1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia

Cuprins
mută în bara laterală ascunde

Început
1Etimologie

2Geografie

2.1Localizare geografică și relief

2.2Ape, floră și faună
2.3Clima

3Istorie

4Demografia

4.1Populația istorică

4.2Comunități etnice

5Media

5.1Radio
5.1.1Televiziunea
5.1.2Presa scrisă

5.1.3Site-uri de știri

6Administrație

7Economie

7.1Mall-uri și centre comerciale

7.2Hypermarket-uri
7.3Supermarket-uri

8Transport

8.1Transporturi Externe

8.2Transporturi Interne
8.3Orașe apropiate

9Cultura

9.1Teatre, edificii culturale

9.2Muzee
9.3Clădiri monument-istoric

9.4Biblioteci și arhive
9.5Lăcașe de cult

10Personalități
11Sport

12Orașe înfrățite
13Note
14Bibliografie

15Bibliografie suplimentară
16Legături externe

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 1/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia

Botoșani
municipiu din județul Botoșani, România
(Redirecționat de la Botosani)
Acest articol se referă la municipiul Botoșani. Pentru alte sensuri, vedeți Botoșani (dezambiguizare).

Botoșani este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Botoșani
Este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre —  municipiu, reședință de județ[*] și oraș
vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se mare  —
pe platforma Moldovei.

Orașul este atestat documentar în anul 1439, dar date privind existența așezării sunt anterior acestui an; un
exemplu este dat de existența Bisericii armene "Sfânta Maria" ce datează din 1350 (?). Între secolul XIV și
anii '70 ai secolului XIX, Botoșaniul, fiind amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, a fost
un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești. Începând cu 1870 orașul a pierdut
din zona de influență economică, deoarece a devenit un capăt de linie ferată secundară odată cu prelungirea
liniei Liov-Cernăuți-Suceava;[4] precum și datorită construirii liniei Dorohoi - Iași pe valea Jijiei. Târgul a
devenit unul de importanță locală, înregistrându-se o scădere importantă a comerțului.[5] Activitatea
orașului s-a orientat din acel moment către industria agricolă, rolul principal avându-l producția agricolă a
marilor moșii.[6] Între 1870 și 1968 a fost o perioadă de decădere pentru oraș, fapt demonstrat de scăderea
populației de la 39.941 în 1870 la 35.220 în 1966. Începând din1968, Botoșaniul redevine reședință de
județ, iar până în 1992 urmează o perioadă de creștere și dezvoltare, însoțită de creștere rapidă a populației
către maximul istoric de 126.145 de locuitori înregistrat în 1992.

După 1989 urmează o tranziție dificilă, trecerea la economia de piață afectează orașul, se închid multe din
fabricile deschise în perioada 1968-1989 iar ca o consecință directă a lipsei de oportunități economice apare
emigrarea masivă a populației către vestul Europei și America de Nord.

Etimologie
Originea numelui de Botoșani este destul de incertă, dar sunt posibile următoarele explicații: prima ar fi că
orașul își trage numele de la un boier pe nume Botaș, care a trăit pe aceste meleaguri la începutul mileniului
II. Numele familiei „Botaș” sau „Botășani” este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui
Ștefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei; a doua explicație a numelui ar fi de la antroponimul
„Botos” [7], a treia de la regionalismul „botoș” însemnând „căpușă” [8]; alte variante ar fi cuvintele „botos”
[8] sau „botoșei” [9].

Stemă

Geografie
Botoșani

Localizare geografică și relief

Orașul Botoșani este situat în nord–estul României, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de
pe stânga văii Siretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Dealurile
din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei – sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini
maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest și nord-est.
Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, exista un culoar
depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani.
Botoșani (România)
Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafața de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud.
Poziția geografică
Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică.
Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite
monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și
cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri.Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se
caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvent 300 m ( atingând 385 m în
Dealul Măgura, fost Dealul Mănăstirii) și printr-o fragmentare accentuată a terenului.

Ape, floră și faună

Parcul din Botoșani
Botoșani
Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna
(principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei.
Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în
dreptul orașului Botoșani - 0.396 m3/s. În apropierea orașului mai
sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai Botoșani (Județul Botoșani)
multe acumulări mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de menționat
Localizarea orașului pe harta județului Botoșani
lacurile Cătămărăști, pe râul Sitna, în suprafață de 164 ha - Irigații,
Pescuit, Curtești, pe râul Dresleuca, în suprafață de 39 ha - Irigații, Coordonate: 47°44′N 26°41′E
Pescuit, Dracșani, pe râul Sitna, în suprafață de 574 ha - Pescuit și
lacul Stăuceni. Țară România
Județ Botoșani

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 2/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în SIRUTA 35731 (http://colectaredate.insse.
special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri ro/senin/classifications.htm?selec
de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și tedClassification=SIRUTA_AN_2
gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc 015&action=search&resetCount=
ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-
true&firstOperator=%3D&itemCo
soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și
nucul. de=35731&locale=ro)
Atestare
1439
Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistreț precum și specii de documentară
păsari cum ar fi rațele și gaștele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Notabil
este Parcul Mihai Eminescu. Parcul amenajat în 1869, ce avea inițial denumirea de „Parcul Vârnav”, mai Reședință Botoșani[*]
pastrează câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care a poposit aici de mai multe ori mai ales în
ultima parte a vieții sale. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde în trecut fanfara militară Cartierele Botoșani[*]
susținea recitaluri.
Guvernare

Clima  - Primar Cosmin-Ionuț Andrei[*][3] ( PSD,

2020)
Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce
determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 11 oC), cu precipitații Suprafață
variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din  - Total 41 km²
nord-vest și sud-vest.
Altitudine 170 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total ▼ 106847 locuitori
 - Densitate 2.600 loc./km²

Fus orar UTC+2

Cod poștal 710001–710383

Localități înfrățite
 - Laval Canada
 - Brest Belarus

Prezență online
site web oficial (http://www.primariabt.ro/)
GeoNames (https://www.geonames.org/684037)

Facebook Places (https://www.facebook.com/pag

es/-/108107975889775)

