SĂLAJ

REPERE GEOGRAFICE:

Județul Sălaj este așezat în partea de Nord-Vest a României și se

suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații
Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană.

MUNICIPIUL

Județul Sălaj (în maghiară Szilágy megye, în slovacă Siladskážupa sau Šalajská
župa) este un județ în regiunile Crișana și Transilvania (respectiv Partium),
subregiunile Țara Silvaniei și Țara Călatei, în nord-vestul României.

A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a fostelor

regiuni Maramureș, Crișana și Cluj (din raioanele Cehu Silvaniei, Șimleu
Silvaniei și Zalău). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut
parte mai devreme din Județul Sălaj (interbelic), respectiv din Comitatul Sălaj
(antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului
este municipiul Zalău. Județul se întinde pe 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6%
din suprafața țării.

VECINII:

Județul Sălaj se învecinează la nord cu Satu Mare și Maramureș, la vest și

sud-vest cu Bihor iar spre sud, sud-est și est cu județul Cluj.

ORAȘELE:
 În judetul Salaj sunt 4 orase: Zalau, Simleu Silvaniei, Jibou si Cehu
Silvaniei.

RELIEF:

Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri și depresiuni
situate pe cursul văilor Almașului, Agrijului, Someșului, Crasnei si Barcăului.
Zona montană este reprezentată în partea de Sud-Vest prin două ramificații
nordice ale munților Apuseni: culmile Meseșului cu Vârful Măgura Priei (996
m.) și Plopișului cu Vârful Măgura Mare (918 m). Depresiunile au o largă
răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole de
concentrare a așezărilor.

 CLIMA:

După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directa influență a maselor de
aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația
maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui,
creează diferențieri climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe
de altă parte, între principalele unitați geo-morfologice. Temperaturile medii
anuale sunt cuprinse între 8C0 si 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție
facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș și Plopiș, precum și zona
dealurilor înalte Simișna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt
cuprinse între 6C0 si 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori
cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in
muntii Meseș și Plopiș, iar mai mici in Depresiunea Almaș – Agrij și pe valea
Someșului.

Principala caracteristica a retelei hidrografice a Salajului este relativa

uniformitate a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o foarte slaba prezenta
a retelei lacustre naturale, dar cu aparitia din ce in ce mai des a lacurilor
artificiale. Raurile Somes, Crasna, Barcau, Almas, Agrij si Salaj reprezinta
principalele ape curgatoare din judet. De asemenea, pe raza judetului se afla si
Lacul de acumulare Varsolt de pe cursul raului Crasna. Apele acopera 57,8 km2
, reprezentand 1,5% din suprafata totala a judetului.

Flora bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomină fagul,
carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul),
plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru,
vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi
(vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sânișoara, leurda,
slăbănogul) și multe specii din flora de primăvară (păștița, floarea paștelui,
găinușe, brebenei, vioreaua).

Fauna este diversificată în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea,

căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul,
privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp,
șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii
de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rațe,
lișițe).

 POPULATIA JUDETULUI SALAJ

Populatia stabila la 01.07.2003 era de 249.194 persoane, din care: 49% -

masculin, 51% - feminin. Locuintele si caracteristicile locuirii: nr. locuinte
97.355, nr. gospodarii , 85.559, nr. mediu de persoane pe o gospodarie ,2,88,
suprafata locuibila pe o locuinta , 38,7 mp. Densitatea populatiei din judetul
Salaj este de 64,2 locuitori / km.2.

Structura pe mediu de viata:

populatia stabila in mediul urban: 39,7%;

 populatia stabila an mediul rural: 60,3%;
populatia activa: 104.004 locuitori;
populatia ocupata: 96.007 locuitori.

Structura pe grupe de varsta:

0-14 ani: 47.009 locuitori;

15-59 ani: 149.665 locuitori;
60 ani si peste: 51.341 locuitori.

