[ascunde]

Galați
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la oraș. Pentru județ, vedeți județul Galați. Pentru alte sensuri,
vedeți Galați (dezambiguizare).

Galați

— Municipiu —

Galați

Stemă

Poreclă: „Orașul Teilor”

Galați
 Galați (România)

Poziția geografică

Galați

Galați (Județul Galați)

Orașul pe harta Județului Galați

Coordonate: Coordonate:
45°26′22″N 28°2′4″E45°26′22″N 28°2′4″E

Țară România

Județ Galați

SIRUTA 75098

Prima atestare 1445

Reședință Galați[*]

Subdiviziuni [arată]

Guvernare

- Primar Ionuț-Florin

Pucheanu[*][4](PSD, 2016)
Suprafață

- Total 246,4 km²

Altitudine 55 m.d.m.

Populație (2011)[1][2][3]

- Total ▲ 304340 locuitori

- Densitate 938 loc./km²

- Recensământul anterior,
298.861 locuitori
2002

Fus orar UTC+2

Cod poștal 800xxx

Prefix telefonic +40 (0)236 / (0)336

Localități înfrățite

- 14 orașe înfrățite listă

Indicativ auto GL

Prezență online

site web oficial

GeoNames
Facebook
 Poziția localității Galați

Modifică date / text

Galați este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Se află în
apropiere de frontiera triplă sudică cu Republica Moldova și Ucraina. Conform ultimului
recensământ din 2011, populatia orașului era de 249.732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de
locuitori. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova.
Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai
importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viața economică s-a
dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic și a Portului
Mineralier.

Cuprins
[ascunde]

 1Geografie
o 1.1Relieful
o 1.2Localizare
o 1.3Climă
 1.3.1Precipitații
 1.3.2Curenți de aer
o 1.4Hidrografia
o 1.5Caracteristici geografice specifice
 1.5.1Flora
 1.5.2Fauna
 2Istorie
o 2.1Ipoteze etimologice privind toponimul
o 2.2Nume în alte limbi
o 2.3Evenimente importante în istoria Galațiului
o 2.4Stema
 3Demografie
o 3.1Minoritățile din Galați
 3.1.1Comunitatea armeană
 3.1.2Comunitatea indiană
  3.1.3Comunitatea turcă
 3.1.4Comunitatea elenă
 3.1.5Comunitatea evreiască
 4Tradiții și sărbători locale
 5Administrație și politică
o 5.1Componența Consiliului Municipal Galați
o 5.2Primarii orașului Galați
 6Amenajarea urbană
o 6.1Piețe
 6.1.1Piețe distruse
 6.1.2Piețe pietonale existente
o 6.2Bulevarde
o 6.3Cimitire
o 6.4Cartierele municipiului
o 6.5Zona metropolitană
 6.5.1Zona Metropolitană Galați
 6.5.2Zona Metropolitană Galați-Brăila
 7Obiective turistice
o 7.1Muzee
o 7.2Statui și busturi
o 7.3Lăcașuri de cult
o 7.4Teatre și cinematografe
o 7.5Clădiri istorice
o 7.6Monumente
o 7.7Parcuri și locuri de relaxare
o 7.8Alte locuri de agrement
o 7.9Hoteluri
 8Economie
o 8.1Ramuri industriale existente
o 8.2Firmele și forța de muncă
o 8.3Centre Comerciale
o 8.4Spitale
o 8.5Mass-Media
 9Transport
o 9.1Transportul intern
o 9.2Transportul extern
 9.2.1Transportul Feroviar
 9.2.2Transportul aerian
 9.2.3Transportul rutier
 10Educație
o 10.1Unități de învățământ
o 10.2Biblioteci
 11Sport
 12Personalități gălățene
 13Galațiul în povești, filme și clipuri
 14Relații externe
o 14.1Sedii diferite
o 14.2Consulate
o 14.3Orașe înfrățite
 15Note
 16Bibliografie
 17Lectură suplimentară
 18Legături externe
Geografie[modificare | modificare sursă]
Municipiul Galati este situat în partea de sud a Moldovei, în Valea Siretului, străbătut
de Dunărea. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei,
la 45° 27' latitudine nordică și 28° 02' longitudine estică. Situat pe malul nordic al Dunării, ocupă
o suprafață de 246,4 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă Lacul Brateș,
la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră. Cel mai apropiat oraș este Brăila, la doar 15 kilometri
spre sud. Galațiul se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale
României: Muntenia, Moldova și Dobrogea. Orașul și portul se desfășoară ca un vast amfiteatru
cu diferențe de nivel de la 3 până la 55 de metri. Orașul se întinde pe trei terase: Valea orașului,
cu altitudine între 3 – 7 m și altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o
altitudine între 20 – 25 m (nucleul orașului medieval, actualmente centrul orașului) și a doua cu
altitudini care depășesc 40 m (orașul modern). Viața comunităților umane a fost influențată în
mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit
mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primește în amonte apele râului Siret cu un debit
mediu de 225 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul își continua drumul
spre Marea Neagră după ce primește, în avalul porturilor din Galați, apele râului Prut, cu un debit
mediu de 86 mc/s. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an, cu valori
maximale în luna mai (18.000 - 19.000 mc/s) și minimale in cursul verii (2.000 - 2.450 mc/s).
Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.

Turnul de Televiziune Galați

Distanța dintre Galați și porturile pe Dunăre

Orașul Directia Distanța pe Dunare

Brăila Amonte 20 km

Calafat Amonte 645 km

 Călărași Amonte 220 km

Cernavodă Amonte 150 km

Corabia Amonte 480 km

Drobeta Turnu-Severin Amonte 781 km

Giurgiu Amonte 343 km

Isaccea Aval 43 km

Oltenița Amonte 280 km

Orșova Amonte 804 km

Turnu Măgurele Amonte 447 km

Tulcea Aval 79 km

Zimnicea Amonte 404 km

[5]

Relieful[modificare | modificare sursă]

În 1927, conform monografiei dedicate orașului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad,
forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit lacul Brateș și râul Prut, la apus
Siretul și lacul Cătușa. La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română și
Podișul Moldovei ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5
metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și
central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca
Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului,
din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Climă[modificare | modificare sursă]
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește
sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul
influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați. Temperatura medie anuală,
calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este
de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer
rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C.
Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade
C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată
a fost atinsă în august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost
atinsă în februarie 1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului
sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este
neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul
predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt
predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul
de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se
numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum rezultă din cele prezentate,
este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului Galați, mediile
multianuale în municipiul Galați sunt:
Precipitații[modificare | modificare sursă]
 Presiune medie la nivelul stației: 1008,4 mb  Temperatura minimă medie 6.1: grade C
 Presiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb  Cantitatea lunară de precipitații medie: 477
 Temperatura medie anuală 10,5: grade Celsius l/m2
 Temperatura maximă medie 15.5: grade C  Număr de zile (mediu) cu precipitații: 66 zile
 Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3
ore [6]
[ascunde]Date climatice pentru Galați, Romania (1961–1990)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep

1.1 3.0 8.9 16.6 22.3 25.9 27.9 27.5 23.5

Maxima medie °C (°F)
(34,0) (37,4) (48,0) (61,9) (72,1) (78,6) (82,2) (81,5) (74,3

−2.5 −0.6 4.0 10.8 16.6 20.2 22.0 21.4 17.2

Media zilnică °C (°F)
(27,5) (30,9) (39,2) (51,4) (61,9) (68,4) (71,6) (70,5) (63,0

−5.3 −3.5 0.2 6.0 11.2 14.6 16.2 15.8 12.0

Minima medie °C (°F)
(22,5) (25,7) (32,4) (42,8) (52,2) (58,3) (61,2) (60,4) (53,6

−26.5 −28.6 −17.2 −5.2 −0.1 3.8 7.3 6.2 −1.5

Minima istorică °C (°F)
(−15,7) (−19,5) (1,0) (22,6) (31,8) (38,8) (45,1) (43,2) (29,3

29 32 27 38 51 68 46 46 42
Precipitații mm (inches)
(1.14) (1.26) (1.06) (1.5) (2.01) (2.68) (1.81) (1.81) (1.65

9.0 7.9 6.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Zăpadă cm (inches)
(3.54) (3.11) (2.52) (0) (0) (0) (0) (0) (0)

Umiditate [%] 87 85 81 75 73 73 72 72 74

Nr. de zile cu precipitații (≥ 1.0 mm) 5 6 5 6 7 8 6 5 4

 Ore însorite 77.0 87.2 142.0 193.7 255.0 286.9 306.3 296.9 233.7

Sursa nr. 1: NOAA,[7] Deutscher Wetterdienst (humidity, 1973–1992)[8]

Sursa nr. 2: Romanian National Statistic Institute (extremes 1901–2000)[9]

Curenți de aer[modificare | modificare sursă]

Hidrografia[modificare | modificare sursă]
Poziția Galațiului este peninsulară deoarece este înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste
artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a
fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României.

 Dunărea, al doilea mare fluviu al Europei, primul fiind Volga, a constituit unul dintre cele mai
traficate drumuri ale Europei încă din antichitate când Dunărea se numea Ister. Dunărea
produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o vede pentru
prima dată. Prezența Dunării reprezintă fără îndoială atracția specifică Galați. Însuși marele
Kogălniceanu când a văzut pentur prima dată Dunărea a rămas uimit și de atunci a avut un
interes măreț pentru portul și ținutul Covurluiului. În 1927 se putea urca din Valea Orașului
către orașul modern prin 14 vaduri. Dunărea este un fluviu cu un curs unic, având adâncimi
între 20 și 36 de metri. Lățimea albiei minore este de 776 metri. Cota cea mai ridicată a
Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție din Valea Orașului a început să crape,
măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzută în 1921 când a măsurat 48 de cm.

 Siretul, care izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, este cel mai mare râu interior al țării
care străbate Moldova de la nord la Sud. Cursul Siretului, "apă cu toane", cum o numește
poporul este caracterizat de numeroase meandre și o luncă largă acoperită cu zăvoaie. În
albie care uneori depășește lățimea de 100 de metri apar insule atunci când apele sunt
scăzute. Cel mai important afluent al Siretului este Bistrița care, la rândul ei, mai colectează
alte râuri și pârâuri.

 Prutul, celălalt râu de lângă municipiul Galați, are un debit mediu de 85,5 m/s curgând printre
maluri asimetrice. Prutul are afluenți mici, cel mai important fiind Horincea, cu afluenții săi
Oarba și Lișcov.

 Chineja, un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutul adună apele văilor Băneasa,
Covurlui, Frumușița, Ijdileni, Slivna, etc. Apele Chinejei se varsă în Lacul Brateș.

 Lacul Cătușa este în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic. Împreună
cu fosta pădure de la marginea Galați, care acum a devenit Cimitirul Sfântul Lazăr forma
Centura Verde a Orașului, care avea rolul de curățire a aerului. Lacul este folosit pentru
deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și pentru antrenamentele kaiaciștilor. În
nordul lacului se varsă un mic pârâu. La sud este mărginit de calea ferată ce duce spre
nodul feroviar Barboși.

 Lacul Brateș se află în zona de nord-este a municipiului Galați. Legătura cu râul Prut s-a
realizat prin amenajarea văii Ghimia. Trebuie amintit că pâna în 1964 lacul Brateș avea 72
de kilometri pătrați, dar prin lucrări suprafața a fost redusă la 24 de kilometri pătrați.
Caracteristici geografice specifice[modificare | modificare sursă]
Flora[modificare | modificare sursă]
Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică.
Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă
(papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele
plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are
rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei,
stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim
plop, răchită, salcie, arin, etc.
Fauna[modificare | modificare sursă]
Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților
și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici,
orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși,
vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului
excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost
luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi
lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește
predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și
cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga,
morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara
apare și scrumbia de Dunăre.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic
al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de
tip Stoicani-Aldeni, unelte confecționate din stilex și os, datând din neolitic. Tot în această zonă,
de data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni
din perioada de sfârșit a Epocii Bronzului. Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări
dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două
razboaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența
civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca
și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în
vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar
care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în
ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la
Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din
partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail IV
Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că Galații datează din perioada
anterioară întemeierii statului moldovean. Cele mai vechi urme arheologice datează din neolitic,
mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a fierului au existat așezări umane aici,
drept pentru care în Vatra Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt
tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din
secolul V î.Hr. Barboșii au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape
500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar asemănător celui de la Sarmizegetusa. Cetatea
dacică de la Barboși a fost cucerită de romani, care apoi au fortificat zona, fapt confirmat și de
către Dimitrie Cantemir și Miron Costin.

