1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia

Cuprins
mută în bara laterală ascunde

Început
1Etimologie

2Istorie

2.1Perioada medievală
2.2Perioada modernă
2.3Perioada interbelică

2.4Perioada postbelică
2.5Perioada postdecembristă

3Geografie

3.1Climă
3.2Floră și faună

4Demografie

5Cartierele Aradului
6Economie și transport

6.1Angajați pe sectoare de activitate

7Monumente de arhitectură

7.1Monumente

7.2Lăcașuri de cult

7.3Muzee și expoziții
7.4Turismul de agrement

8Administrație și politică

9Educație

9.1Universități
9.2Licee

10Sănătate

11Cultură

11.1Festivaluri
11.2Teatru

11.3Muzică clasică
11.4Instituții de cultură

12Media

12.1Presa scrisă

12.2Presa radiofonică
12.3Televiziunea
12.4Edituri

13Sport

14Personalități

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 1/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
15Relații externe
16Imagini
17Vezi și

18Bibliografie
19Lectură suplimentară
20Note

21Legături externe

Arad
municipiu din județul Arad, România
Acest articol se referă la un municipiu vestic al României. Pentru un oraș din Israel, vedeți Arad, Israel. Pentru alte sensuri, vedeți Arad
(dezambiguizare).

Arad (în maghiară Arad, sârbă Арад/Arad, germană Arad) este municipiul de reședință al județului cu Arad
același nume, la limita între regiunile istorice Banat și Crișana, România. Se află pe ambele maluri ale râului
Mureș în Crișana și Banat (cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic), România. —  municipiu, reședință de județ[*] și oraș
mare  —
La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai
mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul
României un punct important în ceea ce privește industria și este un nod important în transporturile
feroviare și rutiere.

Etimologie
Numele de Arad pentru actualul oraș, reședință de județ are o origine contestată astfel e posibilă
proveniența ca o formă adaptată a numelui Orod/Urod, un presupus cavaler maghiar al regelui Ștefan I al
Ungariei, posibil primul ișpan al zonei [5].

Sub administrația regatului maghiar, încă din secolul al XI-lea când s-a format Comitatul Aradului (în
maghiară Arad vármegye), s-a folosit scrierea cu A, fără întrerupere, continuând și de la trecerea sub
administrație românească după 1919.

Istorie
Drapel Stemă
Articol principal: Istoria Aradului.
Motto: Via Veritas Vita
Istoria apartenenței statale
România 1918– Perioada medievală
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867 Prima atestare documentară a zonei Aradului era făcută în
Imperiul Habsburgic 1687–1804 secolul al XI - lea în contextul luptelor localnicilor cu
Imperiul Otoman 1613–1687 armatele regatului feudal maghiar. În Gesta Hungarorum Arad
Principatul Transilvaniei 1595–1613 este descrisă activitatea regelui maghiar Ștefan I, de
Imperiul Otoman 1526–1595 supunere a unui conducător local, recunoscut ca și
Regatul Ungariei –1526 Ajtony/Ahtum, care este înfrânt, astfel permițând formarea
comitatului Aradului, care administra un teritoriu aflat la
nord de râul Mureș. Administrarea se făcea de la un „castel” aflat pe actualul teritoriu al comunei
Vladimirescu (cunoscută mai ales sub denumirea veche de Glogovăț, sau în maghiară Öthalom), menționat
la 1132 și ulterior înaintea invaziei tătare și distrugerea repetată a orașului la 1241 și 1258. Arad (România)
Poziția geografică
Regele Bela al II-lea înființa în 1135 Capitulul de Arad după ce Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E
decapitase 68 de nobili adversari la Arad din ordinul reginei Elena de
Rascia și înzestrând capitulul cu bunurile confiscate ale celor executați.
În perioada maximă de glorie a capitulului arădean, devenise „loc de Țară România
autentificare” pentru trei comitate - Arad, Zărand și Cenad - iar Județ Arad
mănăstirea deținea proprietăți în șapte comitate.

