2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Sovata
oraș din județul Mureș, România
Pentru satul din regiunea Veliko Tărnovo, Bulgaria, vedeți Sovata, Veliko Tărnovo.

Sovata (în maghiară Szováta, în germană Sowata) Sovata

este un oraș în județul Mureș, Transilvania,
România, format din localitățile componente Szováta
Căpeți, Ilieși, Săcădat și Sovata (reședința). Este —  oraș  —
situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la
confluența cu râul Sovata.

Localizare
Orașul Sovata se află pe cursul superior al râului
Târnava Mică, în Depresiunea Praid-Sovata, la
poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu
(Carpații Orientali), altitudine 475–530 m, la de
60  km est de municipiul Târgu Mureș (reședința
Județului Mureș). Se poate ajunge cu mașina pe
DN13A Bălăușeri-Sovata iar cu trenul prin linia de
Stațiunea Sovata cu Lacul Ursu
cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid. Sovata se
învecinează la nord cu dealul Cireșelu de 912 m, la
est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu
muntele Becheci de 1080 m, iar la nord-est cu
Masivul Gurghiu, vârful Saca de 1777 m.

Istoric Stemă

Sovata

Lacul Roșu din Sovata (1907)

În Sovata există o așezare neolitică în punctul numit

câmpul lui Ilie, cultura căreia nu a putut fi Sovata (România)
identificată deși a fost găsită și mai multe unelte[4]. Localizarea orașului pe harta României

La sud-vest de oraș există o așezare romană pe

dealul numit Földvár. Datarea acesteia este dintre
secolele 1 și 3 după Christos. Suprafața sitului este
de 0,3 hectare iar regimul de proprietate al sitului
este privat[5].
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 1/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și

cele de la Sovata[6].

Volker Wollmann în monografia sa asupra

mineritului[7] subliniază prezența în imediata
apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a
unei fortificații romane. Resursele de sare gemă de
la Sovata au avut în imediata apropiere castrul
roman de la Sărățeni. Romanii lucrau numai la Sovata
suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime
de 12–15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe
punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat,
după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras
romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile
părăsite au devenit lacuri.

Prima menționare a localității s-a făcut pe data de

13 septembrie 1578, în actul privilegial al principelui Sovata (Județul Mureș)
Cristofor Báthory acordat paznicilor exploatărilor de Localizarea orașului pe harta județului Mureș
sare de la Sovata.[8] Atestare documentară a Coordonate: 46°35′46″N 25°04′28″E
orașului, cu denumirea de Szavata (Sovata), este
din anul 1602.[9] În 1876, s-a primit autorizația ca Țară România
apa lacurilor să fie utilizată pentru băi, iar în 1884
Județ Mureș
Sovata a fost atestată oficial ca stațiune balneară.[8]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 SIRUTA 114854 (http://colectaredate.

(Sectio 145), localitatea a apărut sub numele de insse.ro/senin/classification
„Szovata”. s.htm?selectedClassification
=SIRUTA_AN_2015&action
Demografie =search&resetCount=true&fi
rstOperator=%3D&itemCode
Conform recensământului efectuat în 2011, =114854&locale=ro)
populația orașului Sovata se ridică la 10.385 Atestare
de  locuitori, în creștere față de recensământul 1602
documentară
anterior din 2002, când se înregistraseră
9.987  de  locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt
Reședință Sovata[*]
maghiari (87,66%). Principalele minorități sunt cele
de români (8,24%) și romi (1,89%). Pentru 2,1% din Componență Sovata[*], Căpeți, Ilieși,
populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Săcădat
Din punct de vedere confesional, nu există o religie
majoritară, locuitorii fiind romano-catolici Guvernare
(47,66%), reformați (33,85%), ortodocși (8,76%),
martori ai lui Iehova (3,47%) și unitarieni (1,89%).
 - Primar László Zsolt Fülöp[*][3] (
Pentru 2,43% din populație, nu este cunoscută UDMR, 2016)
apartenența confesională.[10]
Populație (2011)[1][2]
 - Total ▲ 10385 locuitori