Primul sigiliu al târgului Galați - secolul XV

Prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din 1445 (într-un act
semnat de domnitorul Ștefan al II-lea).
O altă ipoteză descoperită de curând: Se știe însă că Galațiul s-a format pe locul unei așezări
daco-romane, așa că o menționare istorică prealabilă secolului XV nu ar face decât să confirme
existența așezării din zona vărsării Siretului în Dunăre. În urmă cu cinci ani, un gălățean pasionat
de istoria orașului, Dumitru Săndel, autorul monografiei “Galațiul, așa cum mi-l amintesc”, a
descoperit, în cursul documentării pentru monografia sa, că Galațiul este menționat, sub numele
”Galatie”, în „Tabula Peutingeriană”, o hartă întocmită în secolul al 2-lea e.n. Din cauza nepăsării
autorităților locale, Galațiul rămâne în continuare cu atestarea documentară de aproape jumătate
de secol, deși așezarea daco-romană de la confluența Dunării cu Siretul este confirmată de
existența a numeroase vestigii romane: Castrul Roman de la Barboși, Cavoul Roman din sec. 3
dHr, Valul Roman care înconjoară Galațiul, Necropola Romană din sec. 1-3 dHr, mai multe
fortificații și un Castelum. În fragmentul nr. 9 al hărții este reprezentată și așezarea „Galatie”,
care, potrivit lui Dumitru Săndel, ar fi fost situată pe locul Galațiului de astăzi. În baza acestui
detaliu, istoricii ar putea stabili atestarea documentară a Galațiului în secolul 2 dHr, Galațiul
având astfel o vechime de 1.700 de ani.
Galațiul a crescut în importanță după ce turcii au cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă, în iulie-
august 1484, orașul rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și
în cel polono-turc. În 1789, în timpul războiului ruso-turc din 1789 - 1791, Galațiul a fost incendiat
de către armatele generalului rus Mihail Kamensky, aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri
care au fost îndurate de oraș în războaiele ruso-turce din sec. XVIII și începutul secolului al XIX-
lea. În ciuda acestor perioade grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel
încât Rusia înființează, în anul 1775, primul consulat local, iar Franța și Anglia organizează vice-
consulate, în anul 1805. În 1850, SUA își deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat
în 1858, prin decizia președintelui american James Buchanan de a-și numi un consul la Galați.
Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galați. Mai mult
decât atât aici se făcea un important comerț de tranzit cu țările germane. Construcța de nave
militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a orașului, în acest sens un
călător prin Țările Române, abatele Bošković, afirmă că: „Am văzut acolo o corabie foarte mare,
de felul acelora cărora turcii le spun caravele, care se află pe șantier, gata să fie lansată la apă.
Fusese comandată de Isaac-aga, vameșul cel mare al Constantinopolului. Vasul era foarte mare,
șaptezeci de pași pe șaptesprezece și încărcată cu optzeci și patru de tunuri de bronz.”

Hatmanul Ivan Stepanovici Mazepa, eroul național al Ucrainei

La Galați a trăit în tinerețe Petru Rares, fiul lui Ștefan cel Mare, timp în care a făcut comerț cu
pește. A urmat la conducerea Moldovei și a avut două domnii.
Hatmanul Mazepa a fost înmormântat la Galați la biserica Sf. Gheorghe, care era închinată
laIerusalim. Biserica Sf. Gheorghe din Galați a fost ridicată „prin osârdia dumnealui Hagi
Mihalache în timpul lui Istrate Dabija Voievod, în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”, așa cum reiese
din inscripția bisericii [16]. La construirea ei s-au folosit materiale din castrul roman de
la Barboși (cartier al Galațiului), iar ctitorul, probabil un negustor, a închinat biserica Sfântului
Mormânt de la Ierusalim. Hatmanul Mazepa a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-
un mormânt cu boltă construit din cărămizi. După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir de
la Stănilești, tătarii jefuiesc și incendiază Galații, biserica Sf. Gheorghe este prădată.[10] În zilele
noastre două cartiere și un parc din municipiu poartă numele hatmanului Mazepa.

Galațiul în 1826

Imagine din Strada Domnească(1906)

Începuturile secolului XIX găsește Galați total implicat în evenimentele deosebit de importante
ale vremii. Astfel, numele orașului este strâns legat de începuturile mișcării eteriste în Țările
Române. Acțiunea de la Galați, așa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un șir de
evenimente petrecute în portul dunărean, de la înființarea primei Eforii din Principate în acest
oraș, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supușilor otomani din Galați. Acțiunea de la
Galați trebuie considerată și plasată în rândul momentelor importante care au determinat evoluția
mișcărilor anului 1821. Masacrul de la Galați, repetat curând în alte orașe ale Moldovei, avea să
deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acțiunii va
demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre
centrele principale ale insurecției eteriste.[11] În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber,
(porto-franco), iar după războiul Crimeei din 1854 - 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al
Comisiei Europene a Dunării. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de
pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova și în Țara
Românească. Reședința sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului,
găzduiește în prezent un muzeu. După Unirea Principatelor, dezvoltarea orașului s-a accelerat.
S-au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț
"Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-a înființat una dintre cele mai vechi instituții de studiu liceal
din țară, Liceul „Vasile Alecsandri”. De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908. Ștefan
Zeletin, în lucrarea sa Burghezia română, nota că: „În procesul de naștere a Românei moderne
trebuie să se deosebească două mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al ideilor
liberale care pleacă de la Paris spre București și Iași; altul tăcut dar adânc, care pleacă de
la Londra spre Galați și Brăila: e curentul economiei capitaliste engleze.” Activitatea comercială
s-a dezvoltat și din cauza exportului masiv de cereale, poziția importantă pe care o avea portul
Galați în exportul țării fiind remarcată și de consulul Franței din oraș care, la 8 aprilie 1870, nota
că: „portul Galați a devenit antreprenorul general al cerealelor pe care Moldova le exportă
pe Dunăre și Marea Neagră în Anglia, Franța și Italia”. Se recunoștea că înflorirea orașului se
datora regimului de oraș „porto-franco”, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat.
Galațiul în 1973

Totuși, între anii 1900-1914, orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea, în
care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. O revoltă țărănească a
izbucnit în regiune în 1907, aceasta fiind înăbușită de armata română. În 1911, la Galați se
dezvelește prima statuie din țară a poetului Mihai Eminescu. În perioada interbelică, (dar și
înainte), Galațiul a fost reședința județului Covurlui, mai apoi a Ținutului Dunării odată cu
reorganizarea administrativă a lui Carol al 2-lea, după model italian. Orașul a cunoscut o înflorire
deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de vedere al populației, aproximativ
112.000 de locuitori, al cincilea oraș al țării, fiind devansat doar
de București, Chișinău, Iași și Cernăuți.
În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația rusă și apoi de cea
germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, "gara de călători", o clădire
impunătoare, inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca
și multe alte clădiri istorice. În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină
reședința actualului județ Galați. Din 1965cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul
funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.
Ipoteze etimologice privind toponimul[modificare | modificare sursă]
Descoperirea tezaurului de la Bărboși, format din 3.700 de monede de argint cu
inscripționările grecești Gallati și Kallatiasy, ar înclina balanța către teoria susținută de Vasile
Pârvan și Carl Petsch, care are la bază numele provinciei romane Galatia din Asia
Mică. Kallatiasy ar aduce mai degrabă cu Callatis (Mangalia), colonia greacă din Dobrogea care
a fost centru de emisii monetare. În privința provinciei romane Galatia din Asia Mică, este
valabilă aceeași remarcă. Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația
monetară.[necesită citare] . Însă de aici au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la
creștinism a populației din fosta Dacie. Astfel, în anul 313, împăratul Constantin cel Mare a
înființat un vicariat condus de vicarul Cocceius Galatus. A luat ființă și o colonie
numită Galati.[necesită citare]Evenimentul este confirmat de o piatră funerară a unui
cetățean roman din Histria datând din anul 157 d.Hr. O altă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este
legată de numele celților gali, care în antichitate ar fi trecut prin zonă în drumul spre Galatia din
Asia Mică.
Potrivit unei alte ipoteze, toponimul Galați (împreună cu toponimul Calafat) reprezintă o adaptare
a denumirii turcești pe filieră dialectală pecenegă sau cumană a cuvântului arab kala'at "cetate,
fortăreață"[12] (vezi comparativ cuvintele kala, kale și kula "culă" din limbile
turcice contemporane).
O altă ipoteză ar fi cuvântul grecesc γαλάζιο (galázio) "azur"; întemeietorii așezării ar fi putut fi
coloniști greci antici originari proveniți din coloniile situate în Dobrogea.
Având în vedere că topicul Galați este destul de răspândit în România, ipoteza cea mai plauzibilă
este cea a lui I. Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui
onomastic slavo-român „Gal” căruia i s-a adăugat sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava
meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau
„noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel,
adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a substantivizat.
Nume în alte limbi[modificare | modificare sursă]
 Limba Traducere

Bulgară / Rusă Галац

Ebraică ‫גאלאץ‬

Germană Galatz

Lituaniană Galacis

Tamil கலாதி

Telugu గలాటి

Franceză Galatsi

Belorusă Галаті

Ucraineană Ґалаті

Engleză Galatz

Greacă Γαλατσι

Gujarati ગેલેટી

Maghiară Galac

Turcă Kalas
Japoneză ガラツ

Sârbă Галати

Poloneză Gałacz

Coreeană 갈라 치

Gruzină Gალათი

Armeană Գալատի

Arabă ‫جاالت‬

Persană ‫گاالت‬

Chineză 加拉茨

Hindi गालाति

Kannada ಗ್ಯಾ ಲಟಿ

Evenimente importante în istoria Galațiului[modificare | modificare sursă]

