16.10.

2020 Târgu Frumos - Wikipedia

Târgu Frumos
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Târgu Frumos este un oraș în județul Iași, Moldova,

România. Se află în Câmpia Jijiei, lângă râul Bahluieț. Târgu Frumos
Are o suprafață de 15,13 km². Populația este de 10.475
— oraș —
locuitori, determinată în 31 octombrie 2011, prin
recensământ, pe criteriul de populație stabilă[*].

Cuprins
Așezare
Demografie
Evoluție istorică
Politică și administrație
Istorie
Monumente istorice Târgu Frumos

Personalități
Note
Lectură suplimentară
Legături externe
Stemă

Așezare
Localitatea este situată în zona estică a județului, pe Târgu
Frumos
malurile Bahluiețului. Orașul este străbătut de șoseaua
națională DN28 care leagă Iașul de Roman. La Târgu
Frumos, din DN28 se ramifică șoselele naționale
DN28A, care duce spre vest la Pașcani și Moțca (unde
se termină în DN2), și DN28B care duce spre nord la
Hârlău și la Botoșani.[5] Prin oraș trece calea ferată
Pașcani-Iași. În Târgu Frumos se află reședința
comunei Ion Neculce care înconjoară ca un inel orașul.
Târgu Frumos (România)
Poziția geografică
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația
orașului Târgu Frumos se ridică la 10.475 de locuitori,
în scădere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 13.573 de locuitori.[1]
Majoritatea locuitorilor sunt români (72,38%).
Principalele minorități sunt cele de romi (8,12%) și

https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Frumos 1/6
16.10.2020 Târgu Frumos - Wikipedia

ruși lipoveni (8,03%). Pentru 11,42% din populație, Târgu

Frumos
apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
ortodocși (76,95%), dar există și minorități de
ortodocși de rit vechi (9,39%) și romano-catolici
(1,46%). Pentru 11,42% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție istorică
Târgu Frumos (Județul Iași)
În localitate au trăit în cursul anilor, în afară de Localizarea orașului pe harta județului Iași
români, și alte comunități etnice: evrei, sași, ceangăi,
Coordonate: 47°12′35″N 27°0′47″E
rromi, armeni, ruși lipoveni.

În anul 1930, trăiau la Târgu Frumos 4932 de

Țară România
locuitori. Evreii numărau 1608 dintre ei. În 1941, sub
regimul Ion Antonescu, potrivit cu legile împotriva Județ Iași
evreilor, în cursul războiului antisovietic, bărbații evrei
între 18-50 ani au fost trimiși la munci obligatorii, SIRUTA 95471 (http://colectaredate.inss
mulți dintre ei în lagărul de muncă Tudoreni-Rechita e.ro/senin/classifications.htm?s
din Județul Botoșani. Unii au fost trimiși în
electedClassification=SIRUTA_
Transnistria. Gara Târgu Frumos a fost o stație de
AN_2015&action=search&reset
oprire a „trenului morții” din cursul pogromului de la
Iași. La 1 iulie 1941 654 morți au fost coborâți din acest Count=true&firstOperator=%3D
tren și transportați pentru inhumare în cimitirul &itemCode=95471&locale=ro)
evreiesc din așezare.
Reședință Târgu Frumos[*]
În trecut a trăit la Târgu Frumos și o comunitate
Componență Târgu Frumos[*]
armeană. În 1894 mai trăiau în localitate 73 armeni,
iar în 1930 11 armeni. Comunitatea ruso-lipoveană
posedă două biserici proprii și și-a avut mahalaua ei Guvernare
deosebită. Lipovenii au îmbrățișat mai cu seamă - primar al
ocupații agricole. Ionel Vătămanu[*][3][4] (PSD,
orașului Târgu
2012)
Frumos[*]

Suprafață
- Total 15,13 km²

Populație (2011)[1][2]
- Total ▼ 10475 locuitori
-
Recensământul 13.573 locuitori
anterior, 2002

Fus orar UTC+2

Cod poștal 705300

Prezență online
site web oficial (http://primariatgfrumos.ro/)
GeoNames (https://www.geonames.org/665012)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Frumos 2/6
16.10.2020 Târgu Frumos - Wikipedia

Amplasarea în cadrul județului

Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=

T%C3%A2rgu_Frumos&action=edit&section=0)

Componența etnică a Componența confesională

orașului Târgu Frumos a orașului Târgu Frumos
Români (72,38%) Ortodocși (76,95%)
Romi (8,12%) Romano-catolici (1,46%)
Ruși lipoveni (8,02%) Ortodocși de rit vechi (9,39%)
Necunoscută (11,41%) Necunoscută (11,41%)
Altă etnie (0,04%) Altă religie (0,77%)

Târgu Frumos - evoluția demografică

https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Frumos 3/6
16.10.2020 Târgu Frumos - Wikipedia

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație
Orașul Târgu Frumos este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri.
Primarul, Ionel Vătămanu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2012. Începând cu
alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 11
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 3
Partidul Național Liberal 2
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 1

Istorie
Prima atestare documentară a orașului Târgu Frumos a fost datată 5 octombrie 1448.