1331 - Orașul este menționat în Cronica pictată de la Viena SIRUTA 9262 (http://colectaredate.
1527 - Răscoala condusă de Iovan Nenada, supranumit „Țarul Negru” insse.ro/senin/classificatio
1552 - Orașul este ocupat de turci la 18 septembrie și devine sediul ns.htm?selectedClassifica
Sangeacului de Arad, inclus în Pașalâcul de Timișoara tion=SIRUTA_AN_2015&a
1595 - Trupele transilvănene eliberează Aradul ction=search&resetCount
1616 - Orașul este recucerit de către Poarta Otomană =true&firstOperator=%3D
1658 - Principele Gheorghe Rákóczi al II-lea reia Cetatea Aradului și o &itemCode=9262&locale=
Decapitarea la Arad a nobililor păstrează până în 1660[6] ro)
adversari lui Bela II 1685 - Orașul este eliberat de către armatele imperiale Prima atestare
1028
1699 - Pacea de la Karlowitz stabilea granițele Imperiului Habsburgic cu documentară
Imperiul Otoman pe cursul Mureșului, astfel Aradul devine oraș de graniță Oraș cameral 1702
1702 - Se înființează breasla cojocarilor, prima breaslă a Aradului Oraș liber regesc 1834

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 2/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
1715 - Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) a fost înființată de călugării catolici
minoriți Reședință Arad[*]
1765 - 1783 - Împărăteasa Maria Terezia ordonă construirea unei noi cetăți în stil Vauban-Tenaille Subdiviziuni

Perioada modernă Guvernare

 - Primar Laurențiu Bibarț[*][3] (
1812 - Înființarea Preparandiei - prima școală pedagogică românească din Transilvania PNL, 2020)
1817 - Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară
1822 - Înființarea Institutului Teologic Ortodox Român
Suprafață
1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai  - Total 116,5 km²
Pascaly
Altitudine 117 m.d.m.
1833 - Ia ființă al șaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
1834 - Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
Populație (2011)[1][2]
1840 - S-a deschis prima bancă de economii și credite de pe teritoriul actual al României[7][8]
 - Total ▼ 170247 locuitori
6 octombrie 1849 - Înfrângerea revoluției maghiare și executarea de către armatele imperiale
 - Densitate 1.461,35 loc./km²
habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare [9]
1869 - Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
1890 - Fondarea Societății Filarmonice din Arad Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
1846 - Concertează Franz Liszt
Cod poștal 31 0xxx
1847 - Concertează Johann Strauß fiul
1877 - Concertează Pablo Sarsate și Henryk Wiernawski Prefix telefonic (+40) 0257
1890 - Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad” (+40) 0357

15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
1909 - Se înființează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria și de pe teritoriul actual al Localități înfrățite
României  - Pécs Ungaria
1910 - Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori  -  Atlit[*] Israel
10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Republica Populară
Arad-Podgoria  - Fushun
Chineză
1918 - Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile
 - Jula Ungaria
Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu[10]
4 iunie 1920 Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României  - Hódmezővásárhely Ungaria
 - Giv'atayim Israel
 - Becicherecu Mare Serbia
Perioada interbelică
Plăcuțe de
AR
1918 -Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei înmatriculare
13-15 mai - Iuliu Maniu anunță public pentru prima oară opțiunea de separare totală a Transilvaniei
de Ungaria și unirea acesteia cu România, în actuala Aulă Iuliu Maniu a Universității Aurel Vlaicu din Prezență online
Arad situată în B-dul Revoluției 83 site web oficial (http://www.primariaarad.ro)
1920 - Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile GeoNames (https://www.geonames.org/830559
Marta [11] 9)
Facebook Places (https://www.facebook.com/pag
Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă "Lengyel" [11]
es/-/106334316072023)
1922 - Concertează George Enescu
1924 - Concertează Béla Bartók
1923 - Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației
Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
1926 – Este înființată Fabrica de zahăr [12]
1929 - 1933 - Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria
concentrându-se în 22 de companii mari
1930 - Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele "Polyrom" [12]
1936 - Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri [12]
1937 - Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniași al patrulea din Poziția localității Arad
România.
1938 - Face parte din ținutul Timiș