 1418: O atestare documentară posibilă, în lista orașelor din Țările Române care și-au trimis
reprezentanți la Conciliul de la Constanța. Apare o localitate cu numele de Galff, posibil să fi
fost Galați.
 1445: Prima atestare documentară sigură a Târgului Galați în uricul lui Ștefan Vodă, fiul lui
Alexandru cel Bun, acordat Mănăstirii Humorului la 23 septembrie.
 1484: Orașul Galați rămâne singurul port al Moldovei.
 1590: Este deschis primul cimitir Evreiesc.
 1631-1633: Se construiește prima biserică catolică, din lemn, acoperită cu șindrilă, situată
lângă piața târgului.
 1641: Are loc prima atestare documentară a Târgului Săptămânal, situat în zona actualei
Piețe Vechi.
 1647: Este terminată zidirea Bisericii Fortificate Sfânta Precista, construită din piatră lustruită
luată de la Castrul Roman Tirighina-Barboși.
 1676: Se înființează o poștă rusească între Galați și Iași. Tot în acest an Delacroix notează
în jurnalul său, că după Iași, Galațiul este al 2-lea oraș al Moldovei
 1709: Este inhumat hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa.
 1710: După înfrângerea de la Stănilești, tătarii și otomanii pustiesc Galațiul.
 1775: Imperiul Rus înființează primul Consulat Local.
 1789: Galațiul a fost ars din temelii de către armatele generalului rus Mihail Kamensky.
 1805: Franța și Anglia înființează vice-consulate.
 1821: Galațiul a fost ars pentru a 3-a oară de grecii eteriști și de otomani. Revoluția lui Tudor
Vladimirescu se simte și la Galați. Aici au fost măcelăriți toți supușii Imperiului Otoman.
Masacrul de la Galați va deschide un șir lung de confruntări otomano-grecești.
 1831: Populația orașului era de 8.605 locuitori.
 1832: Se deschide prima Școală din juteț, Școala Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
 1834: Primele curse regulate din Galați cu vapoare austriece.
 1836: Se înființează primul Spital Obștesc sub egida Spiridoniei din Iași. La începutul primei
conflagrații mondiale spitalul funcționa cu 125 de paturi și avea 3 secții: chirugie, medicină și
contagioși.
 1837: Pe 1 ianuarie Galațiul este declarat port liber (porto-franco), alături de Brăila.
 1842: Populația orașului crescuse de aproximativ 3 ori, ajungându-se la 25.000.
 1844: Se înființează Fabrica de Conserve.
 1846: Se înființează un serviciu permanent de vapoare între Galați și Odessa
 1847: Orașul Galați este vizitat de Franz Liszt.
 1850: Statele Unite Ale Americii înființează vice-consulat.
 1852: Navele din Galați aveau destinații din ce în ce mai diversificate cum ar
fi: Stavanger și Bergen în Norvegia; Bremen în Germania; Marsilia în Franța; Livorno, Genov
a și Ragusa în Italia; Amsterdam în Olanda; Corfu, Reni, Odessa, Istanbul, Trieste, Alexandri
a, etc.
 1854-1855: Se construiește prima linie telegrafică între Galați și Iași, care mai apoi a fost
extinsă la Sulina și Ismail.
 1856: Galațiul devine sediu al Comisiei Europene a Dunării, după Războiul Crimeei, decizie
luată de marile puteri ale vremii. Sediul era în actualul sediu al Bibliotecii V.A. Urechia. La 4
noiembrie Comisia își începe activitatea cu delegați ai Angliei, Austriei, Rusiei, Sardiniei,
Prusiei, Franței și Turciei. Tot în acest an se deschide o sucursală a Băncii Otomane, prima
sucursală a unei bănci străine din Moldova.
 1857: Își deschide o sucursală la Galați și Banca Națională a Moldovei. Se tipărește primul
ziar românesc numit "Gazeta Danubiu".
 1858: Statele Unite Ale Americii ridică vice-consulatul la grad de consulat.
 1860: Faima Galațiului devenise atât de mare, fiind mai cunoscut în lume decât în țară, drept
urmare, oamenii de seamă ai vremii, printre care patrioții Alexandru Ioan Cuza și Costache
Negri care pregăteau unirea Principatelor Române se gândeau serios la Galați ca noua
capitală a Principatelor datorită comerțului și economiei care era în avânt. O simplă estimare
a vremii a lucrurilor exportate sau manufacturate la Galați trecea de 110 milioane de lei.
 1861: Se deschide Fabrica de Lumânări.
 1862: Se finalizează șoseaua Galați-Brăila. Fabrica de Argăsit Piei își începe activitatea.
 1864: Pe 2 octombrie este deschisă Școala Superioară de Comerț Alexandru Ioan I.
 1867: Se înființează Liceul Vasile Alecsandri, care în prezent este Colegiu Național.
 1869: La 5 noiembrie circula pentru prima dată un tren pe relația portul Galați - gara Barboși.
Odată cu deschiderea Atelierelor C.F.R. se inaugurează și Parcul Municipal Mihai Eminescu.
Se înființează și Fabrica "Leul" pentru sârmă și cuie.
 1870: În Galați sunt deschise câteva noi fabrici. Se încep curse navale între Galați și Brăila.
În iulie Se pune în circulație linia ferată Galați - Tecuci.
 1872: Pe 13 septembrie este inaugurată de către Regele Carol I, Gara de Călători, o clădire
impunătoare. Se deschide și linia ferată București - Brăila - Barboși - Galați - Bârlad.
 1877: Se construiește prin concesiune rusă linia ferată Odessa - Tiraspol - Cetatea
Albă - Reni - Galați.
 1878: Se deschide Arsenalul Marinei Militare
 1881: Se instalează primele linii telefonice care făceau legătura între Primărie, Turnul de
Observație al Mănăstirii Mitoc, Pompieri și Poliție.
 1882: Pe 22 decembrie regimul de port liber este înlăturat. Începe construcția tunelului
feroviar de sub cartierul Vadu Ungurului.
 1884: Se construiește Spitalul Militar cu 88 de paturi, pe locul fostului "Obor de fân".
 1887: Se deschide Fabrica de Produse Chimice și Ambalaje "Albina".
 1889: Se înființează Biblioteca V.A. Urechia.
 1894: Se deschide Fabrica de Ulei "Etna".
 1895: Se deschide Fabrica de Cherestea "Goetz".
 1900: Se deschide Uzina Electrică. Pe 14 august se deschide prima linie de tramvai din
oraș. Exploatarea a început cu 30 de trăsuri. Traseul pornea din docuri și urca pe Strada
Portului spre centru. De aici o linie mergea pe Strada Brăilei până la capăt iar alta pe Strada
Mavromol până la Strada Holban. O linie trecea pe Strada Mihai Bravu până la Grădina
Publică, altele făceau legătura între gara de călători și port. Linia de pe Strada Tecuci
continua pe Strada Traian până la Spitalul "Elisabeta Doamna". În acest an populația
orașului a fost evaluată la aproximativ 80.000 de locuitori.
 1902: În acest an rețeaua tramvaielor electrice avea 13 kilometri. Înaintea introducerii
tramvaiului la Galați se circula cu trăsuri, omnibuze și tramcare, după modelul celor
din București.
 1907: Izbucnește revolta țărănească, dar este înnăbușită rapid de armată.
 1908: Galațiul avea 41 de fabrici deschise ce lucrau la capacitate maximă.
 1911: Se dezvelește prima statuie a poetului Mihai Eminescu.
 1914: Galațiul avea 16 consulate străine.
 1918: Bătălia de la Galați (12-22 ianuarie 1918).
 1919: Se înființează Liceul Comunității Evreilor, în prezent Colegiul Alexandru Ioan Cuza.
 1922: Se înființează Laminorul "Titan", ce furniza tablă subțire și tablă plumbuită, iar din
1932 tablă zincată.
 1923: Se înființează Fabrica de Ulei "Prutul".
 1926: Prima cursă aeriană din România a avut loc între Galați și București
 1927: Rețeaua de tramvai electric din Galați avea 15,5 km fiind răspândită pe 8 străzi și
deservită de 23 de vagoane.
 1930: Galațiul avea 112.000 de locuitori, fiind al 4-lea oraș din Regatul României. Avea 20
de consulate și era considerat cel mai european oraș al României.
 1938: Galațiul devine reședința Ținutului Dunării, după organizarea fascistă a regelui Carol al
II-lea.
 1939: Se înființează Casa Corpului Didactic.
 1944: Galațiul este bombardat de aviația americană și de aviația germană în retragere. 90%
din clădiri, locuințe și parcuri sunt distruse. La 24 august 1944 Străzile Portului și
Domnească sunt distruse complet prin minare.
 1950: Orașul mai număra doar 80.000 de locuitori după război.
 1945: Începe reconstrucția orașului după model comunist.
 1952: Galațiul devine reședința Regiunii Galați.
 1956: Se vehiculează prima dată ideea unirii Galațiului cu Brăila. Autoritățile comuniste iau
legătura cu o firmă elvețiană pentru a pune tramvai de viteză pe dig.
 1965: Începe construcția Combinatului Siderurgic Galați, care avea să devină simbolul țării
socialiste, asociat cu independența industrială față de U.R.S.S..
 1967: Se deschide Combinatul Siderurgic Galați. Orașul avea 156.000 de locuitori, iar
colosul industrial 73.000 de angajați.
 1971: Se dublează linia feroviară Făurei - Galați.
 1977: Cutremur în care o parte din clădiri se prăbușesc. 2 blocuri din cartierul Țiglina 4 sunt
practic lipite și în ziua de azi.
 1989: Pe 10 septembrie are loc tragedia navei de pasageri Mogoșoaia, care a fost lovită de
o barjă bulgărească. Doar 16 oameni scapă cu viață.
 1992: Galațiul număra 326.000 de locuitori fiind al 5-lea oraș din România.
 1995: Se inaugurează Monumentul Eroilor Revoluției din 1989.
 2004: Se deschide pe 4 mai primul și cel mai mare Parc de Tehnologie a Informației din țară.
 2005: Orașul este puternic inundat de la ploile abundente. Canalizările au refulat.
 2009: Se inaugurează Monumentul Eroilor Contemporani, în cinstea celor 3 gălățeni morți în
războiul din Afganistan. Acest monument stârnește discuții cu privire la asemănarea lui cu un
monument francmason datorită celor 3 coloane în stil Ionic, Doric și Corintic. În același an
Episcopia Dunării de Jos este ridicată la rang de Arhiepiscopie.
 2010: Faleza inferioară și străzile din Valea Orașului sunt inundate. Digul de protecție din
valea orașului este fisurat, cotele Dunării depășind maximul istoric înregistrat.
 15 Mai, 2011: Echipa de fotbal FC Oțelul Galați se încoronează campioana României.
Stema[modificare | modificare sursă]
Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe
fond albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint,
navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați
cu capetele întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu
negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri.
Ambarcațiunea din partea superioară a scutului amintește că acest oraș este un important port la
Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență
faptul că acest port a avut un rol definitoriu în dezvoltarea pescuitului; caduceul este atribuit
zeului Mercur, zeu al comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială praacticată la
Galați. Orașul, în 1711, conform afirmației lui Dimitrie Cantemir, centrul comercial cel mai
important de pe întreg parcursul Dunării, statut întărit după spargerea, în 1774, a monopolului
otoman din zonă și mai ales după desființarea definitivă a acestuia în 1829.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția populației municipiului Galați

An Populație ±%

Recensământ
8605
1831

Recensământ
25.000 ▲300%
1842

Recensământ
62,678 ▲120%
1900

Recensământ
71,641 ▲14.3%
1912

Recensământ
100,611 ▲40.4%
1930
 Recensământ
80,411 ▼−20%
1948

Recensământ
95,646 ▲18.9%
1956

Recensământ
151,412 ▲58.3%
1966

Recensământ
238,292 ▲57.3%
1977

Recensământ
326,141 ▲36.8%
1992

Recensământ
298,861 ▼−8.3%
2002

Recensământ
249.732 ▼−9%
2011

Comunicare
306.000 ▲+19%
INS 2015

Conform datelor Recensământului locuințelor și populației din 2011, orașul avea o populație de
249.432 locuitori. INS, în iulie 2015 a oferit un comunicat în care arăta faptul că municipiul are
306.000 locuitori.

 1831: || 8.605 locuitori

 1842: |||| 25.000 locuitori
 1850: ||||||| 52.765 locuitori
 1900: |||||||| 62.678 locuitori
 1912: |||||||||71.641 locuitori
 1930: |||||||||||||| 100.611 locuitori
 1941: |||||||||||| 91.765 locuitori
 1948: |||||||||| 80.411 locuitori
 1956: ||||||||||||| 95.646 locuitori
 1966: ||||||||||||||||||| 151.415 locuitori
 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 238.292 locuitori
 1992: ||||||||||||||||||||||||||||||||||||| 326.141 locuitori
 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||||||| 298.861 locuitori
 2011: |||||||||||||||||||||||||||||||| 249.732 locuitori
 2015: |||||||||||||||||||||||||||||||||||| 306.000 locuitori

Minoritățile din Galați[modificare | modificare sursă]

Comunitatea armeană[modificare | modificare sursă]
Primii armeni s-au așezat în portul Galați prin veacul al V-lea creștin.[necesită citare]
În timp, numărul lor a crescut, fiind cunoscuți drept buni comercianți și renumiți artizani în
prelucratul bijuteriilor. În toate timpurile, armenii din țările române au avut libertatea de a-și
exercita cultul, scrie Dimitrie Cantemir.[necesită citare] De reținut că diferențele dintre ortodoxia
românească și cea armeană nu sunt mari și ele țin de hristologie.[judecată de valoare] "Bisericile
armenești nu sunt nici mai mici, nici mai puțin ornamentate decât cele ortodoxe și ei sunt liberi
(armenii) să-și practice cultul".[necesită citare]
Voievodul Alexandru cel Bun (1400-1430) aduce în țară, prin anul 1418, primele familii de
armeni, pe care le stabilește în șapte orașe din Moldova, printre care și Galațiul, pe atunci,
comunitatea armeană fiind foarte numeroasă. [necesită citare] Primele mențiuni despre o biserică
armenească în oraș vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria Luigi Bidu (1669),
care menționa între altele că o biserică armeană din Galați era păstorită de Episcopul armean
Sahag. [necesită citare] În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în
acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A fost ridicată alta
cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala
biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008. Strada pe care s-a așezat biserica
cu un veac și jumătate în urmă are un nume sugestiv: "Armenească". Astăzi, la Galați, mai
trăiesc aproximativ 60 de familii armenești care conviețuiesc în bună înțelegere cu
gălățenii.[necesită citare] Adeseori, doar numele îi diferențiază de etnicii români.
Comunitatea indiană[modificare | modificare sursă]
Din anul 2002, de când SIDEX Galați a fost vândut patronului Lakshmi Mittal la Galați, în centrul
orașului și-a făcut apariția comunitatea indiană. Toți membri sunt bogați[necesită citare] și locuiesc în
blocuri rezidențiale lângă Școala Generală 28. Sunt ultradotate, paznic 24 de ore, 7 zile pe
săptămană iar copii lor învață la Școala 28. Nu s-au organizat în asociații dar au la nivel de
școală câteva manifestări culturale.
Comunitatea turcă[modificare | modificare sursă]
În Galați au mai rămas câțiva urmași ai turcilor ce erau așezați prin zonele Dunării, dar
majoritatea care alcătuiește astăzi comunitatea turcă din Galați sunt veniți de după revoluție,
mulți dintre ei afaceriști, căsătoriți cu românce și care sprijină proiecte culturale și tradiții turcești.
De curând[Când?] s-a făcut un documentar despre Mărturiile civilizației turce la
Galați.[necesită citare] Sunt planuri pentru ridicarea unei moschei în Galați și pentru deschiderea unui
cimitir musulman.[necesită citare]
Comunitatea elenă[modificare | modificare sursă]

Sediul comunității elene

Comunitatea elenă din Galați care, alături de cele din București, Constanța și Brăila, se numără
printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară, număra în perioada interbelică peste 10.000
de membri.[necesită citare] Dupa ce în anii 1947-1948 organizația grecilor și-a întrerupt activitatea
pentru o lungă perioadă de timp, în urma schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990
Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.) a fost reînființată, ea fiind continuatoare a vechii
comunități grecești și, prin urmare, moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le-a deținut
aceasta. Plecările masive ale grecilor din perioada anilor '48-'50 și repatrierea din anii '75-'80 a
partizanilor au făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la Uniunea elenă din
București, să numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt
simpatizanți.[necesită citare] Comunitatea grecilor revendică în acest moment [Când?]Biserica
Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din
jurul acesteia, practic, pe lângă biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant
Olimpic, cinematograful Central, clădirea Stării Civile, o școală demolată în primăvara anului
1989 pe locul căreia s-a construit sediul Bancii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea
demolată, situată între Banca Transilvania și Starea Civilă plus câteva imobile situate pe străzile
Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei. Restaurantul Olimpic și Cinematograful Central au fost
retrocedate către Comunitate în anul 2000, iar Oficiul Stării Civile în toamna anului
2009.[necesită citare]
Comunitatea evreiască[modificare | modificare sursă]