Înainte de Regulamentul Organic, orașul a fost reședința ținutului Cârligătura din Principatul
Moldovei. La adoptarea Regulamentului Organic, acest ținut a fost desființat și divizat între județele
Iași și Roman, Târgu Frumos fiind inclus în primul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Frumos
avea statut de comună urbană, reședință a plășii Cârligătura din județul Iași, având 4585 de locuitori.
În oraș funcționau trei biserici ortodoxe românești, una lipovenească, un spital, o școală mixtă, o
farmacie și un birou telegrafo-poștal.[8] Anuarul Socec din 1925 îl consemnează cu același statut,
având 4467 de locuitori.[9]

Spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, zona orașului a fost scena bătăliilor de la Târgu
Frumos, unele dintre ultimele lupte la care armata română a participat de partea Axei.[10]

După război, în 1950, orașul a devenit reședința raionului Târgu Frumos din regiunea Iași, dar în
1956 acest raion a fost desființat, orașul trecând la raionul Pașcani din aceeași regiune. La reforma
administrativă din 1968, orașul a fost transferat județului Iași, reînființat.[11][12]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Frumos 4/6
16.10.2020 Târgu Frumos - Wikipedia

Monumente istorice
Șase obiective din orașul Târgu Frumos sunt incluse în lista
monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes
local. Patru dintre ele sunt clasificate ca monumente de
arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1801); fosta școală de fete
(1842–1859); gara (1870); și ansamblul bisericii „Cuvioasa
Paraschiva” (circa 1541, construită de Petru Rareș), format din
biserica propriu-zisă și din zidul de incintă.

Mausoleul soldaților români din Primul Război Mondial, ridicat

Gara Târgu Frumos, monument la începutul secolului al XX-lea și aflat în cimitir, este clasificat ca
istoric monument de for public; iar casa memorială Garabet Ibrăileanu
(începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă este
monument memorial sau funerar.

Personalități
Dumitru Theodor Neculuță (1859-1904), poet, membru post-mortem al Academiei Române
Garabet Ibrăileanu (1871-1936), critic literar, eseist, istoric literar, pedagog, redactor literar,
romancier român, de origine armeană
Marta Trancu-Rainer (1875-1950), prima femeie chirurg din România, de origine armeană
Belu Zilber (1901-1978), activist comunist, economist și memorialist de etnie evreiască, dizident
Valentin Talpalaru (n.1953), poet român
Dan Merișca (1957-1991), scriitor român de science-fiction
Lucian Merișca (n. 1958), scriitor român de literatură științifico-fantastică, traducător și redactor
de radio

• Silviu-Danuti Macuta (n.1955), Prof.univ.dr.ing., fost Secretar de Stat in Guvernul Romaniei.

Note
1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”
(http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány
(KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/0
7/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august
2013.
3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/RE
ZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf) (PDF), Biroul Electoral Central[*]
4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SIAL
2016_P_Lista_Moc-2.xlsx), Biroul Electoral Central[*]
5. ^ Google Maps – Târgu Frumos (https://www.google.ro/maps/@47.1991164,27.0195523,13z)
(Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 22 octombrie 2014.
6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe,
municipii, orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_T
AB_13.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/
06/Export_mandate-2.xlsx) (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Frumos 5/6
16.10.2020 Târgu Frumos - Wikipedia

8. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tîrgul-Frumos, com. urb.” (http://www.archive.org/download/Mar

eleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf) (PDF). Marele Dicționar Geografic al
Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 616.
9. ^ „Orașul Târgu Frumos în Anuarul Socec al României-mari” (http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampag
e?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=416). Biblioteca
Congresului SUA. Accesat în 22 octombrie 2014.
10. ^ 70 de ani de la invazia eșuată a Armatei Roșii în România: Bătălia de la Târgu Frumos (http://a
devarul.ro/cultura/istorie/70-ani-invazia-esuata-armatei-rosii-romania-batalia-targu-frumos-1_536f
37120d133766a88ca8e2/index.html), 11 mai 2014, Adevărul - articol Historia (http://www.historia.r
o/exclusiv_web/general/articol/70-ani-invazia-esuata-armatei-rosii-romania-batalia-targu-frumos)
11. ^ „Legea nr. 3/1968” (http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html). Lege-online.ro.
Accesat în 22 octombrie 2014.
12. ^ „Legea nr. 2/1968” (http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicat
a-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adu
nare-nationala-46045.html). Monitoruljuridic.ro. Accesat în 22 octombrie 2014.

Lectură suplimentară
Monografia comunei Târgu-Frumos, Neculai Dărângă, Editura Tipografia Națională I. S. Ionescu
& M. M. Bogdan, Iasi, 1915

Legături externe
Cercetări interdisciplinare în așezarea precucuteniană de la Tg. Frumos (jud. Iași). Aportul
arheozoologiei (http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-4.htm)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Târgu_Frumos&oldid=13549124

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 iulie 2020, ora 19:28.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Târgu_Frumos 6/6