe: The Politics of Collective Identity Formation. Farnham, UK:
Ashgate.
• Cherata, L. (2018). Tradiții şi obiceiuri la rromi. EU : Education and Culture DG.
• Ringold, D. (2000). Roma and the Transition in Central and Eastern Europe: Trends and
Challenges. Washington, D.C.: The World Bank.
• Barany, Z. (2002). The East European Gypsies: Regime Change, Marginality, and Ethnopolitics.
Cambridge: Cambridge University Press.
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Romi#cite_note-16 , accesat 28 octombrie 2018.
• https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_romi , accesat 28 octombrie 2018.
• http://www.partidaromilor.ro/sarbatori-calendaristice-ale-romilor/ , accesat 28 octombrie 2018.
• http://www.asociatiaproroma.ro/site/index.php/domeniu/cultura/personalitati , accesat 28
octombrie 2018.