Templul Meseriașilor

Sediul comunității evreiești

Istoricul I.B. Brociner, președinte al Comunității evreilor din Galați între 1875 - 1898, considera că
israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremea hazarilor, popor de origine turcă trecut la
iudaism în secolul 8 după Hristos. Evreii erau principalii comercianți în singurul port al Moldovei
din timpul lui Alexandru cel Bun și al lui Ștefan cel Mare, ei intreținând intense legături
comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa (1611 -
1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din Liov să practice nestingherit
comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii
Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres,
Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar
un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe
deal. Construcțiile sinagogale au început târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o casă de
rugăciuni a evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare de pe
strada Podul de Piatră. S-au mai construit, între 1800 și 1848 două sinagogi, apoi alte 14 în a
doua jumătate a secolului 19. Preocupați tradițional de învățătură,[necesită citare] Evreii din Galați
înființau în 1859 prima școală primară, apoi înca una, iar în 1877 a fost constituit primul comitet
școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea altor școli Școala de fete "Silvya
Schmierer", Școala populară de menaj "Lumina", o școală comercială pentru fete evreice, o
grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia ființă Liceul Comunității Evreilor (în
prezent Liceul "Alexandru Ioan Cuza"), în clădirea acestuia aflându-se și sediul comunității. În
vara anului 1941, școlile evreiești au fost transformate, până în luna noiembrie a aceluiași an, în
lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într-un imobil pus la dispoziție
de o familie din comunitate. Evreii s-au asociat în funcție de profesiile diverse pe care le
practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societatea meseriașilor israeliți, Societatea magazionerilor
- Bender, Societatea funcționarilor din port - Junimea, Asociația zugravilor și vopsitorilor evrei
etc.). Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului pianist
londonez Radu Lupu, Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al
sportivilor evrei), au scos diverse ziare și publicații specifice ("L'Echo Danubien", "Prietenii
Sionului", "Pământeanul", "Akavat Zion", "Vocea Galațiului" s.a.). Nerecunoscuți ca cetățeni
legitimi ai țării în care trăiau, deși participaseră cu entuziasm și la Revoluția din 1848 și la
alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Principatele Unite Române, luptaseră în războiul
de Independență și în cel de Întregire, evreii din Galați au suportat adesea excese antisemite,
devastări de sinagogi și magazine, bătăi și chiar omoruri. Abia în 1919, au obținut prin Decretul-
Lege 9464, dreptul de cetățenie pentru toți cei născuți în România și care au satisfăcut legea
recrutării. Acte de violență antisemită s-au mai înregistrat la 1932, cu prilejul Congresului Ligii
Apărării Naționale Creștine a lui Cuza, în vara anului 1940, după ocuparea Basarabiei de către
U.R.S.S., în timpul prigoanei legionare, dar și după reprimarea rebeliunii legionare, în anii
regimului mareșalului Antonescu.
În anii '20 ai secolului trecut, evreii din Galați reprezentau o cincime dintr-o populație de peste
100.000 de locuitori. Marea majoritate a evreilor din Galați a emigrat în cursul anilor de dupa
război în Israel. Sediul comunității evreiești din Galați se află pe strada Dornei nr. 7-9, în
apropierea Templului Meseriașilor și a restaurantului ritual. Sinagoga a fost proaspăt renovată.

Tradiții și sărbători locale[modificare | modificare sursă]

 6 ianuarie: Aruncarea Crucii în apele Dunării pentru sfințire. (se practică și în alte orașe
românești de pe malul Dunării)
 15 ianuarie: Se sărbătorește în Parcul Municipal ziua de naștere a poetului național Mihai
Eminescu
 24 ianuarie: Sărbătoarea Micii Uniri înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de
Galați
 Festivalul Scrumbiei, care are loc începând din anul 2000, în duminica Floriilor
 Rock la Dunare(DANUBE Rock Festival)
 15 August: Ziua Marinei Române
 28-29-30 Noiembrie: Zilele Galaților, odată cu Sfântul Andrei, ocrotitorul orașului.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Galați este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri.
Primarul, Ionuț-Florin Pucheanu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând
cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 9

Partidul Național Liberal 7

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 4

Uniunea Națională pentru Progresul României 4

 Partidul Mișcarea Populară 2

Candidat independent 1

Componența Consiliului Municipal Galați[modificare | modificare sursă]

P.S.D.:

 Sorin Enache
 Silviana Ciupercă
 Bogdan Ardean
 Desilia Cocu
 Marcela Costea
 Claudiu Vasile
 Hristache Bogatu
 Lucian Valeriu Andrei
 Zanfir Ilie
P.N.L.:

 Angela Stela-Ivan (vechiul PNL)

 Onuț Atanasiu (fost PDL)
 Laurențiu Ichim (vechiul PNL)
 Ion Cordoneanu (societatea civilă)
 Alexandru Șerban (vechiul PNL)
 Claudiu Iacob (vechiul PNL)
 Paul Găvănescu (fostul PDL)
P.M.P.:

 Oana Iurescu
 Picu Apostol Roman
 Georgica Dima
 Nicoleta Badiu
 Ilie Ghețu
 Moise Oancea
A.L.D.E.:

 Cosca Radu
 Eugen Găvan
 Popa Cătălin
 Gheorghe Bugeac
Independent:

 Daniela Simona Vreme

Primarii orașului Galați[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Listă de primari ai Galațiului.
Organizarea modernă a administrațiilor comunelor urbane a fost introdusă prin aplicarea
Regulamentului Organic pe 13 ianuarie 1832. Premergător noii legiuiri, din 6 iunie 1830, orașul a
fost administrat de o Comisie Orășănească formată din spătarul Dumitrache Codreanu,
paharnicul Paraschiv Șerban și paharnicul A Oaprișan. Se mai numea și Comisia Poliției. În
decembrie 1831, comisia a fost înlocuită de Sfatul Municipal, alcătuit din 3 membri. Primul sfat la
Galați a fost alcătuit din Petrache Altântovici, Iordachi Mantu, Ioan Siminovici (aleși în 1832).
Prima lege comunală, privind organizarea și administrarea comunelor urbane, cu adevărat
modernă, a fost promulgată în 1864. În baza acestei legi, au fost aleși primarii și președinții de
comisii interimare în fruntea urbei gălățene.

Amenajarea urbană[modificare | modificare sursă]

În prezent lângă punctul de trecere cu bacul se construiește al 3-lea port pentru ambarcațiuni
ușoare. Potrivit unui raport guvernamental întocmit în 2005, municipiul Galați se afla pe locul 2 în
topul orașelor din România, în privința spațiului verde, pe cap de locuitor. Finanțată de Consiliul
Local al municipiului Galați prin alocații bugetare, amenajarea și întreținerea urbană este
rezultatul activităților S.C. Gospodărire Urbană S.A. și SP Ecosal.
Piețe[modificare | modificare sursă]
Piețe distruse[modificare | modificare sursă]
Galațiul, fiind greu încercat în istoria lui, a rămas fără multe piețe și locuri de promenadă, iar
după Al Doilea Război Mondial comuniștii au înghesuit orașul. Câteva din piețele distruse:
 Piața Independeței  Piața Moruzzi 
 Piața Pescăriei  Piața Bujorescu
 Piața Negri  Piața Cheiului
 Piața Sfinții Apostoli
Piețe pietonale existente[modificare | modificare sursă]
În prezent Galațiul mai are:
 Piața 30 Decembrie  Piața Gării  Piața Siderurgiștilor  Piața Filești
 Piața Falezei  Piața Barboși  Piața Tricolorului  Piața I.C. Frimu
 Piața General H. M.  Piața Axis Libri  Piața Ștefan Cel  Piața Coventry
Berthelot  Piața Ioan Brezeanu Mare  Piața Regală
 Piața Aurel Vlaicu  Piața Energiei

Piaţa Energiei

Piaţa Centrală
 

Piaţa Siderurgiştilor
Bulevarde[modificare | modificare sursă]
Cele mai importante și circulate artere ale municipiului sunt următoarele:
 Bulevardul Brăilei  Strada Domnească  Bulevardul Milcov  Bulevardul Galați
 Bulevardul George  Bulevardul Traian  Bulevardul Henri  Bulevardul
Coșbuc  Bulevardul Ștefan cel Coandă Basarabiei
 Bulevardul Dunărea Mare  Bulevardul  Strada Prelungirea
 Bulevardul 1  Bulevardul Cloșca Siderurgiștilor Brăilei
Decembrie 1918  Strada Nicolae  Bulevardul Marii  Magistrala C.S.G.
 Bulevardul Oțelarilor Bălcescu Uniri  Bulevardul Traian
 Calea Prutului Vuia

Cimitire[modificare | modificare sursă]

Localizarea cimitirelor în cadrul municipiului (+ srăzi)

Galațiul are 5 cimitire. Cel mai nou este Cimitirul Sf. Lazăr, construit și extins între 1999 și 2005,
astăzi deja plin. Construirea lui a stârnit scandal deoarece în locul celui mai întins cimitir din
Galați exista o pădure, special făcută pentru a proteja cât de cât orașul de poluarea din
Combinatul Siderurgic.
Cel mai bine amenajat este Cimitirul Eternitatea, râvnit și care face subiectul multor suspiciuni
privind locurile de veci, în acest moment existând un mormânt neobișnuit al unui țigan, care este
un cavou la suprafață, cu vitrină. Deși contravine regulilor, nimeni nu a luat nicio măsură nici în
ziua de azi.
Cel mai neamenajat și uitat cimitir este cel din Filești.
 Cimitirul Eternitatea  Cimitirul Filești  Cimitirul Ștefan cel Mare
 Cimitirul Cătușa  Cimitirul Sfântul Lazăr (+evreiesc)

Cartierele municipiului[modificare | modificare sursă]

Sunt trecute doar cartierele care figurează în actele oficiale (cărți de identitate, planuri diverse,
ș.a.m.d.). Țiglina 3 și Țiglina 4 sunt denumiri utilizate frecvent dar nu figurează în actele oficiale.
Țiglina 3 este numele nou al cartierului ce se compune din Micro 16 și Siderurgiștilor Vest,
Țiglina 4 concentrează cartiele Micro 17 și Micro 18 (M. 18 este cel mai mic cartier, ca suprafață
teritorială din mun. Galați). Deși există și un Siderurgiștilor Est, I.C. Frimu, Aviației, aceste
cartiere nu sunt trecute oficial.
 Aurel Vlaicu  Micro 16  Micro 39c
 Barboși  Micro 17  Micro 40
 Centru  Micro 18  Piața Centrală
 Dimitrie Cantemir  Micro 19  Port
(în județul Brăila)  Micro 20  Siderurgiștilor Vest
 Filești  Micro 21  Traian Nord
 Gară  Micro 38  Țiglina 1
 Mazeppa 1  Micro 39a  Țiglina 2
 Mazeppa 2  Micro 39b  Valea Orașului
 Micro 13  Zona Veche
 Micro 14

Cartierele municipiului Galați

Zona metropolitană[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Zona metropolitană Dunărea de Jos.
Conform mai multor propuneri, municipiul Galați ar putea alege din 4 soluții pentru zona
metropolitană. Conform legii, Zona Metropolitană înglobează toate comunele de pe o rază de
maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan.
O a 1-a propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila.
O a 2-a propunere, cel mai ușor de realizat, ar fi Zona Metropolitană Galați, care înglobează 13
comune din județul Galați.
Zona Metropolitană Galați[modificare | modificare sursă]

ZONA METROPOLITANA GALATI

Este cel mai ușor de realizat, cuprinde pe lângă municipiul Galați și comunele: Smârdan,
Tulucești, Pechea, Schela, Slobozia-Conachi, Braniștea, Independența, Piscu, Cuza-Vodă
(recent desprinsă din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești.
Populația aproximativă ar fi de 350.000 de locuitori.
Zona Metropolitană Galați-Brăila[modificare | modificare sursă]
Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori.
 

Aspect din Ţiglina 3

Promenadă pe Faleza Galaţiului

Bulevardul Siderurgiştilor

Un palmier pe Bulevardul Brăilei

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii
Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul
cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului
Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în
toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe
programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul
Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică
ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești
exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare.
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”
A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor
Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n
care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a
demarat organizarea știintifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel
o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Știinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului
de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice
realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși,
ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță
excepțională.
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza
Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul
domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului,
întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și
începutul sec. al XX-lea.
Muzeul de artă vizuală
Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară.[necesită citare] A fost inaugurat în
anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic
în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de
lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintr-
un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor
contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua jumătate a
secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care
formează o punte de legatură între prima și a doua jumătate a secolului.
Muzeul Satului Galați
Se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a
Dunării de Jos.
Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică
Aflat lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și
medalistică.
Casa Colecțiilor (Farmacia Ținc)
Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc.
Castrul Roman de la Tirighina - Barboși
Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape
de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că
pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ.
Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile
cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică
de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente.
Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria
neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul
acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus
Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000
de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu
problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune
întrebarea dacă acest castellum de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii
101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai
începând cu acești ani.