Perioada postbelică
1956 - Face parte din regiunea Arad
1956 - Face parte din regiunea Timișoara
1959 - Este înființată prima fabrică de jucării din țara, "Arădeanca" [12]
1960 - Face parte din regiunea Banat
Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad,
1962 - Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, "Victoria" [12]
1782-85.
1968 - Face parte din județul Arad (Click (https://tools.wmflabs.org/zoomviewer/in
1968 - Orașul primește statutul de municipiu. dex.php?f=Arad_Josephinische_Landesaufna
1989 - Aradul este primul oraș, reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în hme_pg23-31.jpg) pentru imagine interactivă)
Timișoara [1] (https://www.youtube.com/user/bbhelios2007#p/u/23/r7VfQXbdw6Y)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 3/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Eroi martiri Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=
Luptători cu brevet de revoluționar Arad&action=edit&section=0)
 

Perioada postdecembristă

Ulterior modificărilor apărute odată cu dispariția statului socialist român apar în oraș două instituții de
învățământ superior: Universitatea „Aurel Vlaicu”, continuatoarea Institutului de Subingineri fondat în 1972, și
Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, ca universitate privată. La sfârșitul anilor '90 se înființează în zona de nord-
vest a orașului, Zona Industrială Arad, ce reunește pe platforma sa cei mai mari angajatori din oraș

Geografie
Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în sudul Crișanei și în nordul Banatului,[13] în
șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este
primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în
apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere,
respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția
drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de
Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din
vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării.
De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale Harta Aradului din anul 1897
rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o
distanță de 20,3  km, orașul Nădlac la o distanță de 54  km, precum și Vărșand la o distanță de 68  km. Un
important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de
2.000 metri.

Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei
Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului
între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La
poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece Piața Avram Iancu în secolul al XIX-lea
treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca
urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile.
La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief
de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și
sărături.[14] Repere geografice în țară:

Timișoara - 50 km
București - 594 km
Brașov - 417 km Arad - decembrie 1918

Constanța - 813 km
Craiova - 375 km
Galați - 712 km
Iași - 668 km
Oradea / Băile Felix - 117 km
Satu Mare - 254 km
Suceava - 589 km

Repere geografice în străinătate:

Belgrad - 209 km
Bruxelles - 1619 km
Budapesta - 275 km
Cracovia – 657 km
Istanbul – 1185 km
Praga - 797 km
Viena - 506 km

Climă

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura
medie de -1 °C.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general
sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în
lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută
valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 4/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a
Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în
noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Floră și faună

În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc,
exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul
Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.

Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României
amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens,
Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului
etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

Demografie
Conform recesământului oficial din anul 1910, Arad avea 63.166 de locuitori, din care
46.085 vorbeau maghiara ca limbă maternă, 10.279 româna, 4.365 germana, 1.816 sârba,
277 slovaca și 133 ceha.[15]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la

159.074 de  locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 172.827  de  locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,77%).
Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,68%) și romi (1,59%). Pentru 8,14% din
populație apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,41%), dar există și minorități de romano-
catolici (9,38%), penticostali (4,34%), baptiști (3,92%) și reformați (2,45%). Pentru
Componența etnică a Componența confesională 8,39% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[16]
municipiului Arad a municipiului Arad
Arad - evoluția demografică
      Români (78,77%)       Ortodocși (68,4%)
      Maghiari (9,67%)       Romano-catolici (9,37%)
      Romi (1,58%)       Reformați (2,45%)
      Necunoscut (8,14%)       Penticostali (4,34%)
      Altă etnie (1,81%)       Baptiști (3,91%)
      Necunoscută (8,38%)
      Altă religie (3,11%)

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Cartierele Aradului
Arad are 20 cartiere:

1. Centru
2. Aradul Nou
3. Gai
4. Aurel Vlaicu
5. Micălaca
6. Grădiște
7. Alfa
8. Bujac
9. Confecții
10. Funcționarilor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 5/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
11. Pârneava
12. Sânicolaul Mic
13. Colonia
14. Subcetate
15. Westfield
16. Mureșel
17. Drăgășani
18. Cadaș-Silvaș
19. Șega
20. 6 Vânători

Economie și transport
Articol principal: Economia Aradului.
Articol principal: Transportul public din Arad.

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune.
În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți
comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din
România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri
comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Aceiași factori fac din Arad Tramvai în Arad
astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.

Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de
mașini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente
de măsură verificare și control (Contor Group), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad își are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială
Feroviară, a treia instituție de credit cu capital românesc.

