Referințe despre cultura secuiască

În județul Harghita, cultura predominantă este cea secuiască, unică și specifică în

Transilvania. Având în vedere faptul că în județul Harghita populația majoritară este
cea maghiară, se prezintă ca o pată de culoare, diversitatea acesteia fiind unică nu
doar în România, ci și în întreaga Europă.

Cultura acestui județ are rădăcini adânc înfipte în istorie, datând din timpuri
străvechi. Sunt transmise din genereație în generație arta cusutului și țesutului,
cioplirea lemnului și olăritul. Covoarele secuiești, porțile sculptate din lemn, ceramica
neagră și cea colorată de la Dănești și Corund, sunt mărci secuiești recunoscute pe
plan internațional.
Numeroase instituții sprijină păstrarea tradițiilor și dansurilor populare specifice
zonei. Întâlnirea celor o mie de fete secuience de la Șumuleu, manifestările
tradiționale denumite generic “fărşang” (carnaval), târgul de ceramică de la Corund și
Festivalul ceangăiesc de la Ghimeș, sunt doar câteva evenimente pe care turiștii le
pot vedea sau la care pot chiar participa. Din 1990, activează numeroase formații de
dans popular, cum ar fi Ansamblul Național Secuiesc. Arhitectura secuiască are un stil
unic caracterizat prin acoperișuri înalte din șindrilă, care se întâlnesc chiar și în ziua de
azi în unele sate din zonă. Bisericile, întreținute cu mare grijă, sunt dovada vie a
priceperii și îndemânării meșterilor locali. Multe dintre aceste bisericii, cum ar fi cele
din Leliceni, Delnița, Mugeni, Daia, Porumbenii Mari, Cărța, Dârjiu și Inlăceni sunt
declarate monumente istorice naționale. Castelul Lázár din comuna Lăzarea, este o
capodoperă a arhitecturii renascentiste.

Cele mai importante situri istorice secuiești sunt: Siculidicium din localitatea Siculeni,
care atestă masacrul secuilor întreprins de armata Imperiului Habsburgic,
Monumentul de la Lutița, legat de adunările naționale secuiești din anii 1506 și 1848
și Monumentul legat de bătălia de la Caşin din anul 1848.

Portul popular bărbătesc secuiesc

Portul bărbătesc al secuilor se distinge prin cioareci făcuți din postav alb ce se lipesc
de corp. Aceştia se deosebesc de la sat la sat sau de la zonă la zonă doar prin croială,
ori prin forma de aplicare a şiretului. Se poartă cu cizme de culoare neagră cu carâmb
semimoale. Bărbații poartă cămăşi cu manşetă şi cu guler încheiat, din pânză sau
giulgiu alb. Peste cămaşă - de la o zonă la alta - se îmbracă o vestă de culoare neagră,
sură, albă, roşie ori albastră, ornată cu găitan. De obicei vara se poartă pălărie neagră,
pe văile Târnavelor în zilele de lucru - pălărie de paie, iar în timpul iernii, căciulă din
blană de oaie rotunjită la vârf sau cu manşetă răsucită din aceeaşi blană. Peste vestă
se îmbracă minteanul din postav, ori scurta de postav, sumanul lung, de culoare gri
sau neagră fiind deja o raritate chiar şi la bărbații cei mai vârstnici. Bărbații care țin la
portul tradițional, cu cioareci din postav alb şi cu cizmele negre, azi folosesc des
sacoul negru.

Costumul popular era purtat zilnic, iar diferențele erau minore între aceste costume
tradiționale din județul Harghita; de exemplu existau diferențe impuse de schimbările
anotimpului sau cele legate de starea civilă. În comparație cu portul popular
femeiesc, cel bărbătesc nu prezintă diferențe majore, acesta fiind unul colorat și
variat. Purtat zilnic, sau în zilele de sărbătoare portul popular era completat în ocazii
speciale de cioareci noi, cizme și pălării purtate mai rar, veșmintele mai vechi fiind
purtate la muncile zilnice.

Este bine știut faptul că există foarte multe asemănări între cioarecii secuiești și
uniforma purtată de așa-zișii grăniceri. Unele simboluri decorative de pe aceste
uniforme au fost împrumutate de portul popular, acestea având anumite semnificații
în rangul trupelor. În zilele noastre costumul popular este purtat mai de seamă cu
ocazia evenimentelor speciale, sărbătorilor. În ultimii ani costumul s-a simplificat mult
mai ales din cauza scăderii producției materiilor prime în zonă (producția de cânepă
sau a materialelor folosite în confecționarea pantalonilor). Datorită acestor factori,
rareori se întâlnesc costume populare care reprezentau unele micro-regiuni, orașe
sau sate din județul Harghita.

Totuși, portul tradițional secuiesc rămâne o dovadă vie a frumuseții și unicității

comunităților secuiești din România. Acesta dezvăluie arta pitorească a sărbătorii,
purității și demnității, alături de dragostea pentru natură, pentru pământul natal.
 Port popular bărbătesc secuiesc specific orașelor, satelor și micro-regiunilor din
județul Harghita, supuse votului:

Regiunea Ciuc

Şumuleu Ciuc Plăieşii de Sus Sândominic

Caşinu Nou Armăşeni
 Regiunea Gheorgheni

Joseni Ciumani Remetea

Lunca de Jos Valea Strâmbă
 Regiunea Odorhei

Dealu

Vlăhița

Mereşti
Lueta Cuplu căsătorit din Lueta

Mujna
Ocna de Sus Cehețel Ocna de Jos Praid

Satu Mic
Corund
Lupeni Păltiniş