Muzeul de Istorie
„Paul Păltănea”

Casa Memorială „Alexandru Ioan Cuza”

Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos

Statui și busturi[modificare | modificare sursă]
 “Lupa Capitolina”  Statuia lui Anghel  Statuia lui Ivan  Bustul lui Ioan
 Statuia lui Alexandru Saligny Mazeppa Cetățianul
Ioan Cuza  Statuia Ostașului  Fata pe Valuri  Bustul lui Tudor
 Statuia lui I.C. Necunoscut  Statuia Docherului Vladimirescu
Brătianu  Statuia lui George  Bustul lui V.A.  Bustul lui Nae
 Statuia lui Ion Luca Enescu Urechia Leonard
Caragiale  Statuia lui Mihai  Bustul lui Spiridon  Bustul lui Alexandru
 Statuia lui Nicolae Eminescu Vrânceanu Ioan Cuza
Longinescu  Statuia Sf. Anton de  Bustul lui Vasile
 Statuia Sf. Francisc Padova Alecsandri
de Assisi  Statuia lui Costache
Negri

Lupa Capitolina

A. I. Cuza
 

Ivan Mazeppa

I. C. Brătianu
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
Biserica fortificată „Sfânta Precista"
Este construcția cea mai veche din Galați,[necesită citare] fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie
1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de
la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră
de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe
plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice:
turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar
în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut
cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un
balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la
"Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra
altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este
folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă.
Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani,
distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii
distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o
restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada
1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune ca
există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a
putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor.
Biserica Romano-Catolică
Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 și extins în anul
1873.[necesită citare]Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din
marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a
Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată și
renovată în starea actuală între anii 1985-1988.
Biserica Greacă
La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a
cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de
Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor
precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de
cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către
pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf.
Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile
cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma,
Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.
Catedrala Sfânta Parascheva
Se află în cartierul Micro 20, pe Centura Galațiului, în curtea ei fiind și Cimitirul Cătușa.
Construcția este finalizată, dar amenajarea interiorului a fost amânată, slujbele ținându-se la
subsolul Catedralei într-un spațiu extrem de mic, care va servi drept Capela Mortuară.
Deschiderea oficială a interiorului ar trebui să fie prin anul 2012.[necesită citare] Tot atunci trebuie să
fie finisat și exteriorul edificiului religios.
Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos - Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Andrei
Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost așezată la 27 aprilie 1906, de către
prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen
Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată
după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul
arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale.
În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit
în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina.[14] Construcția a fost
restaurată, operațiune care a început în anul 1989 și care a continuat vreme de 17 ani, implicând
lucrari de consolidare de infrastructură și extrastructură, Catedrala fiind de fapt reconstruită și
reconsolidată. De asemenea, pictura originală din anul 1957 a fost curațată complet, a fost pavat
așezamântul din jurul Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în curtea Centrului eparhial a
fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și misionar cu numele Sf. Ioan Casian.
Biserica Mavromol
„Stânca neagră” în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii
Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-
1703.[necesită citare] Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În
chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în limba
greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 și razboiul ruso-austro-
turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a întrerupt
activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul
revoluției din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-
1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica
Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București.
Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri.
Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud
printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi
lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul
comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.[15]
Biserica Vovidenia
Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A
fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra
naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional.
Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată
deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află
mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Sf. Spiridon
A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică,
celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai
valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai
pastrează.
Sinagoga
Este singura sinagogă rămasă în municipiu. A fost renovată de curând.

Biserica Sfânta Precista

Catedrala Arhiepiscopală

Biserica Greacă şi Agora

Teatre și cinematografe[modificare | modificare sursă]
Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați
Există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă
alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează
de asemenea la colaboratori prestigiosi pe plan național - regizori, scenografi, compozitori.
Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian.
Este singura institutie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați. Teatrul se
adresează spectatorilor din întreg județul Galați, dar și celor din județele apropiate. Repertoriul
cuprinde în fiecare stagiune în afara producțiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile
precedente.
Teatrul Gulliver
Este o instituție de cultură subvenționată de Statul Român, ca și alte teatre de copii. Teatrul
Gulliver a luat ființă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri,
(4-5 premiere pe stagiune) din literatura română și universală pentru copii, sub iscusita
conducere a numeroși oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre
cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în "Capitala
teatrului de marionete". Odată cu venirea crizei clădirea actuală a rămas goală și teatrul își
continuă activitatea în clădirea Teatrului Dramatic.
Teatrul Liric Nae Leonard
A fost înființat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălățene", când sunt prezentate
publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile. Se află lângă Grădina
Publică și lângă Seminarul Teologic pe Strada Mihai Bravu.
Teatrul Trianon
Teatrul Trianon a fost înființat de către actorul Lucian Temelie în 1990. Inițial, trupa de amatori
condusă de actorul Lucian Temelie, s-a numit, simbolic, Teatrul Nostru ( și pentru o perioadă,
după Revoluție, Teatrul Nostru Liber). Are nenumărate premii la concursuri și festivaluri de
teatru. În timpul apogeului, Teatrul Trianon a avut și 2 filiale: la București și la Brașov, tocmai ca
să evoce Tratatul de la Trianon, care consfințea unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și
Maramureșului de Sud cu patria mamă, România. După Revoluție, Teatrul Trianon și-a
desfășurat activitatea la Casa Armatei, locul fiind pus la dispoziție de către directorul acestei
instituții.
Dealungul anilor, actorii care au trecut jucat în acest teatru au fost: Lucian Temelie, Stela
Popescu Temelie, Dragoș Temelie, Tamara Buciuceanu, Hamdi Cerchez, Ruxandra Sireteanu,
Emil Hosu, Marina Scupra, Nicu Mihai, Constantin Diplan, George Constantin, Catrinel
Dumitrescu, Diana Ioana Bădiță, Delia Ciorășteanu, Gianina Bitere, Ramona Anton, Eliza Cristu,
Ramona Mihai, Iuliana Nechita, Geanina Răzășanu, Gabi Cristea, Costin Mărculescu, Marius
Stănescu, Emilia Dobrin Besoiu, Camelia Popescu, Anton Turk, Mihai Mihail, Jan Ivașcu, Crina
Buțurcă, Cristina Paula Vișan, Gheorghe V. Gheorghe și mulți alții.
Teatrul Trianon a avut o activitate foarte mare în perioada 1990-2008, jucând nenumărate scene
în stagiunile din această perioadă. Amintim Fetița cu chibriturile, Arvinte și Pepelea, Divina
Comedie, Claunul, Omul, bestia și virtutea, Să nu minți, să nu furi, Regele țării minunate,
ș.a.m.d.
Momentan teatrul are activitatea suspendată.
Cinema Prof. Ioan Manole
Deschis în Decembrie 2015, de către patronul TV Sat, acest cinematograf se află în incinta
Casei de Cultură a Sindicatelor. A fost deschis cu ajutorul cetățeanului Bogdan Radu Brînzan,
care s-a ocupat de absolut tot ce trebuie. Deși nu este extrem de performant și nici dotări
superioare din punct de vedere calitativ, a fost primit cu un oarecare entuziasm de gălățenii care-
și aduceau aminte că la Galați au funcționat 8 cinematografe simultan în trecut. Acest
cinematograf oferă proiecții 2D și 3D.
Grădina de Vară
Cinematograf care rula doar vara și primăvara, dar posibil și când era frumos și însorit afară.
Servea la rularea filmelor dar putea găzdui și piese de teatru. Momentan este dezafectat. Deși
gălățenii îl vor refăcut, nicio autoritate nu și-a asumat refacerea lui completă.
CinemaCity Galați
Cinematograful deschis în luna noiembrie 2017 se află în incinta centrului comercial „Shopping
City” și este patronat de o companie israeliană. Oferă proiecții 2D și 3D, nu și de 4Dx precum
cinematograful din Brăila.

Teatrul Gulliver


Teatrul Liric Nae Leonard

Teatrul Dramatic Fani Tardini

Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]
Palatul Administrativ
Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul
Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu,
fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul
superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" și "Agricultura" ale
sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de
bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este
marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de
renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902).
Palatul Navigației (Gara Fluvială)
Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul
Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația
Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”.
Palatul Universității
Situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul
peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest
edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.
Palatul Poștei
Aflat în centrul orașului, lângă Parcul Municipal, găzduiește și în ziua de azi Poșta Centrală.
Palatul Copiilor (Casa Robescu)
Este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu.
Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la
parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al
frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea
florală a registrului superior.
Casa Costache Negri
Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu
impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană.
Casa Lambrinidi
Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi,
proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat
mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite
în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10
noiembrie 1940, al Primăriei.
 

Palatul Administrativ

Palatul Navigaţiei

Regionala C.F. Galaţi

Palatul Universităţii
Monumente[modificare | modificare sursă]
Monumentul Eroilor Revoluției
Este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din
marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a
României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor politice
și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli.
Monumentul Eroilor Contemporani
Cel mai nou monument din Galați, inaugurat cu mare fast în anul 2009. Acest monument a
stârnit discuții aprinse din cauza asemănării cu un monument masonic. Cele 3 coloane care
simbolizează câte unul dintre cei 3 soldați gălățeni morți în Afganistan, sunt construite în stil
Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor.
Monumentul Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial
Aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în componență
și un mausoleo dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre.
Monumentul Progresului
Construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul
patriei socialiste. Monumentul va fi restaurat.
Monumentul Armatei Germane
Se găsește în cimitirul Eternitatea. Este extrem de curat, toate mormintele sunt îngrijite exemplar
și este "dotat" și cu o cutie poștală, pentru a putea ține legătura cu comunitatea germană din
oraș, care se îngrijește de monument și de morminte. Pe plăcile de marmură care alcătuiesc
ansamblul monumental sunt scrise toate numele soldaților nemți.
Monumentul Armatei Franceze
Se află aproape de mausoleul Armatei Române, este mult mai mic și găzduiește între gardurile
lui, aproximativ 15 morminte ale soldaților francezi morți pe câmpurile Galațiului.
Monumentul Armatei Sovietice
Se găsește tot în Cimitirul Eternitatea. Are steaua sovietică în vârf și este în mijlocul parcelei
soldaților ruși căzuți la Galați.
Poarta Hanului Otoman
Se află în spatele restaurantului Continental din Centrul Galațiului, pe Strada Alexandru Ioan
Cuza. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Otoman. Poarta va fi restaurată și în jurul ei va fi
amenajat un părculeț.
Monumentul Eroilor C.F.R.-iști
Aflat în partea nordică a Cimitirului Eternitatea, ridicat în cinstea angajaților C.F.R. care au luptat
pentru apărarea patriei. Monumentul este aproape de mormântul fostului director al C.F.R.
Valentin Bota.
Monumentul Sfânta Sofia
Se află lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, la intersecția Bulevardelor Coșbuc și Brăilei. A fost
ridicat în anul 2000 de către primarul orașului, Dumitru Nicolae, pe locul fostei biserici Sfânta
Sofia, demolată abuziv de autoritățile comuniste. Există un plan de reconstrucție a bisericii.

Poarta Hanului Otoman

Parcuri și locuri de relaxare[modificare | modificare sursă]
Faleza Dunării
Este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc
frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele "La Elice" și Crosul Copiilor).
Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un
mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este "populată" de multe monumente din
fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante.
Grădina Publică
A fost amenajată în 1864 pe vremea pârcălabului Iorgu Ghica. Sub administrația lui Alecu
Moruzzi grădina și-a mărit suprafața, s-au plantat brazi și s-a construit o seră cu flori. După
Primul Război Mondial ocupa o suprafață de 12 hectare și avea 2 sere mari. Este situată în
apropierea Complexului Studențesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și
recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș, a Reviziei de Vagoane, a
Șantierului Naval și a gării principale a Galațiului.
Grădina Botanică
Este inclusă în Complexul Muzenia.al Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți
admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri,
crotoni, mușcate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora
și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de speciile
de arbori și arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se
găsește o replică a unei grădini japoneze.
Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele
Ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este
inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi văzute
diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Grădina
Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un manej excelent
amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la
European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de
animale, precum și educația pentru conservare.
Parcul Municipal Mihai Eminescu
Amenajat între anii 1880 și 1881, când era primar Costache Vârlan. În anul 1913 era apreciat ca
un adevărat parc englezesc. La 16 octombrie 1911 s-a dezvelit în Parcul Municipal munumentul
lui Mihai Eminescu, operă în marmură a sculptoruluIF.Stork. Acest parc mai păstreaza câțiva
arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte
a vieții. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susținea
recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu.
Parcul Carol I (C.F.R.)
Parcul este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului feroviar. Oamenii se relaxează dat
fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb
Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată.
Parcul Cloșca
Poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața
Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește
câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. Este cunoscut sub mai multe nume cum ar
fi: Parcul Popescu, Parcul Ultimul Leu sau Parcul Fox Kids. Se află într-o stare jalnică.
Parcul Rizer
Este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian. Se planifică în interiorul lui
construcția noii clădiri a Muzeului de Artă Vizuală. În anul 2012 a început reabilitarea totală a
parcului.Parcului i-a fost reconstruit 100% gardul, a primit un aer modern dar îmbinat cu
elemente din istorie, 2 foișoare, un anfiteatru și s-ar zvoni că și un cinematograf în aer liber.
Parcul Libertății
Aflat la câțiva metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul Basarabiei, acest parc a fost inaugurat
în 2004 de către primarul Dumitru Nicolae. Găzduiește statuia hatmanului ucrainean Ivan
Mazeppa. Este un parc de mărime mijlocie.
Parcul Spicu
Se află pe Strada Domnească, găzduind în centrul său statuia lui Costache Negri. Este un parc
relativ mic, mai mult asemănundu-se cu o zonă de promenadă, nefiind îngrădit. Este mărginit de
Hotelul Galați.
Parcul Viva
Se afla pe faleza superioara. Este foarte curat si bine pazit in permanenta. Dispune de un iaz in
miniatura plin cu pesti exotici, skate-park, teren de fotbal si basket, spatiu special amenajat si
ingradit pentru animale de companie, aparate si jucarii pentru copii.
 

Parcul Eminescu

Parcul Libertăţii

Grădina Publică

Parcul Cloşca

Grădina Botanică

Parcul Carol I (C.F.R.)