Poziția localității Botoșani

Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=

Boto%C8%99ani&action=edit&section=0)
 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 3/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Temperaturile medii și precipitațiile pentru Botoșani [ascunde]
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
16.7 21.7 25 27.2 30.6 33.9 36.7 37.8 34.4 28.3 18.3 18.3 37,8
Maxima record °C (°F) (62) (71) (77) (81) (87) (93) (98) (100) (94) (83) (65) (65) (100)
0.6 1.7 7.2 13.9 20 22.8 24.4 24.4 21.1 14.4 6.7 2.8 13,3
Maxima medie °C (°F) (33) (35) (45) (57) (68) (73) (76) (76) (70) (58) (44) (37) (56)
-5.6 -5 0 5 10 13.3 15 13.9 10.6 5 0 -3.3 5
Minima medie °C (°F) (22) (23) (32) (41) (50) (56) (59) (57) (51) (41) (32) (26) (41)
-27.2 -27.2 -17.2 -3.9 -1.1 3.9 3.9 6.1 -2.8 -7.8 -21.7 -21.1 −27,2
Minima record °C (°F) (-17) (-17) (1) (25) (30) (39) (39) (43) (27) (18) (-7) (-6) (−17)
Zile cu precipitații 14 13 13 15 14 14 13 10 10 9 13 15 153
Zile cu ploaie 4 4 7 14 14 14 13 10 10 9 9 7 115
Med. zile cu ninsoare 12 10 7 2 0 0 0 0 0 1 5 9 46
Sursa: weatherbase.com (http://www.weatherbase.com)[10] 2011

Istorie
Dezvoltarea orașului a fost influențată de amplasarea acestuia la
zona de contact între Podișul Sucevei și Câmpia Jijiei, fapt ce a dus
atât la dezvoltarea comerțuilui cu produse agricole cât și a celuia cu
animale. De asemenea situat într-un punct favorabil de legătură între
principalele drumuri comerciale ale Principatului Moldovei,
Botoșaniului a devenit un important centru de comerț ce a crescut
până către a doua jumătate a secolului XIX.[11]

Pe teritoriul Botoșaniului în locul denumit „La Siliște” (situat la circa

2 km nord de oraș) se găsesc, în afară de dovezi privind continuitatea Arcul de triumf
Primăria în anul 1872 de locuire pentru intervalul secolelor XIII-XVIII, și urmele unei
culturi Protodridu, care arată asimilarea culturii materiale a slavilor
de către localnici, în perioada secolelor IX-X.[12] De asemenea în
zona fostei bariere Agafton s-a descoperit o așezare în care s-au găsit fragmente de ceramică din secolele III-IV
și din perioada secolele XI-XIII aparținând feudalismului timpuriu;[13], iar în zona Mănăstirii Popăuți s-au găsit
dovezi arheologice ce demonstrează continuitatea locuirii în zonă între secolele XIII-XVIII.[14] Pe baza acestor
observațiile arheologice efectuate până în prezent se apreciază că târgul-oraș datează din veacul al XIV-lea, fiind
precedat de o așezare de veac XIII.[15] Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este realizată de
pisania bisericii armene din centrul târgului, aceasta datând din 1350.[16]

Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești,

Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice
culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic. Botoșaniul în anul 1900, vedere din Liceul
Dezvoltându-se atât de timpuriu, "Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de "Laurian" către centrul orașului
drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o
cunoaște comerțul aduce orașului venituri însemnate, iar prima pecete a orașului a fost un păun cu coada
răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, înscriu numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și azi ctitoriile domnești:
Biserica "Sf. Nicolae" din Dorohoi (1495) și Biserica Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ștefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice
sunt ctitoriile Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș: bisericile "Sf. Gheorghe" din Botoșani (1551) și Uspenia (1552). La sfârșitul secolului XVI
cârmuirea orașului revenea unui vornic numit din partea Doamnei, care avea sarcina să strângă veniturile ei, să judece pricinile, să păzească liniștea și să
scrie răvașe în numele târgului. Pe lângă vornic funcționa un consiliu orășenesc, format dintr-un șoltuz și 12 pârgari aleși de comunitate.[17] O
administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul e un oraș care păstrează o
structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al
populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de
târg a orașului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.

Demografia
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Botoșani se ridică la
106.847 de  locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 115.070 de locuitori.[1] Din aceștia, 54.978 sunt de sex feminin și 51.869 de
sex masculin.[18] Compoziția etnică a populației este următoarea: 97.589 de români
(91,3%), 14 maghiari, 1.245 de rromi, 21 de ucraineni, 16 de germani, 10 turci, 400 de
lipoveni, 12 greci, 11 italieni, 37 de evrei, 21 de armeni, 31 de persoane de altă etnie și
7.434 de persoane cu etnie nedeclarată.[19] Din populația totală recenzată și-au declarat
ca limba maternă: românește 98.338, ungurește 14, țigănește 817, ucraineană 12,
nemțește 10, turcește 8, rusește 156, italienește 12, grecește 14, armenește 3, idiș 11, 26 de
persoane de altă limbă maternă și 7.422 de persoane cu limba maternă nedeclarată.[20]

Populația istorică

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 4/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
În anul 1762, abatele Boscowicz menționează pentru orașul Botoșani 400 de case, ceea ce
ar fi însemnat o populație de cel mult 4.000 locuitori (A. Gorovei, op. cit., p. 76). În anul
1768, abătându-se pe la Botoșani, baronul de Tott, agent diplomatic al Franței pe lângă
hanul tătarilor, descrie localitatea ca pe „unul din orașele cele mai însemnate ale
Moldovei”, apreciat pe atunci la 7.000-8.000 de locuitori (Al. Papadopol-Calimach, op.
cit., p.  24) Prima statistică modernă efectuată după unirea principatelor (la 1859 în
Moldova și 1861 în Muntenia), arată că Botoșanii ocupau locul al treilea între orașele
României, depășit fiind doar de București (121.000 locuitori) și Iași (65.745 locuitori),
Botoșanii având atunci 27.147 locuitori. Această situație pare să se fi menținut până la
1870, când orașul Botoșani ajunsese la 39.941 locuitori, fiind întrecut doar de București,
Iași și Galați (V. Tufescu, Tradiții și perspective în dezvoltarea municipiului Botoșani,
Botoșani - istorie și contemporaneitate, p.  12-13). Populația Botoșanilor era în 2005 de
Componența etnică a Componența confesională 119.132 locuitori.
municipiului Botoșani a municipiului Botoșani
Botoșani - evoluția demografică
      Români (91,33%)       Ortodocși (89,34%)
      Rromi (1,16%)       Penticostali (1,93%)
      Necunoscută (6,95%)       Necunoscută (7,01%)
      Altă etnie (0,54%)       Altă religie (1,69%)

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Recensământul Structura etnică

Ruși- Alte
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Rromi Ucraineni Greci Turci Italieni Armeni
lipoveni etnii
2002[1] 115.070 112.893 35 46 70 1.158 30 692 33 7 17 28 61
Recensământul[21] Structura religioasă
Adventistă Creștină Creștină
Romano- Greco-
Anul Populația Ortodoxă Reformată Penticostală Baptistă de ziua a Musulmană după de rit Evanghelistă Moza
catolică catolică
7-a Evanghelie vechi
2002 115.070 109.614 710 18 2.591 46 335 347 19 457 528 16 71

Comunități etnice

Împreună cu românii, aici au trăit și trăiesc și alte naționalități, cum ar fi rușii-lipoveni, evreii, armenii, grecii și
țiganii. Marea majoritate a populației este de religie ortodoxă.