Angajați pe sectoare de activitate

Industrie - 41,5%
Transport și telecomunicații - 12,27%
Comerț - 10,75%
Construcții - 7,92%
Învățământ - 5,99%
Sănătate și asistență socială - 5,14%
Utilități - 3,16%
Administrație publică - 2,28%
Bănci și asigurări - 1,97%
Agricultură - 1,73%

Monumente de arhitectură

Piața Sfatului

Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a
sistemului de fortificații stelate din Europa.
Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial
clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura
estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc.
Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 6/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Palatul Administrației Financiare, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee
beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
Palatul Kohn, construit în anul 1906 în stil secesiune
Palatul Szantay, construit în anul 1911 în stil secesiune
Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic,
renascentist și corintic
Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din
Ardeal. Podul vechi de lemn
Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară,
spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar
Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de
cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și
un restaurant.
Castelul Nopcea, construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea

Monumente
Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă
Aleea personalităților arădene
Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849
Statuia Libertății, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890
Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
Crucea Martirilor Unirii, ridicată în anul 1936, închinată preoților martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara
1919

Lăcașuri de cult
Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc Biserica Roșie
Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile
arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe fațada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniță de un aspect
maiestuos cu secțiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat
ornamentată, a fost supraînălțată în anul 1905. Pictura murală îi aparține lui Anastase Damian. Execuția acestei
lucrări a început în anul 1957 și s-a finalizat în anul următor.
Biserica „Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriți, a fost edificată în anul 1904 în stilul renascentist
Biserica Roșie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan
Biserica Reformată, construită în anul 1847 în stil baroc
Catedrala Ortodoxă Română "Sfânta Treime", construită în anul 2009
Biserica Catolică din cartierul Gai

Muzee și expoziții
Complexul Muzeal Arad
Secția istorie
Secția științele naturii
Secția Artă
Muzeul Memorial "Vasile Goldiș"
Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi
Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiție sunt: Salonul Bienal Internațional de
Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
Galeria Alfa Păduricea (Piața Podgoria)
Galeria Clio
Galeria Turnul de Apă
Galeria Takács
Galeria Carola's

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 7/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Expo Arad International [2] (http://www.expoarad.ro/) Arhivat (https://web.archive.org/web/20021206123637/http://www.expoarad.ro/) în 6 decembrie
2002, la Wayback Machine., Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad, al doilea cel mai mare
pavilion expozițional din România după Romexpo.

Turismul de agrement
Ștrandul "Neptun" (http://www.strandularad.ro/) Arhivat (https://web.archive.org/web/20080426122051/http://www.strandularad.ro/) în 26 aprilie 2008,
la Wayback Machine.
Parcul Natural Lunca Mureșului [3] (http://www.luncamuresului.ro/)
Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreț și Insula Mureș (Trei Insule)
Faleza Mureșului
Păduricea (Piața Podgoria)
Patinoar

Administrație și politică
Municipiul Arad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Laurențiu Bibarț[*], de la Partidul Național Liberal,
este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

    Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 9                  
Uniunea Salvați România 7                  
Platforma Social-Liberal Creștină 3                  
Partidul Mișcarea Populară 2                  
Uniunea Democrată Maghiară din România 2                  

Educație
Prima școală elementară din Arad, s-a înființat în 1707 de călugărul de origine bavareză, Fr. Camil Nöffrich. În 1745 școala începătoare devine școală
latină, apoi în 1762 gimnaziu. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în Austria, introdusă un an mai târziu și în Ungaria, în urma căreia gimnaziul
din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu
superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-
1821/1821-1873)[18]. Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice
uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg
arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior,
iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850), Ioan Popovici-Desseanu (în anul 1871), Vasile Goldiș (în anul
1906), Onisifor Ghibu (în anul 1915), Ion Montani (în anul 1924), Memoriile din 18 septembrie 1940, din 11, 20 și 30 ianuarie 1945, din 19 august 1947 ale
unor mari personalități arădene înfățișează credința nestrămutată a intelectualității și nu numai a acesteia, că Aradul este îndreptățit, prin strălucita sa
istorie, să devină centru universitar.[19]

Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad totalizează 88 de unități, din care 34 de grădinițe,
14 școli cu clasele I-IV și I-VIII, o școală privată cu clasele I-IV, 22 de licee și grupuri școlare (3 colegii naționale, un colegiu economic, 2 colegii tehnice, un
colegiu particular, un liceu de limbă germană, un colegiu de limbă maghiară, un liceu cu program sportiv, un liceu de artă, 6 licee tehnologice, un liceu
particular, 2 licee teologice, un seminar teologic ortodox, un liceu UCECOM), cât și 2 școli ajutătoare, o școală normală, un liceu pentru nevăzători și 2
școli postliceale.