Alte locuri de agrement[modificare | modificare sursă]
Patinoarul Artificial Dunărea
Cel mai mare patinoar din țară. Este deschis publicului din octombrie până în martie. Găzduiește
și alte tipuri de competiții cum ar fi: gale de box, taekwondo, concursuri de dans, patinaj artistic,
meciuri de hochei. În vara anului 2014 a intrat în renovare.
Plaja Valurile Dunării
Situată în sud-vestul orașului, aceasta are în administrare de la A.D.P. două piscine mari, trei
piscine mici pentru copii, dintre care doar două cu câte un tobogan, plaja, restaurantele și zona
de dușuri.
Plaja Brateș
Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateș, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai
scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat. [necesită citare] Exact prin fața intrării pe
plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul.
Lacul Vânători
Aflat în extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare. Cuprinde
un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial
amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.
Complexul de agrement Priza Dunării
Situat la ieșirea din Galați, pe drumul spre Brăila, cuprinde trei piscine, căsuțe, locuri de camping
și un restaurant. Pe o porțiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină,
restaurant, bar și cafenea.
Complexul de agrement Viva
Aflat în Bariera Traian, cel mai nou complex de agrement din Galați, care dispune de sală de
forță, piscine, săli de jocuri, etc.
Hoteluri[modificare | modificare sursă]
În Galați sunt multe hoteluri și pensiuni, dar cele mai cunoscute și importante sunt:
 Hotel Galmondo  Hotel Vega
 Hotel Galați  Hotel Dunărea
 Hotel Magnus  Hotel Faleza
 Hotel Viva  Regim Hotelier Galați

Economie[modificare | modificare sursă]

Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care
traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex
de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de
atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor
întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități
investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și
chiar lărgit piața. Zona Liberă Galați, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de
orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă,
prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere
Galați (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de
transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la
ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe
Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și
Republica Moldova. În Galați se găsește singurul parc de software din România. Parcul de
software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de
ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajați permanenți
plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP,
Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea „Dunărea de Jos”, centre
de cercetare și dezvoltare. Universitatea „Dunărea de Jos” este singura instituție din regiune care
are o facultate de calculatoare.
Ramuri industriale existente[modificare | modificare sursă]

Combinatul Siderurgic ArcelorMittal

 Industria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din
cea a producției de laminate și 90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai
mult de jumătate din producția metalurgică este exportată.

 Industria navală, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime nave
de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de
foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România,
conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale fluvială la Canalul
Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură
transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-sovietice;

 Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia
întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-
european și naval; are stație de triaj Barboși Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se
realizează printr-o rețea densă de șosele naționale și județene. Orașul Galați, amplasat pe
malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul
de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galațiul este al doilea port al României, cu
posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind maritimă. Prin porturile
sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a României. Cel mai
important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o serie de
servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oțel,
aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte încărcături.
Caracteristicile portului Galați sunt următoarele:

 Suprafață totală: 864.131 mp;

 Număr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);
 Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;
 Număr dane de operare: 56;
 Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;
 Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m (Ecartament European);
 Cale ferată cu ecartament larg - în lungul danelor de operare;
 Punct de tarifare cale ferată;
 Conexiune cu sistemul rutier național;
 Parcare asigurată pentru camioane;
 Facilități de depozitare a mărfurilor (platforme deschise și magazii închise);
 Echipamente portuare pentru operarea navelor;
 Siloz pentru cereale;
 Gestiunea deseurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santina;
 Facilități pentru bunkeraj și pentru întreținerea navelor;
 Zona liberă;
 Punct vamal;
 Șantierul naval DAMEN S.A.;
 Terminal cerealier;
 Terminal de containere;
 Terminal petrolier;
 Siguranță în conformitate cu codul ISPS.[16]
Trafic Trafic Fluvial Trafic Maritim Total
Portuar
Nr. Nr.
Anul Mii tone Mii tone Mii tone Nr. Nave
Nave Nave

1998 8.716 4.581 796 4.930 9.512 5.971

1999 7.859 4.373 910 4.740 8.769 6.155

2000 6.860 3.906 1.191 4.425 8.051 6.553

2001 5.987 3.196 893 3.586 6.880 5.657

2002 7.316 3.518 1.178 4.027 8.494 6.169

2003 7.553 4.036 1.419 4.648 8.972 6.679

2004 8.342 4.141 1.189 4.695 9.531 7.345

2005 9.380 4.722 1.164 5.264 10.544 7.680

2006 8.529 4.587 1.162 5.057 9.691 8.563

2007 8.430 4.614 1.629 5.162 10.059 8.510

2008 7.096 3.739 1.775 586 8.871 4.325

[17]

Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care
Galațiul l-a obținut în perioada 1837 - 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă,
în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați
oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe,
garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină
convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii. Municipiul Galați este cel mai important
centru român de industrie maritimă. Șantierul Naval DAMEN SA ansamblează și repară nave de
până la 65.000 tdw. În Galați se află deasemeni cel mai mare combinat siderurgic din România,
Arcelor Mittal S.A., care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și
siderurgic puternic.[18] Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din Galați a cunoscut
mai multe denumiri: LNM Holdings, Mittal Steel și în prezent Arcelor Mittal. Parte a celui mai
mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate din necesarul de oțel al
României. Cu investiții ce depăsesc 600 de milioane de dolari, în peste 7 ani Arcelor Mittal Galați
a depășit o cifra anuală de afaceri de 6 miliarde RON. Din 27000 de angajați câți erau în 2001, s-
a ajuns în 2006 la 16000, iar în 2009 la 11000. Investițiile în tehnologie modernă au acelerat
transformarea combinatului. Ținta administrației este cresterea eficienței de la nivelul de 280
tone de oțel anual pe angajat la 600 tone de oțel anual pe angajat cât reprezintă media
europeană. Din anul 2009 combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați a devenit centrul Diviziei
Produse Plate Europa de Sud-Est, care va încorpora activitatea altor doua unități, din Macedonia
și din Turcia.[19] Zece companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de
cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA,
Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA. Indicii producției
industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași perioadă a
anului 2006. Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria construcțiilor
metalice și a produselor din metal (120,4) ; producția de mobilier ( 111,5) ; industria metalurgică
(102,7%) ; captarea, tratarea și distribuția apei (101,1%). Scăderi ale producției s-au remarcat
în : industria de mașini și echipamente (72,9%) ; edituri , poligrafie și reproducerea înregistrărilor
pe suporți (92,6%) ; industria alimentară și a băuturilor (98,4%).[20]
Firmele și forța de muncă[modificare | modificare sursă]
Din totalul de 23.715 de operatori economici activi înregistrați la Registrul Camerei de Comerț,
Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 2008, 150 de mari companii asigură locuri de
muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total
al întreprinderilor. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agenți
economici, 5678 sunt asociații familiale și persoane fizice și 18.037 sunt societăți comerciale.
Totalul operatorilor economici activi din Galați reprezintă 2.1% din totalul operatorilor economici
activi din întreaga țară.[21]
Centre Comerciale[modificare | modificare sursă]
În Galați se găsesc următoarele centre comerciale și lanțuri de magazine:

 Galați Shopping City (în Micro 40)

 Metro (în cartierul Traian Nord)
 Auchan (în Micro 21)
 Penny Market (3 magazine) (în Micro 17 , Țiglina 2, și Mazeppa 2 lângă Centrul de
Transfuzii Galați)
 C.E. Market (în Micro 14)
 Carrefour Market Express(4 magazine) (Pe Strada Brăilei vis-a-vis de Neacșu, Strada 1
Decembrie, în Mazeppa 1 și în Micro 19)
 Practiker (Pe Strada Domnească, vis-a-vis de Colegiul Elena Doamna)
 Altex Megastore (în Micro 21)
 Kaufland (3 magazine) (în Micro 21, în Micro 39 și în Țiglina 4, lângă Piața Siderurgiștilor )
 Billa/Carrefour Market (3 magazine) (în Micro 13, Micro 16 și în incinta Winmarkt )
 Winmarkt (în Centru)
 Pepco (în incinta Winmarkt)
 Preț Fix (în Mazeppa 1 și în Micro 18)
 Dunărea Mall (în Micro 18)
 Selgros (langa Micro 21, la iesire din Galati)
 Lidl (3 magazine) (în I.C. Frimu, Micro 18 si Micro 13)
 Profi (2 magazine) (în Țiglina 3 și în Mazeppa 1)
 Dedeman (în Micro 17)
 Penny XXL (în Micro 21)
 eMAG (în Micro 18 - parter Dunarea Mall)
Mai sunt și reprezentanțe ale unor magazine de electronice și electrocasnice. Se află în
construcție sau sunt planificate următoarele:

 Euromall (în Gară)

 Metex Mall(în Țiglina 1)
Rețeaua unităților ce servesc mâncare rapidă, cafenele și patiserii cuprinde la Galați următoarele
reprezentanțe:
 McDonald's (în Micro 19)
 KFC (în incinta Shopping City)
 Passage - lanț românesc de unități. (în incinta Shopping City, Micro 18, Centru și Țiglina 2).
Are reprezentanțe și în municipiile Constanța și Brăila.
 Mesopotamia (în incinta Shopping City)
 DAbo Döner (în incinta Shopping City)
 Spartan (în Țiglina 1, vis-a-vis de Liceul Costache Negri (Pedagogic))
 Pizza Hut (în incinta Shopping City)
 Pizza Romana (în incinta Shopping City)
 Full House (Micro 19 - Neacșu, Micro 13 - Liceul Aurel Vlaicu, Micro 14, Țiglina 1, Mazepa 1)
 Roman's by Cătalin Scărlătescu (în incinta Shopping City)
 Autentic (în incinta Shopping City)
 Salad Box (în incinta Shopping City)
 Yo-Yo Donuts (în incinta Shopping City)
 Luca (Micro 18 - 2 locații, Centru, Țiglina 1, Țiglina 2, IREG)
 Petru (în incinta Shopping City)
 Leon (Mazepa 2)
 Dana (Micro 20 și în incinta Kaufland Țiglina 4)
 Starbucks Coffee (în incinta Shopping City)
Spitale[modificare | modificare sursă]
În municipiul Galați funcționează următoarele spitale :

 Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Apostol Andrei".

 Spitalul "C.F.R."
 Spitalul de Pneumoftiziologie
 Spitalul Clinic de Urgență Pediatrică "Sfântul Ioan".
 Spitalul de Boli Infecțioase "Sfânta Parascheva".
 Spitalul Militar "Aristide Serfioti".
 Spitalul de Obstetrică și Ginecologie "Buna Vestire".
 Spitalul "TBC".
 Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna".
 Spitalul "Arcada".
De asemeni este în proiect un spital regional.
Mass-Media[modificare | modificare sursă]
Televiziuni
Posturi Radio Ziare și reviste Bloguri, site-uri și forumuri
regionale

 Bună Ziua Galați (doar  Viața Liberă  Raabis Ștefan Bădiță - Îmi
 Digi 24 Galați-
pe internet)  Realitatea de pasă de Galați! Vouă?
Brăila
 Pro FM Lider FM - Galați  Nicușor Ciumacenco - O
 RTV Galați-
100,1 FM  Monitorul de poziție reală!
Brăila
 România Cultural - Galați  Biblioteca Județeană V.A.
 Realitatea
101,6 FM  Antidotul Urechia
Galați-Brăila
 Antena Satelor - 153  Ne pasă de  Asociația Galați, Orașul Meu
 TV Galați Galați-
KHz Galați  Ne pasă de Galați
Brăila
 România Actualități -  Revista Explore  Prin Galați
 VOX TV
106,4 FM  Revista Magpro  Case care plâng
Regional
 Radio 1 - 100,1 FM  Presa de Galați  Transportul din Galați
 Express TV  Radio Trinitas - 96,5  Imparțial  Forumul Gălățenilor
Galați FM  Adevărul de  Orașul Galați
 Mega TV Galați  Europa FM - 103,4 FM Galați  Casa de Cultură
 Pro TV Galati  Radio ZU - 94,8 FM  Impact-est  Forum pentru Galați
 Antena 1 Galati-  Magic FM - 99,1 FM  Raid Galați  Palatul Copiilor Galați
Braila  Kiss FM - 92,8 FM  Dunărea  Sport Galați
 Rock FM - 104,8 FM Bătrână
 Sport Total FM - 87,7  Presa Galați-
FM Brăila
 Știri de Galați
 Ziarul de Galați
 Ghidul Unde
Mergem
 7 seri
 Acțiunea de
Galați

Transport[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Transport în Galați.

Transportul intern[modificare | modificare sursă]

Transportul în comun este asigurat de societatea "S.C. Transurb S.A. Galați", care din data de 9
mai 2016 a redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș
au năpădit maxi-taxi-urile.
Linia preorășenească care urmează traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat -
Smârdan - Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. A fost în trecut traseul 14.
Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele 3
mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face Bucureștiul
care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie este în refacere. S-au refăcut total
tronsoanele Piața Mare - Baia Comunală - Cimitirul Eternitatea - Piața Energiei și Bd.
Siderurgiștilor - Micro 19. Următoarea etapă va cuprinde tronsoanele de pe Bd. Siderurgiștilor.

 Tramvaie: 7, 39, 41, 44.