Primii locuitorii de alta etnie care au venit și s-au stabilit la Botoșani au fost armenii, încă din secolele XIV-XV.
Așezați în apropierea centrului vechi ei își vor construi aici, ca semn al deplinei stabilități, două frumoase biserici și
își vor ridica numeroase case si prăvălii. În anul 1809 colonia armeană avea 1640 membri, cuprinși într-un număr de
328 familii.

O comunitate evreiască a existat în Botoșani din secolul al XIV-lea. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea vin la
Botoșani primii evrei din Polonia. Numărul lor a crescut după anexarea nord-vestului Moldovei (denumit ulterior Prefectura județului Botoșani
Bucovina) de către Imperiul habsburgic, astfel încât, la 1781 comunitatea evreilor din oraș avea și un staroste. În
secolul al XIX-lea prin sporul natural dar și în urma unor infiltrări de peste graniță, numărul evreilor cunoaște o
puternică evoluție, astfel încât în anul 1899 aceștia reprezentau 51% din populația orașului. Înaintea primului război mondial evreii reprezentau totuși sub
jumătate din populația orașului.

Un al treilea grup etnic stabilit la Botoșani este cel al lipovenilor. Originari din stepele Volgăi și Donului, aceștia au venit în Moldova la începutul secolului
al XVIII-lea, în urma unui conflict cu patriarhul reformator al Rusiei, Nifon. În anul 1832 colonia lipoveană din Botoșani numără 58 de familii stabilite în
Mahalaua Târgul Nou, unde aveau și o capelă. În anul 1853 capela a fost înlocuită cu o frumoasă biserică de zid.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 5/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în Moldova la începutul evului mediu. În
Botoșani prima mențiune referitoare la o zona locuită de țigani apare în anul 1815. Ea se referea la "Țiganiile" din apropierea halelor de astăzi.

Media

Radio

Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele: Viva FM (106.3 MHz), Radio Fix, Radio As, Radio Infopro, Radio ZU, Radio Meridian, Kiss
FM, Radio Trinitas, Radio Vocea Speranței, posturile de radio oferite de: Societatea Română de Radiodifuziune.

Televiziunea

Există două posturi locale de televiziune Tele M Botoșani (disponibil prin toate retelele de cablu și de asemenea prin rețeaua de relee terestre) și
Somax (disponibil prin rețeaua UPC). De asemenea se pot viziona prin intermediul rețelelor de cablu posturile tv aparținând: Societății Române de
Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, etc.); Central European Media Enterprises (Pro TV, Acasă TV, Sport.ro, etc.); Intact (Antena 1, Antena Stars, Antena 3,
etc.); Realitatea-Cațavencu (Realitatea TV, The Money Channel, etc.) și multe altele.

Presa scrisă

În Botoșani apar patru cotidiene în format compact: Monitorul de Botoșani, Jurnalul de Botoșani, Evenimentul de Botoșani și Jurnalul de Botoșani și
Dorohoi. Dintre acestea Monitorul de Botoșani are un tiraj de 7310 pe apariție (sept. 2008)brat. ro/index. php?page=publications&id=188&index=0
(http://www.).

Ziarele Jurnalul de Botoșani, Evenimentul de Botoșani și Jurnalul de Botoșani și Dorohoi nu mai există astăzi.

La Botoșani există din anul 2011, singurul ziar scris de copii și adolescenți. Este o publicație cu apariții lunare, intitulată Buzz, cu un tiraj de 1000 de
exemplare/lună. Ziarul se distribuie gratuit în câteva locații din oraș.

Site-uri de știri

Există 26 site-uri de știri: https://www.monitorulbt.ro/, http://stiri.botosani.ro, www.botosaneanul.ro, www.botosaninecenzurat.ro, http://4botosani.ro,

www.ziarebotosani.ro, www.dorohoinews.ro, http://informatorulmoldovei.ro/, http://www.banulbotosanean.ro/, http://www.ebotosani.net/,
http://btonline.ro/, http://infobt.ro/, http://www.jurnalulbtd.ro/, http://www.botosanilife.ro/, http://www.gazetabt.ro/,
http://www.informatorulbt.ro/, http://botosaninews.ro/, http://orasulbotosani.ro/, http://turism-botosani.ro/ Arhivat (https://web.archive.org/web/20
151113183642/http://turism-botosani.ro/) în 13 noiembrie 2015, la Wayback Machine., http://www.botosaniexpress.ro/,
http://www.timpulbotosanean.ro/ Arhivat (https://web.archive.org/web/20151029160352/http://www.timpulbotosanean.ro/) în 29 octombrie 2015, la
Wayback Machine., htt://reporterul.ro, http://www.botosaniexclusiv.ro/, https://botosaniul.ro, http://telebuzz.ro

Administrație
Municipiul Botoșani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Cosmin-Ionuț Andrei[*], de la Partidul Social
Democrat, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[22]

    Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 11                      
Partidul Național Liberal 9                      
Uniunea Salvați România 2                      
Partidul PRO România 1                      

Economie
Primele informații documentare privind comerțul botoșănean cu târgurile din țările
vecine datează din timpul domniei lui Petru Rareș.[23] În 1889 la Expoziția Universală de
la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botoșani” a obținut „Marea Medalie de
Aur”, iar la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele
Premiu”.[24] În 1832 existau la Botoșani 63 de bresle. Datele referitoare la anul 1845
indică un procent de 30% din numărul familiilor botoșănene ca aparținând
meșteșugarilor și peste 34% comercianților.[25] În 1890 a luat ființă o sucursală a B. N.
R., în anul 1892 a fost înființată Societatea de economie Botoșani și în 1894 o sucursală a
Băncii agricole, în forma unei societăți pe acțiuni.[26] Industria ușoară era reprezentată
Poșta
Clădirea primăriei în Botoșani prin fabrica „Floridas”, înființată în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare și
care confecționa cămăși, și „Prima fabrică de ciorapi și ghetre”, înființată în 1904 la
Botoșani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia ființă „Prima fabrică română de reparat mașini agricole și de fontă”,
proprietar L. Halmoc, având 21 de muncitori. În 1893 ia ființă atelierul mecanic F. Blaha, în care lucrau 18 muncitori. După Primul Război Mondial se mai
înființează la Botoșani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și
bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară
(fosta FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în
funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 6/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
industria ușoară (I.U.P.S.); în 1976 Întreprinderea de șuruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă,
fiind prima unitate de acest gen din țară și printre puținele din Europa; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoșani; în 1980
Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Filatura de fire din melană din Botoșani.