Universități

Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități:

Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" (1990)

Universitatea "Aurel Vlaicu" (1991)

Licee
Colegiul Național „Moise Nicoară”
Colegiul Național "Elena Ghiba Birta"
Liceul Pedagogic "Dimitrie Țichindeal"
Colegiul Național "Vasile Goldiș"
Colegiul Economic
Liceul Teoretic "Adam Müller Guttenbrunn" Colegiul Național "Moise Nicoară"
Colegiul "Csiky Gergely"
Liceul de Artă "Sabin Drăgoi"
Liceul Teologic Baptist "Alexa Popovici"
Liceul Teologic Penticostal
Seminarul Teologic Ortodox
Liceul cu Program Sportiv
Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului
Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu"

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 8/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Liceul Tehnologic de Electronică și Automatizări "Caius Iacob" (Liceul CFR)
Liceul Tehnologic "Francisc Neuman"
Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară
Liceul Tehnologic de Transporturi Auto "Henri Coandă"
Liceul Național de Informatică
Liceul Tehnologic "Iuliu Moldovan" (Liceul Forestier)
Liceul UCECOM Spiru Haret
Colegiul Particular "Vasile Goldiș"
Liceul Special "Sfânta Maria" | pentru copii cu dizabilități

Sănătate
În oraș funcționează Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic Municipal(acesta s-a unit cu Spitalul Clinic Județean de Urgență) și o serie de
spitale și centre medicale de specialitate, publice(Policlinica, Clinica dentară, Spitalul Matern, etc.) și private (MedLife Genesys, Laser System, Mediqua
etc.).

Cultură

Festivaluri
Festivalul Internațional de Teatru Clasic (Ediția XXI în 2015)
Festivalul Internațional Euromarionete (Ediția XVI în 2015)
Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran” (Ediția XXIII în 2015)
Festivalul Internațional de Teatru Nou (Ediția III în 2015)
Festivalul de film documentar fARAD (Ediția II în 2015)
Media Art Festival (Ediția II în 2015)
Festivalul Național de Literatură „Discuția Secretă” (Ediția II în 2015) Palatul Cultural din Arad
Festivalul de Literatură Zilele Doinaș (Ediția I în 2015)
Festivalul de muzică americană și jazz
Festivalul Internațional de Jazz
Gala de Operă Open Air
Festivalul Minorităților
Târgul Meșterilor Populari
Zilele Aradului - în luna august
Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie
Festivalul internațional de muzică și dans „Ghiocelul de Argint”

Teatru
Teatrul Clasic "Ioan Slavici"
Teatrul de Marionete Arad
Teatrul Vechi, sau Teatrul Hirschl

Muzică clasică

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833
de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra.

Instituții de cultură
Centrul Cultural Județean Arad
Casa de Cultură a Municipiului Arad
Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad

Media

Presa scrisă

Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840
începe tipărirea și variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.[20]

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranța, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869[21] și ulterior între 10 ianuarie - 13
iunie 1872, periodic considerat „unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”[22]. Mai târziu, în anul 1877, apare
revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 9/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine
Sever Bocu. Tribuna fuzionează în 1912 cu ziarul Românul, înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania.

În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926),
Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939)[23].

După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa
scrisă cuprinde o varietate de publicații: Jurnal Arădean, cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de Patriotul,
Flacăra roșie și Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului Adevărul de București). După
anul 1990 mai apar și Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piața Aradului
și Informația Aradului acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen. De-asemenea, a fost înființată Agenția de Presă a Județului
Arad NewsAr (http://www.newsar.ro).