 Troleibuze: 102T, 104T.
 Autobuze: 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29,
30, 31, 34, 35, 36, 102, 105.
Parcul auto de care dispune Transurb Galați este format din:
 14 troleibuze Skoda (livrate în  37 autobuze Den Oudsten  12 tramvaie Tatra T4
luna septembrie 2017) B96  4 tramvaie Duewag tip L
 2 autobuze Mercedes Benz  3 troleibuze Ikarus 415T  40 de autobuze DAF
Integro 0550U  10 troleibuze MAZ T203 BerkhofSB 250
 13 autobuze Cobra  40 de autobuze DAF  15 tramvaie Duewag/Holec
 1 autobuz Bova F10 Commander ZGT6
 30 autobuze MAZ 203  31 tramvaie Tatra KT4D  1 autobuz Rocar de Simon U
412
 

Autobuz Rocar U 412

Tramvai KT-4D

Troleibuz MAZ 203T

Autobuz MAZ 203

Autobuze Isuzu

Autobuz Cobra Gyuleruz

 

Autobuz DAF B96

 Tramvai ZGT-6

Autobuz DAB 15-1200C

Troleibuz Ikarus 415T

Plăcuţă informativă
În februarie 2016, Primăria Municipiului Galați, împreună cu Consiliul Local Galați au dat
publicității noul plan de transport în comun, care totuși lasă lacune mari, zone neacoperite și
zone fragmentate, pentru călători fiind un coșmar.
Cele mai mari companii de taximetrie din Galați sunt: Taxi 949, Taxi Samatax, Taxi AS, etc.
În martie 2016, deoarece în mai 2015 operatorii privați nu au fost eliminați, se constituie un alt
plan de transport care să nu cuprindă operatori privați, dar care să-i dea dreptul societății de stat
să subînchirieze câteva trasee. Este singura soluție pentru ca societatea să nu devină
falimentară. Totodată se mărește planul de transport de la 90 de autobuze și troleibuze la 125 de
autobuze și troleibuze.
Transportul extern[modificare | modificare sursă]
Transportul Feroviar[modificare | modificare sursă]
Gara Galați

Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704).
Gările Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați:
1. De călători:

1. Galați (Capat de linie)

2. Barboși (opresc doar trenurile interegionale și regionale)
3. Filești (opresc doar trenurile regionale)
2. De marfă și triere

1. Galați Larga (Liniile au ecartament 1520mm. Aici este și zona de transbordare)

2. Barboși Triaj - cel mai mare triaj din țară având 32 de linii de triere
3. Galați Cătușa
4. Galați Mălina
5. P.O. Brateș
6. Galați Mărfuri, se numea Gara 8.
7. Galați Triaj [22]
Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător:
restaurante, farmacii, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia
Galați-Berești-Bârlad operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse
regulate pe această rută cu automotoare de tip Carravele. Legături directe din Galați sunt
către București Nord prin Ploiești Sud și prin Urziceni, Brașov prin Ploiești Sud, Cluj-Napoca (prin
Iași), Constanța și numeroase trenuri regionale cu destinația Buzău, Râmnicu Sărat, Tecuci,
Bârlad. Galațiul este orașul cu cele mai multe căi ferate din țară, având și cele mai mari 3 triaje
de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai dezvoltată chiar și decât cea
din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Barboși Triaj cu 32 de linii.
Totodată trenurile directe pe relația București Nord - P. O. Otopeni sunt cele către și dinspre
Galați, ce-au înlocuit fostul Coandă Express.

Clădirea Gării Galaţi

 

Tunelul C.F. Galaţi

Privire de ansamblu

Interiorul Gării CFR Galaţi

Biblioteca din clădirea gării

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]
La Galați a existat până în anul 1948 un aeroport. Prima cursă aeriană din țara noastră a fost
efectuată de la București la Galați. Puțini oameni știu că în perioada interbelică, în orașul port la
Dunăre, aveai ocazia să întâlnești mai mulți piloți decât marinari. Forțele de ocupație rusești l-au
închis și au dezmembrat toate aeronavele de la Galați. Momentan sunt planuri pentru construcția
Aeroportului Internațional Dunărea de Jos ce va deservi județele Galați, Brăila, Vaslui, Vrancea
și Buzău.
Transportul rutier[modificare | modificare sursă]
Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Rep.
Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare,
Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în Bariera Traian, la ieșirea spre
Bârlad.

Educație[modificare | modificare sursă]

Unități de învățământ[modificare | modificare sursă]
O rețea densă de unități de învățământ de toate gradele, începând cu creșe, grădinițe și
terminând cu universități asigură infrastructura instruirii și educării tinerei generații. Cele două
Universități din Galați includ 11 facultăți și 3 colegii. În cadrul Universității "Dunărea de
Jos" există două facultăți cu profil unic în România: "Facultatea de Nave" și "Facultatea de
Știința și Ingineria Alimentelor". Universitatea Danubius pregătește specialiști, cercetători și lideri
în domeniile juridic, economic și social. În afară de centrele de cercetare care funcționează în
cadrul Universităților, în Galați există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre
ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru
Construcții Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru
produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole și Stațiunea de Cercetări Viticole Târgu
Bujor. Baza materială pentru manifestări culturale și artistice este oferită de
330 biblioteci publice, 21 săli de cinema, 3 teatre, 10 muzee, 94 cluburi culturale, 5 case de
cultură, etc. Școala Nr. 24 (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil) este cea mai veche școală din
județ. A fost fondată în anul 1832, până în anul 1896 aflându-se în interiorul Mănăstirii Mitoc. Pe
data de 26 octombrie 1896 a fost inaugurată clădirea actuală a școlii. Cele mai prestigioase
unități de învățământ preuniversitar sunt Colegiul Național Vasile Alecsandri, Colegiul
Național Alexandru Ioan Cuza, Colegiul Național Mihail Kogălniceanu, Colegiul
Național Costache Negri, Liceul Teoretic Emil Racoviță, Școala Generală Mihai Eminescu nr. 28,
Școala Generală nr. 26 și Școala Generală nr. 29.

 Lista liceelor din Galați

Instituția Clase

 Colegiul Național "Vasile Alecsandri" Galati  5-12

 Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza" Galati  1-12
 Colegiul Național "Mihail Kogălniceanu" Galati  5-12
 Colegiul Național "Costache Negri" Galati  1-12 + grădiniță
 Liceul Teoretic "Emil Racoviță" Galati  5-12
 Liceul Teoretic "Dunărea" Galati  1-12
 Liceul de Arta "Dimitrie Cuclin" Galati  5-12
 Liceul cu Program Sportiv Galati  5-12
 Seminarul Teologic Ortodox "Sfantul Andrei" Galati  9-12
 Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Galati  9-12
 Liceul Teoretic "Mircea Eliade" Galati  1-12
 Liceul Teoretic "Sfânta Maria" Galați  9-12/13
 Colegiul de Industrie Alimentara "Elena Doamna" Galati  9-12/13
 Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism "Dumitru Motoc" Galati  9-12/13
 Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu" Galati  9-12/13
 Colegiul Tehnic "Radu Negru" Galati  9-12/13
 Colegiul Tehnic "Paul Dimo" Galati  9-12/13
 Colegiul Tehnic "Traian Vuia" Galati  9-12/13
 Grup Scolar Industrial Transporturi Cai Ferate Galati  9-12/13
 Grupul Scolar "Anghel Saligny" Galati  9-12/13
 Grupul Scolar "Simion Mehedinti" Galati  9-12/13
 Liceul Particular "Marin Coman" Galati  9-12/13
 Liceul Particular "Dimitrie Cantemir" Galati  9-12

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

Biblioteca V.A. Urechia
Bibilioteca V. A. Urechia

În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înființată în anul 1889, având ca
prim fond de carte donația academicianului Vasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca "V. A.
Urechia" dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În
privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispunde de secții de împrumut pentru adulți și
copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală
de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage
tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii
specializate de informare biografică, o bibliografie a județului Galați. Din anul 1991, instituția a
trecut la un program complex de automatizare și prelucrare a informațiilor, bazele de date
bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu
asistența personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de stații de lucru și de pachetul
integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de
documentare și informare, organizează la sediu și în alte instituții din oraș activități specifice. De
asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației "V. A. Urechia", Anuarul
bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de
carte veche și rară deosebit de valoros. Are și filiale în municipiu. Filiala Grigore Vieru din gara
principală a orașului și filiala găzduită de Casa de Cultură a Sindicatelor.
Casa Corpului Didactic
Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista
de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură
cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de
educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban".

Sport[modificare | modificare sursă]

Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. Dealungul vremii în Galați și-au
făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramuri sportive.
 Fotbal
Stadionul cu capacitatea cea mai mare din orașul Galați este Dunărea cu 23.000 de
locuri, dintre care 7000 pe scaune. Stadionul Oțelul are 13.500 de locuri, iar din luna
martie a anului 2011 are nocturnă, pentru ca echipa să poată evolua în cupele europene.
 În prezent clubul de fotbal fanion al orașului este FC Oțelul Galați. Cea mai bună
performanță a echipei este câștigarea primului titlu din istoria clubului în sezonul 2010-
2011 și Super Cupa României, sub comanda lui Dorinel Munteanu.[23] Clubul a fost
fondat în 1964. Și stadionul Oțelul 2 are nocturnă. Alte stadioane de fotbal mai
importante din Galați sunt: Ancora, Metalurgistul, Siderurgistul, Dunărea 2, Portu Roșu.
Alte echipe mai importante din Galați sunt: Dunărea, Dunărea 2, Oțelul 2, Frontiera,
Metalosport, etc.

Stadionul Oţelul

Victorie pentru Galaţi

Stadionul Dunărea
 Rugby
Echipa de Rugby din Galați se numește Rugby Club Municipal. Îi are ca antrenori pe:
Secuianu Viorel, Secuianu Marius și Secuianu Dorian. Echipa de seniori activează în
Divizia A, al 3-lea eșalon rugbystic din țară. Echipele de juniori activează în Divizia
Națională, clasându-se pe locurile 5-9 de obicei, dar cu prezențe și prin primele 4 echipe.
Cea mai bună performanță la juniori pe plan intern a fost locul 2 în anul 2005, iar pe plan
extern locul 2 în Suedia la turneul Trelleborg Rugby Festival. Toate meciurile de acasă
ale clubului se dispută pe Stadionul Municipal Gloria de lângă Autogara Dumitru.
Rugbyul gălățean a dat țării și echipei naționale câțiva jucători de valoare dintre care
amintim pe: Ciuntu Ștefan (joacă la Baia Mare), Florea Ionuț (joacă la Steaua București),
Trandafir Mitică (joacă la Olimpia București), Maftei Adrian (joacă la Farul Constanța) și
Estoica Florin (joacă la R.C.M. Galați). Educatoarea Viorica Secuianu se ocupă tot cu
sportul balonului oval, dar la grădiniță. Are sub comandă cei mai mici rugbyști ai țării care
fac demonstrații la meciurile de seniori, pentru deliciul publicului. Echipa de prichindei se
înoiește la fiecare 3-4 ani.
 

Stockholm vs. Galați

Galați vs. Bârlad

CTTV Galaţi în Suedia ( Trelleborg 2007)

Rugby CTTV Juniori 3

 Volei
Echipa de volei feminin CSU Metal Galati care în acest moment este desființată, a fost
câștigătoarea a 3 ediții ale Campionatului Național și Cupei României, 2006-2007, 2007-
2008, 2008-2009 neavând practic adversar la acea oră în România, cum și adversarii lor
recunoșteau după fiecare meci. Se poate menționa că s-a instaurat hegemonia CSU
Metal în voleiul feminin românesc din primăvara anului 2007 acest lucru fiind o
consecință directă a pasiunii și susținerii financiare din partea președintelui clubului
Corneliu Mangalea și a priceperii de pe banca tehnică a reputatului tehnician Zoran
Terzici, antrenor și al reprezentativei de volei feminin a Serbiei. În sezonul 2008-2009 a
fost în premieră pentru România participanta în Liga Campionilor, însă, în sezonul 2009-
2010 Metal a ridicat ștacheta. S-a calificat în Play-off-ul de 12 echipe, prin urmare, fetele
"de la Dunăre" se numărau printre primele 12 echipe ale acestui continent.
 Kyokushin budokai
În Galați există și un club de Kyokushin budokai, numit Mixed Martial Arts, care a luat
ființă în 2008, la inițiativa luptătorului Anatoly Danilov, multiplu campion la diferite stiluri
de arte marțiale. Clubul dorește promovarea artelor marțiale pe plan local, regional,
național dar și internațional. Clubul este la început de drum. Antrenamentele se
desfășoară în sala Complexului Sportiv Dunărea de lângă Bazinul Olimpic.
 Karate tradițional
 În Galați sunt 3 cluburi importante de karate care își desfășoară activitatea. Este vorba
de cluburile: Kodo Galați, Meikyo Galați și Karate Club Galați. Toate cele 3 cluburi au
antrenori (sensei) care sunt nume grele în lumea artelor marțiale: Gabriela Ionete-
Ciubucciu, Marius Ciubucciu și Nicolae Mărăndici care în prezent este vice-președintele
Federației Române de Karate Tradițional. Karate Club Galați își are sala de
antrenamente (dojo-ul) în incinta Complexului Continental din Țiglina 3, deasupra
magazinului Billa 3. Celelalte cluburi fac antrenamentele la Liceul Auto. Clubul a luat
ființă în anul 1990 și a devenit rapid unul dintre cele mai importante cluburi din România.
Cluburile au dat țării mulți campioni mondiali, europeni, regionali, naționali, județeni.
 Judo
Judo-ul este practicat și în orașul de la malul Dunării. Unul din cluburi își are dojo-ul în
curtea Palatului Copiilor Galați. Practicanții se află sub îndrumarea senseiului Ion Mircea
Ene.
 Aikido
În Galați există și un club de Aikido, care își desfășoară activitatea într-o sală de pe
Strada Saturn din Țiglina 1.
 Hochei
Echipa de hochei a Galațiului se numește CSM Dunărea Galați. Joacă meciurile pe
Patinuarul Artificial Galați care este cel mai mare din țară și singurul 100% funcțional.
Clubul are echipe la majoritatea categoriilor de vârstă. Tot Patinuarul Galați găzduiește și
festivalul Patina de Aur.
 Popice
Clubul I.C.M.R.S.G. are "îndeletnicirea" popicelor.
 Tenis
În Galați sunt 5 cluburi de tenis de câmp: I.C.M.R.S.G.,C.S. Dacia, C.S. Dunărea , C.S.
Voința si TC Atlas.
 Baschet
Echipa de baschet din Galați se numeste Phoenix. Are multe titluri de campioană a
României la juniori.
 Alte sporturi
La Galați se mai practică șah, box, kaiac-canoe, ping-pong, karting, gimnastică, lupte
libere, taekwondo, handbal, înot, dansuri, patinaj, etc.