Municipiul Botoșani realizează în momentul de față 70% din PIB-ul județului, deși populația acestuia reprezintă doar 25% din populația județului. În
Botoșani își desfășoară activitatea peste 7000 de societăți.[27]

Mall-uri și centre comerciale

Stop Shop Botoșani (2010 - prezent)
Botoșani Shopping Center (2011 - prezent)
Uvertura Mall (2013 - prezent)

Hypermarket-uri
Carrefour
Kaufland

Supermarket-uri

Lidl
Profi
Penny
Carrefour Express

Transport

Transporturi Externe

Rutiere

Botoșani este situat la intersecția drumurilor naționale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) și DN29 (Suceava-Săveni), implicit pe traseul drumului
european E58 (DN28B), ce leagă granița de nord-vest a țării, Halmeu, cu cea de est, nord-est, Sculeni. Astfel, orașul a fost din cele mai vechi timpuri o
punte de legătură între România și zona Bucovinei și a Basarabiei de nord, și, de asemenea, cu Ucraina, Polonia și Rusia. Din punct de vedere turistic, de
aici se poate ajunge cu ușurință la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna), cât și la cele din județ, cum ar fi Vorona sau cele
nemțene și ieșene. De asemenea, se poate ajunge ușor la Lacul de acumulare Stânca-Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la
granița cu Republica Moldova. Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la
traseul tronsonului Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț se va face pe E58.

În municipiu există mai multe autogări din acestea se asigură curse zilnice către alte orașe din țară ( ex.: Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași,
Timișoara etc.) și către majoritatea localităților din județ. Principalele probleme ale transportului rutier intrajudețean o constituie existența piraților auto
și starea proastă a rețelei de drumuri.

Aeriene

Cel mai apropiat aeroport este cel din Aeroportul Suceava-Salcea, aflat la 33 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional
Otopeni - București si cu Viena. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași - care are curse regulate cu Viena, Budapesta, București și Timișoara,
și Aeroportul Bacău - care are curse regulate cu orașe din Italia și Spania, îndeosebi Roma.

Feroviare

Vezi și: Gara Botoșani.

Linia de cale ferată Verești-Botoșani (44  km) a fost dată în exploatare în anul 1871. Prin această linie, municipiulul Botoșani este conectat la una
dintre cele mai importante magistrale feroviare ale țării, cea care asigură legătura între București-Suceava-Vicșani. În oraș există o singură gară.

Pentru a fi viabilă din punct de vedere tehnic și economic, la nivelul cerințelor secolului XXI, calea ferată Verești-Botoșani trebuie reconsolidată pentru o
viteză comercială superioară, trebuie centralizată electronic, electrificată și dublată cel puțin pe porțiunea Leorda-Botoșani (15 km). De-a lungul timpului
au fost întreprinse mai multe demersuri pentru realizarea unei conexiuni feroviare directe între orașele Botoșani și Iași, astfel încât, în zona Botoșani,
transportul feroviar să devină eficient din punct de vedere economic. Un proiect care avea în vedere o cale ferată Iași-Hârlău-Botoșani a fost materializat
inițial doar pe jumătate, între Iași și Hârlău, iar apoi, în anii '80-'90, între Hârlău și Flămânzi, porțiune care însă nu a fost finalizată, lucrările executate
fiind azi în curs de degradare. Un alt proiect care prevedea o legătura feroviară între Botoșani și stația Todireni de pe linia Iași-Dorohoi a rămas doar în
stadiul de lege aprobată de Parlament în perioada interbelică. Pe lângă faptul că ar revitaliza din punct de vedere economic zona văii Jijiei, varianta de
traseu Botoșani-Todireni (aproximativ 50  km, de-a lungul văii râului Sitna) ar putea fi, de asemenea, parte a preconizatei legături feroviare dintre
Botoșani și orașul Bălți din Republica Moldova.

Transporturi Interne
Tramvaie

Articol principal:Tramvaiul din Botoșani

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 7/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Rețeaua de tramvaie a fost dată în folosință în anul 1991, fiind cea mai nouă din țară. Transportul public de călători cu
tramvaie este asigurat de S. C. ELTRANS S. A., unitate direct subordonată Consiliului Local și care cuprinde două
trasee cu o lungime totală de 15,8 km:

Traseul 101 - Cătămărăști-Deal - Gară - Uvertura Mall - Luceafărul

Traseul 102 - Cătămărăști-Deal - Gară - Carrefour - Primăverii

Numărul de vagoane disponibilizate zilnic în exploatare efectivă 14-15 vagoane[28] (din inventarul total de 26(Tatra
T4D-MI, Tatra T4D, Tatra ZT4D) aduse în 2001 si 2002 din Dresda, cu o capacitate de 100 călători pe vagon, număr
care a crescut față de anul 1991 când erau 9 tramvaie sau față de 1996 când erau 16 tramvaie) asigură, în medie zilnic, Tramvai "Tatra T4D" pe străzile
transportul unui număr de: Botoșanilor

5.700 călători cu bilete de călătorie;

3.710 abonați (adulți, elevi, pensionari, persoane cu dizabilități, veterani, alte categorii).

În cursul exercițiului bugetar 2014-2020, ca urmare a implementării unor proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin
Programul Operațional Regional, s-a propus reabilitarea și modernizarea sistemului de rulare a tramvaielor și achiziționarea de vagoane noi, la
nivelul standardelor actuale.

În martie 2022 a fost anunțată desființarea sistemului de tramvaie din Botoșani și înlocuirea permanentă cu autobuzuri Isuzu până la achiziționarea în
viitor a unor mijloace de transport electrice.[29] În septembrie, a început operațiunea de scoaterea a dalelor de pe strada Primăverii și reabilitarea
drumurilor.[30]

Maxi-Taxi

Municipiul beneficiază de străzi asfaltate, lungimea totală a acestora însumând 137 Km, din care 75 Km sunt modernizați, iar restul pietruiți.