Reviste de cultură:

ARCA - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)

Avancronica - lunar arădean de cultură și civilizație - editat de Casa de Cultură a Municipiului Arad
Relief (revistă) - editată de Fundația Culturală Ioan Slavici

Presa online: în ordine cronologică - Aradon, NewsAr (http://www.newsar.ro), Actualități Arad, Vestic, Arq, Live Arad, Special Arad, Arad24

Presa radiofonică

Presa radiofonică națională retransmite pe frecvențe locale programele naționale și locale de știri, divertisment și publicitate. Posturile de radio care emit
la Arad, pe frecvențe locale sunt:

Europa FM (89,3 Mhz)

Pro FM (92,1 Mhz)
Magic FM (92,7 Mhz)
Radio Trinitas (94,2 Mhz)
Național FM (95,5 Mhz)
Kiss FM (97,0 Mhz)
Radio Arad (99,1 Mhz)
Virgin Radio (99,8 Mhz)
Alt FM (102,0 Mhz)
Arad FM (102,9 Mhz)
Digi FM (105,3 Mhz)
Radio CNM AM (1602 Mhz)
Joy FM (93,4 Mhz)

În Arad se recepționează toate radiourile SRR România, posturilor care emiț pe frecvențe naționale, cât și unele posturi de radio din Ungaria (Județele
Bekes și Csongrad) și Serbia (Voivodina).

Televiziunea

Prima televiziune privată din Arad s-a înființat în 1990, numită TV Arad (TVA). Info TV, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub
denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS până la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut și West TV Regional, cu acoperire în 11
județe[24]. Totodată au apărut și televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online
din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național.

Edituri

După Revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

Editura Fundației Culturale Ioan Slavici

Editura Mirador
Editura Gutenberg Univers

Sport

Fotbal Escalada
FC UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc, CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
cea mai titrată echipă din provincie după numărul de Scufundări - SCUBA
campionate naționale câștigate (6).
CS Gloria CTP Arad - fondat în 1913, este unul dintre CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
cele mai vechi cluburi de fotbal din România. În prezent Speologie
evoluează în liga a IV-a.
CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
Banatul Sînnicolau Mic - liga a IV-a
Atletico Arad - liga a V-a Lupte Greco-Romane

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 10/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Olimpia Bujac - liga a V-a C.S.S. Gloria Arad
Baschet C.S."Astra" Arad
Fundația Lupte Club Gloria Arad
BC Univ. Goldiș ICIM Arad - campioana României de 9
ori, este una dintre cele mai titrate echipe de baschet din Judo
țară CSM Gloria Arad
BC West Olympia Phoenix Arad Rapid Arad
Polo
AMEFA Arad
Rugby
CS UAV Arad
Tenis de câmp
Competiții
BRD Arad Challenger
Volei
UVVG Pro Volei
Kaiac
CSM Arad

Personalități
Articol principal: Lista personalităților din Arad.

Profesori: Scriitori

Dimitrie Țichindeal Árpád Tóth

Alexandru Gavra Ioan Slavici
Anastasie Șandor Moise Nicoară
Constantin Diaconovici Loga Mircea V. Stănescu
Caius Iacob Vintilă Russu-Șirianu
Cantemir Rișcuția Ștefan Augustin Doinaș
Nicolae Ștefu Mihai Beniuc
Cornelia Bodea Adam Müller-Guttenbrunn
Iosif Moldovan Mircea Micu
Ioan Alexandru
Laureați ai premiului Nobel: Mircea Mihăieș
Stefan Hell Gheorghe Schwartz
Florin Bănescu
Oameni politici: Romulus Bucur
Emil Șimăndan Ștefan Augustin Doinaș, Cetățean de
Ștefan Cicio Pop Viorel Gheorghiță Onoare al Aradului
Sever Bocu Eginald Schlattner
Vasile Goldiș Horia Medeleanu
Ioan Suciu
Ion Flueraș Regizori
Ioan Russu-Șirianu
Géza von Cziffra (1900-1989)
Generali:

Piotr Tekeli
Franz Rohr

Lideri comunitari :

Aron Chorin

Actori Arhitecți :

Mariana Buruiană Lajos Szántay Sportivi :

Zoltan Lovas Milan Tabacovici
Sorin Babii - tir, campion olimpic
Silvestru Răfiroiu
Pictori : Emilia Eberle - gimnastă, medaliată olimpică
Miloș Cristea
Daniela Dodean - tenis de masă
Ivan Tabakovič Sculptori : Monica Brosovszky - baschetbalistă
Mihai Păcurar Iosif Petschovschi - fotbalist
Cornelia Kocsis Josan Delia Brândușescu Ladislau Bonyhádi - fotbalist

