Câmpia Bărăganului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search

Amplasarea geografică pe teritoriul României

Câmpia Bărăganului este o câmpie din sud-estul României cunoscută pentru solul său
negru și cu un conținut bogat de humus, precum și datorită vegetației de stepă (datorită
climatului deosebit de aspru: veri fierbinți și uscate; ierni foarte geroase cu bătăi de
crivăț). Face parte din Câmpia Română, fiind sectorul estic al acesteia. Este delimitată
în sud și est de Dunăre, iar în nord de râul Buzău. Limita vestică este un aliniament
care unește localitățile. Buzău-Urziceni-Budești-Oltenița.
Orașul București nu face parte din Bărăgan, ci din Câmpia Vlăsiei.

Cuprins

 1 Etimologie

 2 Centre urbane importante

 3 Istoric

 4 Referințe și note

 5 Vezi și

 6 Lectură suplimentară

 7 Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Bărăgan este un termen provenit din cuvântul Buragan, de origine orientală. Lazăr
Șăineanu considera că: numele enigmatic de Bărăgan, ce poartă stepa întinsă din jud.
Ialomița, pare a se trage de la un popor tătar: giagataic (și mongol) buragan „tourbillon,
tempête” corespunde crivățului nostru. [1] Istoricul Constantin C. Giurescu menționează
că Buragan înseamnă, în vechea turcă, „furtună”, „vîrtej”, „vifor”. [2] La rândul său,
Nicolae Iorga preciza că de la Pecenegi, dacă nu de la vechii Sciți turanici, vine, pentru
a numi aspectele deșertului, „bărăgan” și „curgan”. [3] Termenul este atestat pentru
prima dată în anul 1597.[4]

Centre urbane importante[modificare | modificare sursă]

Oieritul în Bărăgan, joacă un rol esențial pentru agricultura regiunii
Principalele centre urbane din Câmpia Bărăganului sunt:

 Brăila - 216.292 loc. (2002)

 Călărași - 73.823 loc. (est. 2005)
 Slobozia - 52.710 loc. (2001)
 Fetești - 33.294 loc. (2002)
De asemenea, pe granița arealului geografic se află:

 Buzău - 134.227 loc. (2002)

 Urziceni - 14.201 loc. (2002)
 Oltenița - 27.213 loc. (2002)

Istoric[modificare | modificare sursă]

Bărăganul ca zonă de deportare între 1948 și 1989.

Teren agricol prelucrat în Câmpia Bărăganului, 2012.

Datorită lipsei pădurilor, Bărăganul a fost în trecut un important culoar de trecere pentru
toate popoarele migratoare care au străbătut sud-estul României de azi : Goții, Hunii,
Avarii, Slavii, Bulgarii, Maghiarii, Pecinegii, Cumanii și Tătarii. Multe denumiri de râuri și
localități amintesc de aceste popoare.
Stepa Bărăganului, folosită în trecut ca pășune de către ciobanii din Carpați (inclusiv din
Transilvania) în perioada de transhumanță, a fost transformată în teren arabil abia în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea.

2
În anii comunismului, mai ales în anii '50, au fost deportați aici aproximativ 40.000 de
deținuți politici din restul țării