Transportul public de călători cu maxi-taxi este asigurat de 60 de microbuze cu o capacitate minimă de 12 locuri si se desfăsoară pe cinci trasee:

Traseul 1: Bariera Iasi - Calea Natională - Grivita - Alex. Donici - Împ. Traian - Uzinei - Calea Natională - F-ca Mobilă si retur. (Numărul călătorilor/zi –
4.000)[28]
Traseul 2 : Bariera Curtesti - Bucovina - N. Iorga - Calea Natională - Marchian - bd. M. Eminescu - Sucevei - Calea Natională - Cătămărăsti (Avicola)
si retur. (Numărul călătorilor/zi – 4.000)[28]
Traseul 3: Bariera Sulita - I. C. Brătianu - I. Pillat - Calea Natională - Marchian - bd. G. Enescu - bd. Primăverii- Sucevei - Uzinei - Aprodul Purice -
Gară si retur. (Numărul călătorilor/zi – 6.200) [28]
Traseul 4 : Bd. G. Enescu (inters. cu bd. Primăverii)-Bucovina -M. Kogălniceanu -Bd. M. Eminescu -N. Iorga -I. Pillat -Victoriei -A. S. Puskin -Tulbureni
si retur. (Numărul călătorilor/zi – 400)[28]
Traseul 5 : Stația Meteo – M. Kogălniceanu – B-dul M. Eminescu – N. Iorga – Calea Națională – Ștefan-cel-Mare – Doboșari (Sere) și retur prin
Uzinei. (Numărul călătorilor/zi -1000)[28].

Program de functionare: între orele 0 00 - 24 00 . În intervalul orar 22 00 - 6 00 se asigură o frecventă minimă în traseu de 1 autovehicul / 30 min. / pe
sens de deplasare

Taxi

Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport neacoperit de transportul public și este asigurat în municipiul
Botoșani de un număr de aproape 550 de autovehicole[28], iar funcția de licențiere, monitorizare și control este desfășurată de serviciile specializate ale
primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de operatori-dispeceri.

Orașe apropiate

Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Botoșani, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Botoșani, astfel:

Suceava – 42 km
Iași – 128 km
Piatra Neamț – 132 km
Bacău – 162 km
Vaslui – 194 km
Bistrița – 236 km

Orașele din județul Botoșani se află la următoarele distanțe față de reședința județului:

Dorohoi – 37 km
Săveni – 36 km
Flămânzi – 33 km
Darabani – 84 km
Bucecea – 26 km
Ștefăneștii – 49 km

Cultura

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 8/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Cu o viață culturală foarte bogată, municipiul Botoșani a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și
culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani: Mihai
Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu,
George Enescu, Alexandru Graur, Octav Băncilă sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja în universalitate.

Teatre, edificii culturale

Teatrul „Mihai Eminescu”, clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă
parțial în timpul bombardamentelor din anul 1944 și refăcută ulterior în 1958 și
în anii 90. Aici activează o talentată echipă de actori a căror evoluție remarcabilă Casa de cultură a sindicatelor
a fost încununată în anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului Internațional de
Teatru de la Piatra Neamț. Sala mare a teatrului găzduiește numeroase alte
activități culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice
susținute de către filarmonica de Stat din Botoșani.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache”, trupa de actori păpușari botoșăneni,
deosebit de apreciată atât în țara cât și în străinatate (laureată a Festivalului
Internațional de Păpuși de la Silistra - Bulgaria în luna iunie 2001) a adoptat o
Teatrul „Mihai Eminescu”
manieră originală de prezentare a spectacolelor în cadrul manifestărilor publice
organizate tot mai des la Botoșani. Reprezentațiile actorilor păpușari botoșăneni
reprezintă o încântare pentru cei mai devotați spectatori: copiii. O dată la doi ani se organizează Gala
Internațională a Recitalurilor Păpușerești, care prilejuiește întâlnirea la Botoșani a celor mai prestigioase colective
de actori păpușari atât din țară cât și din străinătate. Casa de Cultură a Tineretului
Filarmonica „George Enescu” – activitatea Filarmonicii de Stat Botoșani este recunoscută și în afara județului,
artiștii fiind invitați în mod permanent să participe la diferite spectacole în țară și străinătate. Filarmonica botoșăneană este principalul organizator al
manifestărilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestări care se bucură în fiecare an de prezența unor personalități din lumea artei și culturii
românești. Aceasta are sediul la Casa de Cultură a Sindicatelor "Nicolae Iorga" Botoșani. Pentru o perioadă sediul a fost la Vila Ventura.
Ansamblul „Rapsozii Botoșanilor”, instituție ce numără mai multe decenii de activitate, are în repertoriul său o multitudine de cântece populare
moldovenești, romanțe etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezența unor artiste remarcabile, cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura
Lavric, Daniela Condurache ș.a.m.d. Artiștii ansamblului sunt recunoscuți pe plan național și internațional prin numeroasele premii câștigate.
Inspectoratul pentru Cultură, instituție care pe plan local și-a asumat sarcini deosebite legate de manifestările omagiale dedicate personalităților
botoșănene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu ș. a.) precum și în derularea de proiecte și programe cu caracter cultural artistic: Festivalul
Usturoiului - Copălău, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândră grădină", Festivalul național de muzică folk pe versuri de Mihai
Eminescu, Festivalul folcloric "Serbările pădurii" de la Vorona etc;.
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (Casa de Cultură a Tineretului Botoșani) este persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ și de
utilitate publică, neguvernamentală, nepolitică și autonomă. Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani are ca scop elaborarea, organizarea și
finanțarea de programe și activități specifice pentru instruirea, educarea și formarea tinerilor din județul Botoșani. În vederea realizării scopului propus,
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani are ca domeniu principal de activitate administrarea patrimoniului deținut, în vederea asigurării cadrului
necesar desfășurării de activități de tineret proprii și susținerii unor activități de tineret ale tinerilor și organizațiilor neguvernamentale de/pentru tineret
din județul Botoșani. Principalele centre culturale și de educație pentru tinerii din județul Botoșani care sunt în structura de conducere a Fundației
Județene pentru Tineret Botoșani sunt: Asociația de tineret PROMETEU Botoșani, Asociația Ecologică CARPATES Botoșani, Societatea Cultural
Artistică ARLECHIN Botoșani, Organizația Tineretulu Liber Botoșani, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani.