Structura pe etnii:

romani: 176.671 (71,2%);

maghiari: 57.167 (22,6%);
rromi: 12.544 ( 5,05%);
slovaci: 1.366 ( 0,7%);
alte etnii: 267 (0,5%).

Structura pe culte religioase:

ortodocsi: 165.097 (66,6%);

reformati: 48.452 (19,6%);
romano-catolici: 6.358 (2,6%);
greco-catolici: 6.859 (2,8%);
neoprotestanti: 16.689 (6,8%);
alte: 4.560 (1,9%).

 REPERE ECONOMICE:

Dezvoltarea socio-economică a unei regiuni depinde de un plan structurat în

care să fie tratate aspecte relevante legate de viața comunității,
infrastructură, surse de finanțare internă și externă , crearea de locuri de muncă
și îmbunătățirea nivelului de trai. Strategia de Dezvoltare a județului Sălaj 2015-
2020, aprobată de consilierii județeni, urmărește să pună pe tapet tocmai
problematicile relevante pentru dezvoltare durabilă.
Astfel, Consilierii județeni au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare de luni, 19
septembrie, "Strategia de dezvoltare a judeţului Sălaj pentru perioada 2015-
2020", document-cadru care are rolul de a asigura o dezvoltare economico-
socială echilibrată a unităţii administrativ–teritoriale, Fundamentând accesul la
fonduri europene, surse de finanţare interne publice şi private.
« Documentul a fost elaborat cu scopul de a deveni principalul instrument de
planificare strategică și de orientare a investițiilor pentru instituție, pentru
administrațiile locale, dar și pentru ceilalți actori relevanți: mediul privat,
universitar sau non-guvernamental », informează Expunerea de motive la
proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a județului Sălaj
pentru perioada 2015-2020.
Potrivit acestui document, obiectivul general pentru ciclul de programare 2015-
2020 este « creşterea durabilă a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Sălaj, prin
îmbunătăţirea conectivităţii acestuia, furnizarea de servicii publice de calitate,
reducerea diferenţelor de dezvoltare între mediul urban şi rural, oportunităţi
sporite de ocupare în domenii cu valoare adăugată ridicată (industria metalurgică
şi a produselor din metal, a cauciucului, a mobilei, a materialelor de construcţii,
bio agro-food, turism) şi incluziunea socială a categoriilor defavorizate ».
« Pe termen lung, Sălajul va fi, la orizontul anului 2030, un judeţ conectat la
reţeaua majoră de transport din Europa Centrală, mai atractiv pentru investitori,
antreprenori şi turişti, care va oferi cetăţenilor săi o calitate a vieţii îmbunătăţită,
prin accesul nediscriminator la ocupare şi servicii publice de calitate, beneficiind
de o administraţie eficientă şi proactivă şi respectând principiile dezvoltării
durabile », precizează documentul citat.
Menționăm că unul dintre aspectele urmărite în cadrul elaborării Strategiei de
dezvoltare a județului Sălaj pentru perioada 2015-2020 a fost implicarea activă
și continuă a tuturor actorilor interesați, respectiv atorități județene, specialiști la
nivelul județelui, comunități locale, instituții publice, instituții deconcentrate,
entități locale din subordinea acestora, companii și investitori privați, grupuri de
interes, organizații non-guvernamentale, cetățeni și reprezentanți media.

 ECONOMIA JUDETULUI SALAJ

La sfarsitul anului 2003, in judetul Salaj, erau inmatriculati la Oficiul

Registrului Comertului un numar de 8.441 agenti economici. Activităţile
economice în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete în anul 2015
sunt: administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public cu
35,9% din total, industria metalurgică cu 35,3% din total şi agricultură,
vânătoare şi servicii anexe cu 6,8%. Pe elemente de structură ponderea cea mai
mare de investiţii nete realizate în lucrări de construcţii noi s-a înregistrat la
activitatea administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public
cu 62,8% din total urmată de industria metalurgică cu 9,8% în timp ce ponderea
cea mai mare de investiţii nete realizate în utilaje (inclusiv mijloace de transport)
s-a înregistrat în industria metalurgică cu 66,4% urmată de agricultură,
vânătoare şi servicii anexe cu 9,5%.