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 11/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Ioan Emil Kett-Groza Ioan Tolan Zoltan Farmati - fotbalist
Dacian Andoni Ferdinand Rosa Gheorghe Vaczi - fotbalist
Ladislau Babocsik Ladislau Brosovszky - fotbalist
Francisc Baranyai Compozitori: Flavius Domide - fotbalist
Onisim Colta Ion Vidu Mircea Axente - fotbalist
Adriana Chirița Nicolae Brânzeu Mircea Petescu - fotbalist
Iolanda Rosa Sabin Drăgoi Helmuth Duckadam - fotbalist, portar
Mihály Takács Emil Monția Marcel Coraș - fotbalist
Emeric Jenei - fotbalist și antrenor
Bakos Stefan - fotbalist si antrenor

Relații externe
Orașe înfrățite

Zrenjanin, din Serbia

Atlit (‫)ַע ְת ִל ית‬, Giv'atayim (‫ִּג ְב ָע ַת ִים‬‎), din Israel
Fushun, din China
Gyula, Hódmezővásárhely, Pecs, cu sectorul XII (Hegyvidék) din Budapesta, din Ungaria

Orașe partenere

Kirklees, din Anglia (Regatul Unit)

Ditzingen, Würzburg, din Germania
Trenčín, din Slovacia
Tatabánya, din Ungaria

Imagini

Școala în limba Parcul Reconcilierii Catedrala „Sfântul Catedrala ortodoxă Teatrul Clasic ”Ioan Palatul Administrativ
română pentru fete, din Arad Anton de Padova”, „Sfânta Treime” Slavici”, inaugurat în din Arad, în
mai târziu Internatul edificată în anul anul 1874 nocturnă
diecezan de fete, de 1904 în stilul
la inceputul sec. XX renascentist
- Spital TBC, in
prezent una din
cladirile Episcopiei
Arad

Capela Demian-
Bocu (construită în
1932) din Cimitirul
Eternitatea

Vezi și
Lista primarilor Aradului
Listă de clădiri din Arad
Listă de episcopi ai Aradului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 12/13
1/29/23, 8:45 AM Arad - Wikipedia
Listă de personalități din orașul Arad

Bibliografie
Horia Medeleanu - Aradul între mit și adevăr istoric, Editura Concordia, Editura Flacăra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, „ARAD - patrimoniul cultural construit”, Editura Brumar Timișoara
Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; ediția a II-
a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita
ARAD, monografia orașului de la începuturi până la 1989, Editura NIGREDO, 1999, ISBN 973-99246-4-6

Lectură suplimentară
Arad, mic îndreptar turistic, I. Voledi, Editura Meridiane, 1966