Muzee
Casa "Grigore Antipa" (1860), azi Muzeul de Stiințe ale Naturii, clădire construită în stil eclectic de inspirație
franceză la sfârșitul sec. XIX. Aici s-au născut marele biolog Grigore Antipa și fratele său, naturalistul Nicolae
Leon.
Fosta prefectură (1906-1914), azi Muzeul Județean Botoșani
Casa memorială „Nicolae Iorga” (ante 1850), organizată în una din casele în care s-a născut și a copilărit marele
istoric Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt afectate unei expoziții foto-documentare și unei săli
multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o
bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând
din ultimele decenii ale secolului trecut. Casa Memorială „Nicolae Iorga”
Casa "Manolache Iorga" (sec. al XIX-lea), azi Muzeul de Etnografie, clădirea este un valoros monument de
arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul
marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat și deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifică cele mai importante
elemente ale civilizației rurale a Botoșanilor: principalele ocupații (agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea,
pescuitul, apicultura), meșteșugurile tradiționale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile și
obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuință readuce în prezent ideea de viață tradițională, prin
mobilier, obiecte de uz casnic și prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate,
covoarele tradiționale, măștile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu.
Muzeul de istorie și arheologie, monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913, prezintă în cele 17 săli de
expoziție, dispuse la parter și etaj, cele mai semnificative momente ale evoluției zonei Botoșanilor din preistorie
până în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizației, ale paleoliticului, ale
neoliticului (ceramica de Cucuteni), ale bronzului și fierului. Sunt expuse unelte și arme din piatră șlefuită și os, Vechea prefectură (1906-1914), azi
ceramică pictată, figurine antropomorfe și zoomorfe, peceți ce au aparținut unor domnitori moldoveni, obiecte de Muzeu Județean
podoabă, etc. Reține atenția, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la
Ripiceni și reconstituit parțial.
Casa "Ciomac-Cantemir", construită în anul 1800. A fost dată în administrare Fundației „Ștefan Luchian“ care poartă numele  „poetului plastic al
florilor“ și s-a înființat la data de 30 august 1999 . Casa de negustori armeni este construită în stil moldovenesc, cu un pridvor brâncovenesc, îl veți
vedea în arhitectura  multor case vechi dar și noi din orașul Botoșani. Casa Ciomac –  Cantemir  adăpostește pe lângă sediul fundației,  casa
memorială  Ștefan Luchian și atelierul de creație populară. Fundația își propune să păstreze vie moștenirea culturală pe care ne-a lăsat-o pictorul
Ștefan Luchian.  Activitatea culturală intensă a fundației aduce mereu în conștiința noastră, sacrificiul pe care l-a făcut marele pictor pentru artă și în
special pentru pictură. În cinstea lui  dar și pentru a promova tinerele talente în acest domeniu se organizează  activități culturale, ateliere de lucru
pentru prelucrarea obiectelor conferindu-le valoare artistică. Sunt deschise expoziții temporare care reactualizează și consolidează bogatul patrimoniu
cultural moștenit.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 9/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Galeriile de artă "Ștefan Luchian"', reprezintă Secția de Artă a Muzeului Județean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoșănean, patrimoniu ce
cuprinde lucrările artiștilor plastici Ștefan Luchian, Octav Băncilă, precum și a numeroși artiști plastici contemporani, lucrările unor renumiți graficieni
printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila și Dan Covătaru sau
tapițeriile create de Cela Neamțu, Aspazia Burduja, și Ileana Balotă.
Muzeul memorial "Octav Onicescu", înființat în octombrie 1995, adăpostește piese de mobilier care au aparținut matematicianului și filosofului Octav
Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie, decorații, redând imaginea unor
încăperi intime matematicianului.
Atelierul de ceramică, aparține familiei Iacinschi din Botoșani. Aici se produce și comercializează ceramică tradițională de tip Kuty și Cucuteni. De
peste 3 decenii meștera Sonia Iacinschi, realizează platouri, farfurii, ulcioare, căni, vaze, cahle și multe alte obiecte necesare omului în casă sau
obiecte de decor. La Botoșani, ceramica de tip Kuty, se lucra cu mult timp înainte de 1970, într-un atelier din cartierul Barbu Lăzăreanu. În data de 23
aprilie 2000, Doamna Sonia Iacinschi primește titlul de "Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani", pentru merite deosebite în promovarea valorilor
spirituale și imaginii Municipiului Botoșani pe plan național și internațional.

Clădiri monument-istoric

Casa "Ciomac-Cantemir" (1800), azi sediul Fundației „Ștefan Luchian" din Botoșani[31]
Casa "Mavrocordat" (1870), azi Grădinița nr. 24
Fosta casă "Urșianu-Fisher" (1872), azi Casa de asigurări pentru sănătate Botoșani
Casa "Abete" (1872), azi Inspectoratul Școlar
Casa "Moscovici" (1872), azi S.C. „Nord Proiect”
Gara Botoșani (1872-1876)
Casa "Alexandru Văsescu" (1880)
Liceul „A.T. Laurian” (1885)
Casa "Dr. Capșa", azi Grădinița nr. 18 (1890) Palatul de Justiție (1906-1916)

Casa "Missir" (1890)

Casa "Constantin Zamfirescu" (1890), azi Centrul pentru pregătirea profesională a șomerilor Botoșani
Internatul liceului „Carmen Sylva” (1890), azi Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural
Național
Vama Veche (1890)
Casa "Garabet-Ciomac" (1892), azi Arhivele Direcției Sanitare
Școala Normală de fete "Carmen Sylva" (1899), azi Liceul de Științe Naturale „Grigore Antipa”
Fundația "Sofian" (1900), azi Centrul Cultural Ecumenic
Palatul de Justiție (1906-1916)
Liceul "Carmen Sylva" (1908-1909), azi Casa Corpului Didactic Botoșani Centrul Vechi din Botoșani
Halele de carne și pește (1912)
Primăria veche (ante 1850)
Clădirea Primăriei, edificiu construit la sfarsitul sec. al XVIII-lea in stil eclectic de influență germană. Este restaurată între 1906-1914, iar la mijlocul
sec. al XVIII-lea, clădirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist, în perioada octombrie 1864 – martie 1865.
Camera de Comerț (sec. al XIX-lea)
Casa "Prasa" (sec. al XIX-lea), azi Hotelul "Belvedere"
Casa "Ciulei" (sec. al XIX-lea), azi Laboratorul de Medicină Legală
Casa farmacistului "Vasiliu" (sec. al XIX-lea), azi Palatul Copiilor
Casa "Silion", datează din jurul anului 1900 și îmbină armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, Art-Nouveau). Este plasată în mijlocul
unei grădini cu fântână, iar intrarea principala este încadrată de statui.
Ansamblu urban „Piața 1 Decembrie 1918” (sfârșitul sec. al XIX-lea), azi este partea cea mai veche a orașului, din punct de vedere arhitectonic, care
grupează un număr mare de clădiri cu destinație comercială datând din secolele XVII-XVIII. Clădirile sunt dispuse sub formă de "L", iar fațadele spre
stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiționale, specifice acestui tip de
construcții. Curțile interioare prezintă ordonanța clasică a caselor de târgoveți, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri
susținute de console de lemn profilate.