Principalele domenii in care isi desfasoara activitatea, agentii economici sunt:

agricultura (26), cresterea animalelor (185), silvicultura (8), pescuit (4),
industrie (1345), constructii (459), comert (4377), transporturi (667), servicii
(1032) si altele (338).

Din cei 8.441 agenti economici inregistrati, un numar de 5.438 sunt societati
comerciale, gruparea acestora dupa tipul de capital prezentandu-se astfel: 20
integral de stat; 5.048 integral privat autohton; 33 mixt (capital de stat si privat
autohton); 136 integral strain; 203 mixt (capital autohton si strain).
Capitalul strain investit in judet, la sfarsitul anului 2003, era de 41,95 mil.USD,
sumele cele mai mari provenind din: Gibraltar 26,68 mil.USD; Germania 3,39
mil.USD; Italia 3,17 mil.USD; Olanda 2,94 mil.USD; Canada 1,90 mil USD.

Referitor la accesarea fondurilor UE de catre agentii economici din Salaj, se

poate remarca faptul ca in ultimii ani au fost atrase in judet, pe programul
PHARE, contributii nerambursabile de aproape 1 mil. EURO, pe langa aceasta
putandu-se mentiona construirea unui parc industrial in orasul Jibou, unde
contributia nerambursabila a UE se ridica la aproape 1,2 mil. EURO.

In perioada 1 ian. 31 oct. 2003 indicele productivitatii muncii din industrie a

crescut cu 5,4 %, iar cifra de afaceri cu 3,3%, fata de aceeasi perioada din anul
precedent.

 INDUSTRIA:

Judetul Salaj are un potential de dezvoltare considerabil exprimat atat in

resurse naturale cat si umane.

Resursele naturale de materii prime, localizate in urmatoarele zone:

carbune brun Cristoltel

lignit Ip si Sarmasag
sist carbunos Zimbor
ghips Treznea
alabastru Galaseni si Stana
diorit Moigrad
micasist Marca
calcar Cuciulat, Glod, Prodanesti si Rastoci
argila Crasna, Cuciulat, Nusfalau si Zalau
nisip caolinos Jac si Var
 nisip silicios Jac, Creaca, Surduc si Var
nisip cuartos Var
caolina Ruginoasa
tuf vulcanic Mirsid
agregate de rau Benesat, Var, Rona, Almasu, Babeni, Cuciulat, Glod,
Galgau, Ileanda, Romanasi, Rus, Somes Odorhei, Surduc si Tihau

Principalele ramuri ale industriei in care isi desfasoara activitatea sunt:

extractiva (15);
produse primare si energetica (112);
metalurgica si constructii metalice (91);
constructii de masini;
utilaje si echipamente (50);
industrie usoara (139);
lemnului, celulozei si hartiei (113);
mobilei (75);
alimentara, bauturi si tutun (284);

 AGRICULTURA:

Profilul dominant al agriculturii judetului este dat de productia mixta, vegetala si

animala, fapt care reiese si din impartirea suprafetei agricole - in ponderi
aproximativ egale - in teren arabil, respectiv pasuni si fanete.

Principalele culturi vegetale care se regasesc in judetul Salaj, care ocupa cele
mai mari suprafete arabile, sunt: porumb, grau, secara, ovaz, cartof, floarea
soarelui, legume si altele.

Pentru cultura vitei de vie pentru vin conditiile naturale sunt mai favorabile in
comparatie cu productia pentru struguri de masa.
In ceea ce priveste cultura pomilor fructiferi, cele mai bune conditii le intrunesc
prunii, urmati de meri, peri, ciresi si visini. Zonele care intrunesc conditiile
naturale cele mai favorabile pentru pomi fructiferi sunt: Simleu Siulvaniei,
Nusfalau, Valea Pomilor, Zalau.