Fus orar UTC+2

Cod poștal 545500

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 2/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Localități înfrățite
 - Mezőberény Ungaria
 - Tata Ungaria
 - Sectorul al XIII-
Ungaria
lea din Budapesta
 - Százhalombatta Ungaria
 - Sümeg Ungaria
 - Csopak Ungaria
 - Kőröshegy Ungaria
 - Brzesko Polonia
 - Szikszó Ungaria

Prezență online
site web oficial (http://www.primariasovata.ro/?l=r
o)
GeoNames (https://www.geonames.org/833486
3)

Localizare în cadrul județului

Sovata pe Harta Iosefină a Transilvaniei,

1769-73

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 3/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=

Sovata&action=edit&section=0)

Componența etnică a Componența confesională

orașului Sovata a orașului Sovata

      Români (8,24%)       Ortodocși (8,76%)

      Maghiari (87,66%)       Romano-catolici (47,66%)
      Romi (1,88%)       Reformați (33,84%)
      Necunoscută (2,09%)       Unitarieni (1,88%)
      Altă etnie (0,1%)       Martori ai lui Iehova (3,46%)
      Necunoscută (2,42%)
      Altă religie (1,94%)

Sovata - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație
Orașul Sovata este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul,
László Zsolt Fülöp[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 2016.
Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice:[11]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 4/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

    Partid Consilieri Componența Consiliului

Uniunea Democrată Maghiară din România 16                                
Partida Romilor „Pro Europa” 1                                

Simboluri
Actuala stemă orașului Sovata a fost adoptată de Guvernul României în 2011 cu
numărul 726. Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite,
tăiat. În vârful scutului, în câmp verde, se află o blană de urs argintie care reprezintă
Lacul balnear Ursu. Soarele și Luna sunt simboluri secuiești și semnifică istoria
localității din cadrul Scaunului Mureș. Totodată, soarele de aur este reprezentativ
pentru specificul balnear al stațiunii Sovata, iar cornul lunii de argint amintește de
"paznicii sării", coloniști stabiliți pe aceste meleaguri în secolul al XVI-lea, cu
misiunea de a păzi exploatările ocnei de sare. Căpriorul de argint este un simbol al
muntelui de sare. Fondul verde reprezintă bogăția pădurilor locale, cu flora și fauna specifice, zona
fiind renumită în domeniul tratamentelor balneare, al turismului și al vânătorii. Coroana murală
cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.[12]

Obiective turistice

Oraș

Între obiectivele turistice din oraș se numără următoarele:

Izvorul Ghera - aflat pe strada cu același nume pe locul unde se aflau primele băi sărate din
stațiune
Casa parohială reformată - clădire construită la începutul secolului al XX-lea, se figurează pe
lista monumentelor istorice sub codul LMI: MS-II-m-B-16032
Centrul Cultural „Domokos Kázmér” - pe Strada Principală
Centrul „Marianum” condus de Ordinul Surorilor de Notre Dame
Călimani - Gurghiu, sit de importanță comunitară (134.936 hectare) inclus în rețeaua ecologică
Natura 2000 în România.
Turnul Belvedere
Așezarea romană de la Sovata ("Dealul Földvár") datată din sec. I-III p. Chr.
Turnul roman de la Săcădat (Epoca romană).

Stațiunea

Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-
un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile
Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită
cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni.

Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5 °C) și
ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5  °C). Temperatura medie anuală este de
7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm.

Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2),
Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 g/litru) și
sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 5/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

În ordine: Hotel Danubius, Hotel Făget, Hotel Brădet, Vila Bernády, Vila Magistraților, Lacul Roșu, Lacul Ursu

acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată
provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționînd ca un
izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai
mare lac heliotermal, să varieze între 10-20 °C la suprafață, 30-40 °C la adâncimea de 1 m și 40-
60 °C la adâncimea de 1,5 m.

Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită
cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afectiuni degenerative, inflamatorii și
reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare,
tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (după operații
vindecate la articulații, mușchi, oase, dupa luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos
periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburări endocrine (hipotiroidie,
urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulcerații, acrocianoză).

Stațiunea beneficiază de dotări multiple (pentru băi calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată
prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru
kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală;
plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar
fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de
tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a
sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura,
cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicărie, excursii la Dealul Saca și la Vârful Cireșelu
etc.).

Între obiectivele turistice din stațiune se mai numără următoarele:

Lacul Ursu și arboretele de pe sărături

Muntele de sare - cu un spectaculos aspect și care se află în spatele Lacului Roșu și Lacului
Verde
Vila Magistraților - clădire datată din 1920, inițial al Casei Regale; în prezent, este Centrul
Regional de Pregătire Profesională a Magistraților
Izvorul Maria - cu apă potabilă, aflat în parcul din imediata vecinătate a autogării din Sovata

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 6/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Vila Bernády - construită în 1904, cumpărată în 1929 de fostul primar al municipiului Târgu
Mureș, György Bernády, se figurează pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: MS-II-m-B-
16033
Pârtia Aluniș - amenajată lângă cabana cu același nume tot mai solicitată de iubitorii sporturilor
de iarnă
Lacul Negru - pe strada Bradului, primul lac al Sovatei format în anul 1710 prin surparea unei
ocne

Sovata în cultura populară

„Du-mă, mamă, la Sovata, să-l cunosc și eu pe tata!”, „Sovata, unde face Nicu armata” sau „Sovata,
unde-i fericită fata”, sunt versuri ale cântecului La Sovata al formației Cindy Cat.[13]

Lăcașuri de cult

În ordine: Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”, Biserica ortodoxă de lemn „Adormirea Maicii Domnului”,
Biserica ortodoxă de lemn „Schimbarea la Față” (fostă greco-catolică), Biserica și parohia reformată (monument
istoric), Biserica romano-catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus”, Biserica romano-catolică din Săcădat

Biserica de lemn „Schimbarea la Față”

Biserica a fost construită între anii 1931-1932 de meșterii localnici Ioan Vadas și Ludovic Duca,
lucrările fiind supervizate de antreprenorul Kinger din Reghin. Pictura interioară a fost realizată în
1936, în tehnica tempera, de Aurel Ciupe. Biserica, inițial greco-catolică, este folosită în prezent de
ortodocși, în perioada rece a anului. În curtea ei se află mormântul fostului director medical al
stațiunii Sovata, Teodor Pascu.

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”

A fost construită în anul 1929, fiind sfințită în data de 4 august a aceluiași an de episcopul Nicolae
Ivan. Construirea bisericii a fost sprijinită de miniștrii Alexandru I. Lapedatu, Ion I. Lapedatu și
Alexandru Vlad, de prefectul de Mureș Ioan Vescan, subprefectul Petru Roșca și directorul medical
al Băilor Sovata, Marius Sturza. Importante lucrări de reparații au avul loc în anul 1986: a fost
retencuit exteriorul și interiorul și a fost refăcut acoperișul. Biserica a fost pictată între anii 1990-

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 7/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

1994 de pictorul Viorel Maxim în colaborare cu pictorii Daniel Mărășescu, Cristian Corneanu și
Vasile Maxim. Biserica, care este folosită în lunile de vară, a fost resfințită la data de 14 august 1994
de I.P.S. Andrei Arhiepiscop de Alba-Iulia.