Biblioteci și arhive
Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”[2] (http://www.bibliotecabotosani.ro), clădirea bibliotecii, cunoscută și sub numele de „Casa Moscovici", este o
adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu
cele germane. Biblioteca deține un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume.
Arhivele Naționale - Serviciul Județean Botoșani

Lăcașe de cult

Biserica „Sf. Nicolae” - Popăuți - ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din anul 1496; pictura interioară datează din secolul al XV-lea.
Mănăstirea propriu-zisă este înconjurată de ziduri la care se adaugă și un turn de veghe, acestea conferindu-i aspectul unei mici cetăți.
Biserica „Sf. Gheorghe” - ctitorie a Doamnei Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, datează din anul 1551.
Biserica Uspenia - ctitorie a Doamnei Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, în anul 1552. Aici a fost botezat Mihai Eminescu.
Biserica Romano-Catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” (1765-1777) - construită la mijlocul sec. al XIX-lea în stilul gotic;
Biserica „Sf. Ilie” - își are începuturile în 1778, ca biserică a Breslei Blănarilor, de renume în lumea meșteșugarilor botoșăneni.
Biserica armenească „Adormirea Maicii Domnului” (1782) - biserică armenească din secolul al XIV-lea. În anul 1350, anul în care a fost construită din
piatră biserica ortodoxă armeană Sfânta Maria cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Moldova era destul de populată.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 10/12
1/29/23, 8:46 AM Botoșani - Wikipedia
Biserica armenească „Sf. Treime”, a fost ridicată în anul 1795 cu ajutorul comunității
armene din Botoșani
Biserica lipovenească „Nașterea Maicii Domnului” - actuala cladire a bisericii s-a
înălțat pe o veche capelă de lemn în anul 1853. Autentic centru de religie și cultură,
pe langă biserică ființează o școală a etnicilor lipoveni. Posedă frumoase icoane de
sorginte rusească, cărți vechi și odoare lucrate cu rafinament artistic.

Personalități
Articol principal: Lista personalităților botoșănene.
Auxențiu Vărzărescu (1655-1715), episcop de rit armean.
Grigore Alexandru Ghica (1807-1867), domnitor al Moldovei.
Iosif Gheorghian (1829–1909), mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1886-
1893, 1896-1909).
Biserica "Uspenia" (1552) Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850–1889), poet, prozator și jurnalist Turnul clopotniță a mănăstirii
Grigore Antipa (1867-1944), biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog. "Popăuți" (1496)
Ștefan Luchian (1868-1916), pictor.
Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, critic literar
Octav Băncilă (1872-1944), pictor realist și activist politic de stânga.
Octav Onicescu (1892-1983), matematician.
George Enescu (1881–1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor
Mihail Sorbul (1885–1966), dramaturg.
Teoctist (1915–2007), patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007.
Alexandru Graur (1900-1988), figură marcantă a lingvisticii românești.
Dionisie Ignat (1909-2004), mare duhovnic ortodox român stabilit la Muntele Athos
Biserica Blănarilor, azi Biserica
Ioan Iacob Românul de la Hozeva (1913-1960), sfânt în Biserica Ortodoxă Română „Sf. Ilie” (1834)
Max Weber (1920-1969), dirijor, compozitor, om de cultură muzicală de profesie avocat.
Reuven Feuerstein (1921-2014), psiholog.
Virgil Andriescu (n. 1936), actor
Georgeta Damian (n. 1976), canotoare română, multiplă medaliată olimpică.

Sport
Municipiul Botoșani este reprezentat în fotbal de echipa F.C. Botoșani.

În vara anului 1979, C.S. Botoșani a promovat în Divizia B, și la finele sezonului 1979/1980 echipa s-a clasat pe cel mai bun loc din istorie (locul 3); această
poziție nu a mai fost obținută de nici o echipă din Botoșani până la acel moment. După această performanță, echipa s-a aflat într-un declin, sezoanele
urmatoare, situându-se la mijlocul clasamentului în Divizia B. C.S. Botoșani a rămas în Divizia B pentru 11 sezoane, cele mai multe sezoane petrecute în
această ligă de o echipa din Botoșani, iar la sfârșitul sezonului 1989-1990 C.S. Botoșani a retrogradat în Divizia C.

Noul club, FC Botoșani, a fost fondat în anul 2001 și este în acest moment singurul club de fotbal din județul Botoșani care activează în eșaloanele
superioare, jucând în Superliga României începând cu sezonul 2013-2014.

În 2005 Valeriu Iftime, președintele Consiliului de Administrație, a preluat clubul moldovean, având suportul Consiliului Local Botoșani și a Primăriei.
F.C. Botoșani a reușit în sezonul 2014-2015 să se califice în Liga Europa, fiind eliminați în calificări de polonezii de la Legia Varșovia. De asemenea, clubul
dispune de un Centru de Copii și Juniori, menit să asigure viitorul primei echipe.

Până acum F.C. Botoșani a participat timp de șapte sezoane în Superliga României, în sezonul 2019-2020 reușind în premieră să se califice în seria de
eliminare a ligii. Echipa joacă meciurile de acasă pe stadionul Municipal, cu o capacitate de 7.782 de locuri, toate pe scaune, situat pe Calea Națională, nu
departe de Sala Polivalentă.

Orașe înfrățite

Karaman, Turcia[32]

Laval (Quebec, Canada)[33]

Brest, Belarus
Uman (Cerkasî, Ucraina)
Glodeni, R. Moldova

Note
1. ^ a b c „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația
unităților administrative pe etnii” (http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2
002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația
Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația
stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune” (https://www.rece
nsamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls).
Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5
august 2013.
3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020 (https://prezenta.roaep.ro/locale
27092020/romania-pv-final), Biroul Electoral Central
4. ^ Istoria României, IV, p. 463.
5. ^ V. Tufescu, Tradiții și perspective în dezvoltarea municipiului Botoșani,
în: Botoșani. Istorie și contemporaneitate. Comunicări prezentate cu
prilejul Sesiunii științifice organizate la Botoșani în zilele de 16-18 mai
1969, op. cit., p. 14.
6. ^ Eugenia Greceanu p.45

