Prezentare la limba şi

literarura română

Tema:Portul popular din

Transilvania
 Portul românesc
• Deși portul popular românesc are aceeași structură,
componente și caracteristici în mare parte, acestea se
deosebesc și sunt unice prin croiul, forma și ornamentele
specifice fiecărei regiuni.
• De exemplu, în zona Transilvaniei există mai multe tipuri
de catrințe care se diferențiază de la sat la sat, existând
astfel destule variații. Catrințele sunt purtate de femei,
iar în general, în această zonă se poartă două catrințe
înguste, de culoare neagră sau în combinații de negru cu
roșu.
 Portul femenin
• În zonele din Cluj, a
Munților Apuseni și chiar
către Năsăud, catrința
este țesută pe fond roșu
de la poale, ornamentată
cu alesături, în timp ce în
Hunedoara catrința se
țese în două/patru ițe pe
fond negru, fie fără
ornamentație, fie cu una
redusă la catrința din față.
• Cât despre portul popular în
sine, în zona munților Apuseni
el se diferențiază de alte regiuni
prin ornamentele pe care le
are, prin simplitatea cromatică
și prin aspectul său colorit. Pe
pieptul cămășii se află mai
multe motive cu arabescuri din
linii întretăiate în unghiuri
drepte și romburi într-o singură
culoare: roșu la tinere și negru
la femeile în vârstă.
 Portul bărbătesc
• Un alt exemplu de acest
gen poate fi identificat
ușor și la portul
bărbătesc, care în zona
de sud a Transilvaniei
este compus dintr-o
cămașă lungă, în timp
ce în vest, cămașa e
scurtă și se poartă cu
gaci, niște pantaloni din
pânză albă.
 Concluzia
• Concluzia ste că pentru noi, portul popular
reprezintă o bogăție în special sufletească, căci
pe lângă faptul că ne permite să ne
reprezentăm cultura, ne apropie de cei mai în
vârstă și de modul de trai al acestora. Iar cu
cât e mai vechi un costum, cu atât e mai
prețios pentru că nu purtăm doar niște haine,
ci o întreagă moștenire transmisă din generații
în generații.