UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII “REGELE MIHAI I”

TIMIŞOARA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Referat la disciplina :
Topografie si desen tehnic

IRATOŞU, ARAD

STUDENT
ȘANDOR-ORGA EMANUEL

ARAD
2023
 I. NOŢIUNI GENERALE

Iratoșu (în maghiară: Nagyiratos) este o comună în județul Arad, Crișana, România,

formată din satele Iratoșu (reședința), Variașu Mare și Variașu Mic.1
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iratoșu se ridică la 2.395
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
2.361 de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii
fiind români (47,81%), maghiari (44,68%) și romi (1,63%). Pentru 5,22% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie
majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (44,51%), ortodocși (43,76%), reformați (2,8%)
și baptiști (1,5%). Pentru 5,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Iratoșu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11
consilieri. Primarul, Atila Iosif Papp[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România,
este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:

    Partid Consilieri Componența Consiliului

Uniunea Democrată Maghiară din

4        
România

Partidul Puterii Umaniste 2        

Partidul Național Liberal 2        

Partidul Social Democrat 2        

Partidul PRO România 1        

Situată in judeţul Arad, comuna Iratoşu deţine o geografie asemănătoare întregului

judeţ. Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei
Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului).
Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea
Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în
mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia
Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Irato%C8%99u,_Arad

2
vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’
latitudine nordică (Berechiu la nord).2

II. RELIEF

Dacă ne referim la întregul relief al judeţului, din punctul de vedere al regimului

înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

 Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)

 Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în
Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
 Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile
Lipovei)
 Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia
Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

În zona comunei Iratoşu, întâlnim preponderent câmpie, motiv pentru care agricultura
şi zootehnia sunt foarte prospere în această parte a judeţului Arad.

III. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Din punct de vedere al reţelei hidrografice al întregului judeţ, avem situaţia următoare:

 Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
 Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru,
Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
o Canale: Morilor, Matca.
 Crișul Negru cu afluentul său Teuz
 Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta
Țiganilor (heleștee).

Din punct de vedere strict referitor al comunei Iratoşu, nu există niciun râu care să
străbată direct comuna, cel mai apropiat râu de comună fiind Mureşul3.

IV. TIPURI DE SOL

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arad
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arad

3
 Pe suprafata judetului Arad, la fel ca si in interiorul comunei Iratosu, se gaseste o
gama complexa de tipuri de soluri, datorita conditiilor naturale ca factori pedogenetici. La
nivelul judetului, se remarca cernoziomurile, solurile brune si solurile silvestre care ocupa
principalele forme de relief, la acestea adaugandu-se unele soluri saraturoase, soluri aluviale
si lacovistile.
Învelişul litologic, pe seama căruia s-au format principalele tipuri de sol, alcătuit în
majoritatea cazurilor din materiale parentale sedimentare (luturi, loessuri şi depozite
loessoide, argile,, inclusiv argile glonflante, depozite fluviatile şi fluviolacustre), cu excepţia
zonei montane unde sunt prezente rocile eruptive şi metamorfice predominant acide.

V. CLIMA

Climatul este moderat temperat continental, fiind determinat de interferenţa maselor de

aer vestic având caracter rezidual maritim cu masele de aer estic continental şi cel al maselor
de aer submediteraneene. Cantitatea anuală de precipitaţii, pentru zona montană este de 800-
900 mm în celelalte zone fiind cuprinsă între 550-600 mm. Temperatura medie este de 10-
11ºC în zona de câmpie şi deal şi de 4-6ºC în zona montană, indicele de ariditate având valori
cuprinse între 25-40.
Deşi ca spaţiu geografic teritoriul luat în consideraţie este situat în condiţii
bioclimatice nu prea diferite, totuşi datorită complexităţii hidrografice şi geolitologice,
procesul de solificare ca element esenţial pentru definirea mediului de viaţa al plantelor este
un mozaic de tipuri, subtipuri şi varietăţi de soluri, practic aici întâlnindu-se principalele tipuri
de sol din România

4
VI.