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 11/12
1/29/23, 8:46 AM
7. ^ Cronica Romana - Cotidian National de Informatie si Atitudine - Editia 20. ^ „Populația stabilă după limba maternă – județe, municipii, orașe,
On-Line :: (http://www.cronicaromana.ro/nicolae-iorga-despre-istoria-uno
r-toponimice-romanesti.html)
8. ^ a b Definitie: botos | DEX online (http://dexonline.ro/search.php?cuv=b
otos)
9. ^ [1] (http://dexonline.ro/search.php?cuv=botosei)
10. ^ www.weatherbase.com (http://www.weatherbase.com/weather/weathe
rall.php3?s=2051&refer=&cityname=Botosani-Romania&units=us).
Accesat la 16 octombrie 2011
11. ^ Eugenia Greceanu, p.29.
12. ^ N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia,p. 121, 148, 155,
156, 231.
13. ^ N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia, p. 230.
14. ^ N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia, p. 142, 147, 148,
150, 155 și 229-230.
15. ^ Eugenia Greceanu p.30
16. ^ Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849, p.
53; Constantin C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăți moldovene, pp.
90, 195-196.
17. ^ http://paco.botosani.ro/articol/15/Istoria+Botosaniului.html Istoria
Botoșaniului (http://paco.botosani.ro/articol/15/Istoria+Botosaniului.html) 28. ^ a b c d e f g „copie arhivă” (https://web.archive.org/web/200902190726
[nefuncțională] botosani.ro
18. ^ „Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă - județe, municipii, orașe,
comune” (https://web.archive.org/web/20140223002530/http://www.boto
sani.insse.ro/phpfiles/cop_sR_TAB_3-Populatia%20pe%20gr%20de%2
0varsta%20si%20localitati.xls). INSSE. Arhivat din original (http://www.b
otosani.insse.ro/phpfiles/cop_sR_TAB_3-Populatia%20pe%20gr%20d
e%20varsta%20si%20localitati.xls) la 23 februarie 2014. Accesat în 6
iulie 2013.
19. ^ „Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune” (http
s://web.archive.org/web/20160306181149/http://www.botosani.insse.ro/p
hpfiles/copsR_TAB_8-Populatia%20dupa%20etnie%20pe%20localitati.x
ls). INS. Arhivat din original (http://www.botosani.insse.ro/phpfiles/copsR
_TAB_8-Populatia%20dupa%20etnie%20pe%20localitati.xls) la 6 martie
2016. Accesat în 6 iulie 2013.
Botoșani - Wikipedia
comune” (https://web.archive.org/web/20160306153741/http://www.boto
sani.insse.ro/phpfiles/cop_sR_TAB_10-pop%20dupa%20lb%20matern
a%20pe%20localitati.xls). INS. Arhivat din original (http://www.botosani.i
nsse.ro/phpfiles/cop_sR_TAB_10-pop%20dupa%20lb%20materna%20p
e%20localitati.xls) la 6 martie 2016. Accesat în 6 iulie 2013.
21. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost
furnizat pentru referințele numite recensamant_2002
22. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (https://prezenta.roae
p.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_bt_final.json) (Json).
Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
23. ^ Șt. Dragomir, Contribuții privind dezvoltarea comerțului botoșănean
din sec. al XVI-lea până la 1900, în „Studii și articole de istorie” IV,
București, 1962, p. 6 și urm.
24. ^ Buletinul C. C. I. Botoșani, nr. 44/1901, p. 1-2
25. ^ Istoria României, III, p. 983
26. ^ Șt. Dragomir, op. și loc. eit., p. 22; Buletinul C. C. I. Botoșani, nr.
46/1890, p. 1
27. ^ „Botoșani – istorie și prezent” (http://www.primariabt.ro/index.php?load
=despre_bt). Accesat în 4 iulie 2012.
27/http://www.primariabt.ro/date/anunt/SDL_BT.pdf) (PDF). Arhivat din
original (http://www.primariabt.ro/date/anunt/SDL_BT.pdf) (PDF) la 19
februarie 2009. Accesat în 26 ianuarie 2009.
29. ^ {{Cite web|url=https://www.monitorulbt.ro/local/2020/09/23/unda-
verde-pentru-desfiintarea-scuarurilor-pentru-tramvai/%7Ctitle=Undă
verde pentru desființarea scuarurilor pentru
tramvai|publisher=monitorulbt.ro|date=23 September 2020}}
30. ^ „Se încheie un capitol! Primăria a început scoaterea dalelor de pe
Primăverii, tramvaiele devin oficial istorie – VIDEO & GALERIE FOTO”
(https://www.botosaneanul.ro/top-news/se-incheie-un-capitol-primaria-a-
inceput-scoaterea-dalelor-de-pe-primaverii-tramvaiele-devin-oficial-istori
e-video-galerie-foto/). botosaneanul.ro. 16 august 2022.
31. ^ luchian. edituratim. ro (http://www.)
32. ^ Orase infratite (https://primariabotosani1.weebly.com/orase-infratite.ht
ml), Primaria Botosani
33. ^ orase-infratite (https://primariabotosani1.weebly.com/orase-infratite.ht
ml)

Bibliografie
N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovița și Em. Zaharia, Așezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea, București, 1970
Eugenia Greceanu, Ansamblul urban medieval Botoșani : Botoșanii care s-au dus, Iași, 2009

Bibliografie suplimentară
Monografia orașului Botoșani, Ștefan Ciubotaru, Editura Axa, 1997
Monografia orașului Botosani, Arthur Gorovei, 1926
Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic, Silvia Lazarovici, Botoșani, Editura Agata, 2013
Dicționarul botoșănenilor, Ionel Bejenaru, Editura Moldova, 1994

Legături externe
Vasiliu, Liviu; Compendiul cărților poștale Botoșani (1895-1945) (https://issuu.com/liviuvasiliu/docs/botosani_compendiu_album1); Bacău; 2016
Obiective turistice în Botoșani (https://www.locurifaine.ro/botosani-obiective-turistice/)
Harta orașului (http://botosani-city.map2web.eu/)
Direcția județeană de cultură Botoșani (http://www.botosani.djc.ro/) Arhivat (https://web.archive.org/web/20110501031309/http://www.botosani.djc.ro/)
în 1 mai 2011, la Wayback Machine.
Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu" Botoșani (http://www.bibliotecabotosani.ro/)
Centrul de informare turistica al Judetului Botosani (http://www.turismbotosani.ro/)
Codurile poștale ale orașului Botoșani pe străzi (http://www.coduri-postale.ro/index.php/coduripostale/directory/action/list/judetul/Botosani/localitatea/B
otosani/)
http://turism-botosani.ro/prezentare/asociatia-judeteana-de-turism-botosani/ Arhivat (https://web.archive.org/web/20160301160511/http://turism-botosa
ni.ro/prezentare/asociatia-judeteana-de-turism-botosani/) în 1 martie 2016, la Wayback Machine.
Lista firmelor din Botosani (https://termene.ro/firme/Botosani)

Istorie

Legenda Botoșaniului. De unde vine numele orașului (http://adevarul.ro/locale/botosani/legenda-botosaniului-vine-numele-orasului-1_50efc5c956a0a6

567e68be8d/index.html), 11 ianuarie 2013, Elena Isac, Adevărul
Pagini din istoria Botoșaniului „scrise” de armeni și evrei (http://adevarul.ro/locale/botosani/pagini-istoria-botosaniului-scrise-armeni-evrei-1_51a6fb78c
7b855ff563d6051/index.html), 30 mai 2013, Miruna Luca, Adevărul

https://ro.wikipedia.org/wiki/Botoșani 12/12