Personalități gălățene[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Lista personalităților din orașul Galați.

Virgil Madgearu
Printre personalitățile notabile născute în Galați se pot enumera:

 Adrian Enache (n. 1966), cântăreț.

 Constantin Levaditi (1874 - 1953), inframicrobiolog naturalizat în Franța, membru de onoare
al Academiei Române;
 Virgil Madgearu (1887 - 1940), economist român, sociolog, și politician;
 Ioan S. Nenițescu (1854 - 1901), monograf, scriitor, membru corespondent al Academiei
Române.
 Camil Ressu (1880 - 1962), pictor, membru titular al Academiei Române;
 Heinrich Fischer-Galați (1879-1960), traducător, redactor și industriaș evreu; fondator și
președinte al Societății Esperantiste din Galați (prima societate esperantistă din România,
anul 1904)[24], al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist
Român; în 1910 a fost decorat cu ordinul "Steaua României".[25]
 Mihai Manea, profesor asociat la Departamentul de Economie al MIT, olimpic internațional
la matematică, absolvent al Universității Princeton, doctorat la Harvard.

Galațiul în povești, filme și clipuri[modificare | modificare sursă]

 "Explozia", film comunist realizat în întregime la Galați având ca subiect incidentul navei
panameze încărcată cu azotat de amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge
Galațiul și Brăila.
 Clipul piesei Țiglina 1, dedicat cartierului Țiglina 1. Piesa este interpretată de Shift și Adda.
 Unul dintre filmele Dracula, în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit
de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a
plecat la Varna apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania cu
o căruță țigănească.
 Din cartier în cartier, clipul trupei S.M.M.O.G., care descrie Galațiul.
 Documentarul despre Galați, realizat la cererea Consiliului Județean Galați.
 "Meta Tempesta", s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la Tirighina un film în care se
preciza eronat că acele tunele au fost construite de germani pentru a proteja populația în Al
Doilea Război Mondial, iar drumul ce intra în Galați, în film juca rolul drumului spre
Constanța.
 "Valurile Dunării" - realizat de Studioul cinematografic "București", în "Centrul de Producție
Cinematografică" Buftea, în regia lui Liviu Ciulei, după un scenariu de Dumitru Carabăț și
Francisc Munteanu. Îi are ca protagoniști pe Irina Petrescu, ca debutantă, în rolul soției
timonierului șlepului, pe Lazăr Vrabie în rolul ofițerului sub acoperire și pe regizorul însuși ca
timonierul șlepului. Este de remarcat că viitorul regizor Lucian Pintilie a jucat de asemenea în
film în rolul episodic al unui soldat german.
 Diverse documentare despre Al Doilea Război Mondial, în care Galațiul era prezentat de
comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române.
 Clipuri ale cântăreților de muzică lăutărească și manele.
 Romanul "Dracula" al lui Bram Stoker.

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Dealungul timpului, Galațiul a cunoscut diferite perioade, mai bune sau mai puțin bune. În relațiile
externe, a atins apogeul între anii 1880 și 1940. În luna ianuarie a anului 1929 Galațiul avea 20
de consulate și un viceconsulat. Astăzi are un consulat onorific și un al doilea la stadiul de
proiect.
Sedii diferite[modificare | modificare sursă]
A fost Sediul Comisiei Europene a Dunării (actuala clădire a bibliotecii V. A. Urechia).
Consulate[modificare | modificare sursă]
În prezent în Galați există 1 consulat onorific și alte 4 onorifice la stadiul de idee sau proiect
început:

 Consulatul onorific al Kazahstanului.

 Consulatul onorific al Austriei. (la nivel de idee, proiect)
 Consulatul onorific al Turciei. (la nivel de idee, proiect)
 Consulatul onorific al Georgiei (la nivel de idee, proiect)
 Consulatul onorific al Franței (la nivel de idee, proiect)
În trecut: Galațiul a fost sediul a 20 de consulate și a unui viceconsulat.

 Consulatul Austriei
 Consulatul Braziliei
 Consulatul Belgiei
 Consulatul Statelor Unite ale Americii
 Consulatul general al Greciei
 Consulatul Turciei
 Consulatul Franței
 Consulatul general al Guatemalei
 Consulatul Cehoslovaciei
 Consulatul Portugaliei
 Consulatul general al Regatului Unit
 Consulatul Persiei (Iranul de azi)
 Consulatul general al Italiei
 Consulatul Letoniei
 Consulatul Elveției
 Consulatul Norvegiei
 Consulatul Germaniei
 Consulatul Olandei
 Consulatul Poloniei
 Consulatul Suediei
 Consulatul Danemarcei
 Viceconsulatul Spaniei
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

 Coventry, Regatul Unit; (1963).[26][27]

 Gdynia, Polonia (2015-2016).
 Gostivar, Macedonia (2015-2016).
 Pireu, Grecia (1985).
 Wuhan, China (1987).
 Pessac, Franța; (1991).
 Limón, Costa Rica; (1992).
 Hammond, SUA (1997).
 Mykolaiv, Ucraina; (2002).
 Odessa, Ucraina.
 Sevastopol, Ucraina; (2014).
 Yalta, Ucraina; (2014).
 Ancona, Italia.
 Jesi, Italia; (2003).
 Scottsbluff, SUA; (2007)
 Mumbai, India; (2007).
 Brindisi, Italia; (2007).

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”.
Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat la 6 august
2013.
2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe,
municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5
august 2013.
3. ^ Populatia Romaniei pe localitati 1 ianuarie 2016:„Page16”.
4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
5. ^ http://www.afdj.ro/cote/bhcote.pdf
6. ^ Home
7. ^ „Galați Climate Normals 1961-1990”. National Oceanic and Atmospheric Administration.
Accesat la 21 martie 2015.
8. ^ „Klimatafel von Galatz (Galati) / Donau, Moldau (Bessarabien) / Rumänien” (în
German). Baseline climate means (1961-1990) from stations all over the world. Deutscher
Wetterdienst. Accesat la 23 noiembrie 2016.
9. ^ „AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute
minimum)”. Romanian Statistical Yearbook: Geography, Meteorology, and Environment.
Romanian National Statistic Institute. 2007. Accesat la 21 martie 2015.
10. ^ Revista Akademia - Articole
11. ^ Revista Akademia - Articole
12. ^ Stelian Brezeanu, Toponimie și realități etnice la Dunărea de jos în secolul al X-lea"
13. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile
locale din 2016.
14. ^ Catedrala « edj
15. ^ Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- Mavramol - Direcția județeană pentru Cultură, Culte și
Patrimoniul Cultural Național Galați
16. ^ APDM
17. ^ APDM
18. ^ Primaria Galati
19. ^ Stiri de business, analize, comentarii, banci, companii - portalul de business MONEY.ro
20. ^ [1]
21. ^ 2008.pdf
22. ^ sursa: Indicatorul kilometric CFR Marfă
23. ^ Oțelul primește primul trofeu din istorie! "Dacă-l vor sparge, nu avem unul de rezervă",
prosport.ro
24. ^ Evenimente culturale recomandate de www.CIMEC.ro
25. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru
ref-urile numite cum
26. ^ „Coventry - Twin towns and cities”. Coventry City Council.. Există o versiune arhivată la 14
aprilie 2013. Accesat la 6 august 2013.
27. ^ Griffin, Mary (2 august 2011). „Coventry's twin towns”. Coventry Telegraph. Accesat la 6 august
2013.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 Paul Păltânea, Istoria orașului Galați, Editura Porto-Franco, Galați, 1994
 Federația Română de Rugby - Cluburi, jucători, loturi naționale, competiții rugbyistice
 Site-ul oficial al Mixed Martial Arts
 Neagu Djuvara, Între occident și orient - Țările române la începutul epocii moderne, Editura
Humanitas, București, 2007
 Ioan Mărculeț (coord.): Superlativele României - mică enciclopedie, Editura Meronia, 2010.
 Ioan Mărculeț (coord.): Dicționarul așezărilor urbane din România, Col. Naț. ”I. L. Caragiale”,
București, 2013.
 Site-ul oficial al Karate Club Galați
 Ștefan Zeletin, Burghezia română, București, 1991
 Albumul de prezentare al Galațiului: Galați - Ambient Citadin facut la comanda Primăriei
Municipiului Galați
 Albumul de prezentare al Galațiului: Galați, orașul de la Dunăre - Comandat de Consiliul
Local Galați
 Ilie Zamfir, Pompiliu Comșa, Galați: Ghid istoric și turistic, Editura Axis Libri 2010
 Albumul de prezentare al Galațiului: Galați - Orașul Teilor
 Corneliu Stoica, Muzee și monumente gălățene, Editura Comitetului de Cultură și Educație
Socialistă Galați, 1974
 Primăria Municipiului Galați, despre geografia și istoria orașului
 Prefectura județului Galați, site-ul oficial
 Manual de Romania, 2008, NeswIn & The Money Channel, nr.1
 Radio România Site oficial - Radiouri din Galați

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Galați

 Istoria orașului Galați: de la origini până la 1918, Paul Păltănea, Editura Porto-Franco, 1995

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Galaţi (categorie)

 Primăria Galați
 Consiliul Local Galați - [2]
 Mausoleul Eroilor de la Galați (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor)
 Teatrul Trianon
Portaluri

 Investiți în Galați
 Port Galați
 Raabis Ștefan Bădiță - Mie îmi pasă de Galați! Vouă? - blog ce supraveghează viața
Galațiului.
Istorie

 Originea numelui orașului Galați le-a dat mari bătăi de cap istoricilor români, 11 ianuarie
2013, Marius Mototolea, Adevărul
 Mandru ca sunt roman: Scrinul cu arta si istorie (Galerie foto & video), 6 noiembrie 2012,
Dan Mladinoiu, Ziare.com
 Galațiul - un reper în biografia lui Cuza, 24 ianuarie 2009, Pr. Gabriel Ioan Pelin, Ziarul
Lumina
Cultură

 Biblioteca V.A. Urechia

Hărți

 Hartă detaliată a Galațiulu

[arată]
v•d•m

Obiective turistice în Galați

[arată]
v•d•m

Subdiviziunile administrative ale județului Galați

[arată]
v•d•m

Dunărea românească

[ascunde]
v•d•m

Dunărea

Țări Germania · Austria · Slovacia · Ungaria · Croația · Serbia · Bulgaria · România · Republica Moldova · Ucraina

Donaueschingen · Ulm · Ingolstadt · Regensburg · Passau · Linz · Viena · Bratislava · Győr · Komárom · Komárno · Esztergom · Bud
Orașe Sad · Belgrad · Smederevo · Drobeta-Turnu
Severin · Negotin · Calafat · Vidin · Lom · Sviștov · Giurgiu · Ruse ·Silistra · Călărași · Cernavodă · Brăila · Galați · Ismail · Tulcea · Su

Iller · Brenz · Lech · Regen · Isar · Inn · Morava · Váh · Hron · Ipeľ · Drava · Tisa · Sava · Timiș · Nera · Velika
Afluenți
Morava · Timoc · Cerna · Jiu · Iskăr ·Olt · Osam · Iantra · Vedea · Argeș · Mostiștea · Ialomița · Siret · Prut

Ada Kaleh (actualmente scufundată) · Balta Ialomiței · Belene · Calinovăț · Ciobanu · Ciocănești · Csepel · Donauinsel · Dranov · In
Insule Brăilei · Jochenstein · Kozlodui · Kutovo · Maican · Marea Insulă a Războiului · Margareta · Óbuda · Ostrovul Limba · Ostrovul Ma
(Kostolac) · Šarengrad · Szentendre · Vardim · Vukovar · Žitný ostrov

[arată]
v•d•m

Orașe pe malul Dunării

[arată]
v•d•m
 Reședințele județelor României

[ascunde]
v•d•m

Cele mai populate orașe ale României

Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011

Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.425 loc.)

Peste 300 000 de locuitori Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.)

Peste 200 000 de locuitori Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.)

Peste 100 000 de locuitori Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bac
Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.)

Peste 75 000 de locuitori Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.
loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.)

Peste 50 000 de locuitori Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) ·
loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50

 GND: 4446641-9
Informații bibliotecare
 VIAF: 146611809
Categorii:
 Orașe pe malul Dunării
 Localități urbane în județul Galați
 Galați
 Orașe în județul Galați
 Municipii în România
 Orașe în România
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat

 Discuții

 Contribuții
  Creare cont

 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikivoyage
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 58
 Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 ianuarie 2018, ora 00:11.

 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Dezvoltatori

 Cookie statement

 Versiune mobilă