Alte lăcașuri de cult

Biserica romano-catolică „Sfânta Treime” a fost construită lângă cimitirul din orașul de jos, între
anii 1870–1875. Parohia a fost înființată înainte de 1630 („erecta ante an. 1630”).[14]
Capela romano-catolică și drumul crucii de pe dealul Tyukász a fost construită în 1888 de către
un presupus pelerin armean.[15]
Biserica romano-catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” din orașul de sus a fost construită între
1937–1939.[16]
Biserica reformată a fost construită de asemeni între 1937–1939.[17]
Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” din orașul de jos a fost construită între 1989–1993.[18]
Biserica unitariană a fost sfințită în 2011.[19]

Personalități
Sándor Dali⁠(hu) (1930-2010), scriitor, redactor, directorul teatrului din Sfântu Gheorghe
Kázmér Damokos⁠(hu) (1606-1677), episcop romano-catolic de Alba Iulia, personalitate
marcantă în contrareforma transilvană
Kálmán Dékáni⁠(hu) (1875-1925), istoric, scriitor, redactor
Endre Kusztos⁠(hu) (1925-2015), pictor, grafician, cetățean de onoare al orașului Sovata, galeria
de artă locală poartă numele său
József Léstyán⁠(hu) (1886-1952), preot romano-catolic, istoric de artă
Valentin-Zoltán Puskás (n.1949), senator, judecător la Curtea Constituțională a României
(2007 - 2016), politician
Csaba Sánta (n. 1964), sculptor

Presa
În orașul Sovata postul Radio GaGa are un studio care emite în împrejurime pe frecvența 102.0
FM. Postul de radio comercial emite 12-12 ore în limbile română și maghiară. Lansat în 1999 în
municipiul Târgu Mureș, conducerea a avut ca scop îmbunătățirea relațiilor dintre cele două etnii
afectate de întâmplările conflictul interetnic de la Târgu Mureș din 1990.[20] Studioul local a fost
lansat în 2006.[21]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 8/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Operatorul local de servicii de telecomunicație deține postul local de televiziune Sóvidék TV care
produce emisiuni de interes public, culturale și religioase în limba maghiară.[22] Totodată, presa
scrisă este reprezentată de revistele Sóvidék și Szovátai Hírmondó.

Vezi și
Lista monumentelor istorice din județul Mureș

Imagini

Primăria orașului Vila Târnava Bustul lui Sándor Vila Maria

Sovata Petőfi din Piața Petőfi

Bustul lui Nicolae Strada Trandafirilor Vila Vânătorului Casa Bernady,

Bălcescu din Sovata-Băi monument istoric
(aflată în stare de
ruină a fost refăcută
după planurile inițiale)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 9/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Vila Mureșul Bustul lui Áron Biserica romano- Biserica romano-

Márton catolică Săcădat catolică Săcădat

Biserica de lemn din

Ilieși

Note
1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe
etnii” (http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány
(KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune” (https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/202
2/02/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5
august 2013.
3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SI
AL2016_P_Lista_Moc-2.xlsx), Biroul Electoral Central
4. ^ „Repertoriul Arheologic Național” (http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=sovata-oras-sovata-mu
res-asezarea-neolitica-de-la-sovata-campul-lui-ilie-cod-sit-ran-114863.02). ran.cimec.ro.
Accesat în 14 decembrie 2021.
5. ^ „Repertoriul Arheologic Național” (http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=sovata-oras-sovata-mu
res-asezarea-romana-de-la-sovata-dealul-foldv%C3%A1r-cod-sit-ran-114863.01). ran.cimec.ro.
Accesat în 14 decembrie 2021.
6. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și
intracarpaticul României
7. ^ Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj-Napoca,
1996
8. ^ a b Gh. Șerban, M. Alexe: Riscuri privind evoluția mezotermiei în lacurile sărate de la Sovata
(http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro/Volume/V_Nr_3_2006/PDF/Serban_alexe.pdf)
9. ^ C. Suciu: Dicționar istoric
10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune” (https://web.archive.org/web/20200807221634/http://www.rec
ensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls). Institutul Național de
Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original (http://www.recensamantromania.ro/wp-c
ontent/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls) la 7 august 2020. Accesat în 5 august 2013.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 10/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/d