Note
1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația
unităților administrative pe etnii” (http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2
002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația
Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația
stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune” (https://www.rece
nsamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls).
Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5
august 2013.
3. ^ Rezultatul alegerilor locale din 2020 (https://prezenta.roaep.ro/locale2
7092020/romania-pv-final), Biroul Electoral Central
4. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html (https://www.u
nicode.org/iso15924/iso15924-codes.html) Lipsește sau este vid:
|title= (ajutor)
5. ^ Claudia Untaru. „Orașul de pe Mureș a avut inițial numele cavalerului
Orod, după care a primit o ușoară modificare, ajungând „Arad" ” (https://
adevarul.ro/locale/arad/orasul-mures-avut-initial-numele-cavalerului-oro
d-primit-usoara-modificare-ajungand-arad-1_51a39c9dc7b855ff563063d
0/index.html). Accesat în 2 martie 2019.
6. ^ Kovács Klára. „Cetatea Aradului” (http://enciclopediavirtuala.ro/monum
ent.php?id=362). Accesat în 2 martie 2019.
7. ^ Untaru Claudia (6 octombrie 2016). „Prima bancă de economii și
credite de pe actualul teritoriu al României a funcționat în Arad” (http://a
devarul.ro/locale/arad/prima-banca-economii-credite-actualul-teritoriu-ro
maniei-functionat-arad-1_57f60d9e5ab6550cb84fb540/index.html).
Adevărul. Accesat în 20 ianuarie 2018.
8. ^ „Fosta Bancă de Credit - AradCityGuide” (http://www.aradcityguide.ro/
_/monument-istoric/fosta-banca-de-credit/). Aradcityguide. Accesat în 20
ianuarie 2018.
9. ^ „Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)” (https://web.archiv
e.org/web/20200809195847/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=
istorie2.html). Arhivat din original (http://www.primariaarad.ro/arad.php?p
age=istorie2.html) la 9 august 2020. Accesat în 25 iulie 2008.
10. ^ „Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)” (https://web.archiv
e.org/web/20160401215736/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=
istorie3.html). Arhivat din original (http://www.primariaarad.ro/arad.php?p
age=istorie3.html) la 1 aprilie 2016. Accesat în 25 iulie 2008.
11. ^ a b „Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)” (https://web.arch
ive.org/web/20200809195620/http://www.primariaarad.ro/arad.php?pag
e=istorie4.html). Arhivat din original (http://www.primariaarad.ro/arad.ph
p?page=istorie4.html) la 9 august 2020. Accesat în 25 iulie 2008.
12. ^ a b c d e „Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)” (https://we
b.archive.org/web/20081210150345/http://www.primariaarad.ro/arad.ph
p?page=economic.html). Arhivat din original (http://www.primariaarad.ro/
arad.php?page=economic.html) la 10 decembrie 2008. Accesat în 25
iulie 2008.
13. ^ Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura
Mirton, Timișoara, 2007, p. 22
14. ^ Geografia României Vol. IV, Editura Academiei Române, 1992
15. ^ Recensământul maghiar din 1910 (https://library.hungaricana.hu/hu/vi
ew/NEDA_1910_01/?pg=0&layout=s)
16. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația
stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune” (https://web.archi
ve.org/web/20200807221634/http://www.recensamantromania.ro/wp-co
ntent/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls). Institutul Național de Statistică
din România. iulie 2013. Arhivat din original (http://www.recensamantro
mania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls) la 7 august 2020.
Accesat în 5 august 2013.
17. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (https://prezenta.roae
p.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_ar_final.json) (Json).
Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
18. ^ de pe pagina C.N. Moise Nicoară (http://www.moisenicoara.ro/istoric-c
omplet/bIstoric)[nefuncțională]
19. ^ Istoric - Prezentare, uav.ro (http://www.uav.ro/ro/universitate/prezentar
ea-universitatii/istoric) Arhivat (https://web.archive.org/web/20131021140
019/http://www.uav.ro/ro/universitate/prezentarea-universitatii/istoric) în
21 octombrie 2013, la Wayback Machine. accesat la 21 octombrie 2013
20. ^ Hirlapirodalmunk 1848–49-ben. (http://epa.oszk.hu/00000/00021/0000
9/0006-66.html)
21. ^ Mihaela Bedecean - Presa ecleziastica românească din Transilvania
în perioada 1850-1875 (http://www.history-cluj.ro/Istorie/anuare/AnuarBa
ritHistorica2007/14.M.Bedecean.Presa%20eclesiastica%20romaneasca.
pdf)
22. ^ „Istoria mass-mediei arădene” (https://web.archive.org/web/201211121
50141/http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=mass.html). Arhivat
din original (http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=mass.html) la 12
noiembrie 2012. Accesat în 9 martie 2013.
23. ^ „Presa literară arădeană” (https://web.archive.org/web/201207010147
40/http://www.arad.info.ro/2012/04/29/presa-literara-aradeana-de-altada
ta/). Arhivat din original (http://www.arad.info.ro/2012/04/29/presa-literar
a-aradeana-de-altadata/) la 1 iulie 2012. Accesat în 9 martie 2013.
24. ^ Consiliul Național al Audiovizualului - Lista licențe TV regionale 2013
(http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente__regionale-cu_program_local_societ
ati_04032013.pdf)[nefuncțională]

Legături externe
Primăria Arad (http://www.primariaarad.ro/)
Harta interactivă Arad (http://www.harta-turistica.ro/map3.php?ID=21&harta=Arad)

Imagini

Imagini vechi din Arad (http://aradcity.blogspot.com/)

Etnografie

Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON

=117&ETN=) (zona etnografică Arad)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad 13/13