ata/json/sicpv/pv/pv_ms_final.json) (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2
noiembrie 2020.
12. ^ Guvernul României. „Hotărârea nr. 726/2011 privind aprobarea stemei orașului Sovata,
județul Mureș” (https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmrthe/stema-orasului-sovata-judetul-mures-hotarar
e-726-2011?dp=gu3dmnbvgq4ds). Accesat în 26 februarie 2022.
13. ^ Fabrica de făcut copii din România: tamponul cu nămol, printre tratamentele de fertilitate
căutate de româncele care se scaldă în lacul Ursu de la Sovata VIDEO (http://adevarul.ro/life-st
yle/travel/fabrica-facut-copii-romania-tamponul-namol-printre-tratamentele-fertilitate-cautate-ro
mancele-scalda-lacul-ursu-sovata-video-1_57cfc86e5ab6550cb8712903/index.html), 8
septembrie 2016, Lizeta Oprea, Adevărul, accesat la 8 septembrie 2016
14. ^ Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia (https://ersekseg.ro/ro/templom/1263)
15. ^ Capela catolică - welcometoromania.ro (https://www.welcometoromania.ro/DN13a/DN13a_S
ovata_Capela_Catolica_r.htm)
16. ^ Szováta Anno (https://szovataanno.blog.hu/2016/06/09/a_szovatafurdoi_jezus_szive_kapoln
a_tortenete)
17. ^ „Küküllői Református Egyházmegye” (https://web.archive.org/web/20190830074107/https://k
ukulloieme.ro/szovata/). Arhivat din original (https://kukulloieme.ro/szovata/) la 30 august 2019.
Accesat în 30 august 2019.
18. ^ biserici.org (https://www.biserici.org/index.php?menu=BIMS&code=18556&criteria=&quick=&
order=R.NAME&nf=3&nf=2)
19. ^ Krónika (https://kronikaonline.ro/eklezsia/felszenteltek-szovata-tizenket-eve-keszulo-unitarius
-templomat)
20. ^ Egy éves volt a Rádió GaGa (http://udvardy.adatbank.transindex.ro/index.php?action=intezm
eny&intezmeny=Radio%20GaGa&intezmeny_sz=Radio%20GaGa), Éva Máthé, Romániai
Magyar Szó, București, 20 octombrie 2000 (accesat în 7 iunie 2020)
21. ^ Kilenc éves a Rádió GaGa (http://udvardy.adatbank.transindex.ro/index.php?action=intezmen
y&intezmeny=Radio%20GaGa&intezmeny_sz=Radio%20GaGa), Antal Erika, Új Magyar Szó,
București, 3 octombrie 2008 (accesat în 7 iunie 2020)
22. ^ Pagina postului local Sóvidék TV (https://sovidek.tv/) (accesat în 21 iunie 2020)

Legături externe
Primăria Sovata (http://www.primariasovata.ro/?l=ro)
Sovata.ro - Stațiunea Sovata (http://www.sovata.ro)
Sovata (lacurile sărate) (http://sovata.3x.ro/lacurile_sarate.htm)
Tratament balnear Sovata (http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-sovata/) Arhivat (htt
ps://web.archive.org/web/20120119104036/http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-sov
ata/) în 19 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
Contribuții la studiul influenței fenomenului de heliotermie asupra sistemelor de fluide
stratificate (http://dsd.utcb.ro/teze/Ianus%20Liviu%20-%20Rezumat.pdf) Arhivat (https://web.ar
chive.org/web/20120119031952/http://dsd.utcb.ro/teze/Ianus%20Liviu%20-%20Rezumat.pdf)
în 19 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
hu Szováta.Info (http://www.sovata.info)
hu en Culegerile de muzică populară din Sovata, Zenetudományi Intézet Hangarchívum,
Hungaricana (https://zti.hungaricana.hu/hu/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJzem92XHUw
MGUxdGEgW21hcm9zLXRvcmRhXSJ9)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 11/12
2/9/23, 12:48 PM Sovata - Wikipedia

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sovata&oldid=15293746

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata 12/12