Pentru executarea lucrarilor agricole se utilizeaza: 3783 tractoare, 3284 pluguri,

1958 grape cu discuri, 436 semanatori paioase, 516 semanatori prasitoare, 61
masini de plantat cartofi, 292 masini de erbicidat, 498 combine paioase.

Cresterea animalelor reprezinta o ramura importanta a agriculturii judetului

datorita suprafetelor intinse de pasuni si fanete. Situatia actuala a efectivelor de
animale este: bovine - 55897 capete, porcine - 82392 capete, ovine si caprine -
105114 capete, pasari - 778524 capete.

In judeţul Sălaj, efectivele totale de animale la sfârşitul lunii decembrie 2015

erau de 30850 capete bovine, 64985 capete porcine, 375232 capete ovine şi
caprine, 806436 capete păsări şi 33550 familii de albine. Comparativ cu luna
corespunzătoare a anului precedent, au crescut efectivele de ovine şi caprine cu
97245 capete (+35,0%) şi efectivele de bovine cu 1945 capete (+6,7%) în timp
ce au scăzut cu 9604 (-22,3%) 50,5% 31,1% 15,3% 3,1% .

STRUCTURA SUPRAFETEI AGRICOLE LA SFARSITUL ANULUI 2014

arabil pasuni fanete vii si livezi 21 familiile de albine, cu 34224 capete (-4,1%)
efectivele de păsări şi cu 1813 capete (-2,7%) efectivele de porcine.

Exista numeroase targuri lunare si bilunare, cum ar fi cele de la Zalau, Jibou,

Crasna, Nusfalau, Ileanda, Sarmasag, Buciumi, Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei
si expozitii-targ de animale la Zalau, Crasna, Somes Odorhei, Cehu Silvaniei in
care sunt evidentiate cele mai valoroase exemplare
Obiectivul strategic fundamental in dezvoltarea zootehniei salajene il constituie
trecerea la economia de piata si pregatirea adaptarii productiei animaliere la
cerintele comunitatii europene.

Este necesara dezvoltarea in mediul rural a intreprinderilor mici si mijlocii cu

activitati prestatoare de servicii, de prelucrare a produselor agricole, care sa
asigure o mai buna valorificare a productiei vegetale si animale.

Agricultura ecologică și produse tradiționale Direcția pentru Agricultură Sălaj, a

înregistrat un număr de 620 de operatori, din care: producători agricoli – 604;
flora spontană – 4; procesator – 3; comerciant – 5; importator – 2; exportator – 2
și a realizat 2 inspecţii, conform tematicilor MADR privind supravegherea
operatorilor economici din acest domeniu. În anul 2015 la nivelul judeţului Sălaj
au fost atestate 12 produse tradiţionale din care: - 10 produse din carne si
preparate din carne; - 2 produse – băuturi.

Organizații și exploatații de producători Producătorii agricoli la nivelul judeţului

SălaJ s-au constituit în 2 organizații de producători (Suin Ardeal Cooperativa
Agricola şi Transilvania Pig Cooperativa Agricola) şi 7 asociaţii agricole pe
specii de animale. Exploatații de producători înregistrate: La specia suine - 12
exploataţii intensive de creştere a suinelor cu un efectiv mediu de 55200
capete/an. La specia bovine (vaci de lapte) avem un număr de: - 10 exploataţii
cu un efectiv > 30 cap. - 30 exploataţii cu un efectiv de 20-30 cap. - 30
exploataţii cu un efectiv de 10-20 cap. Exploataţiile pe vegetal în funcţie de
suprafaţa pe care o lucrează se clasifică astfel: - 48 exploataţii cu suprfaţa lucrată
10-50 ha - 26 exploataţii cu suprfaţa lucrată 50-200 ha - 17 exploataţii cu
suprfaţa lucrată > 200 ha.

 SILVICULTURA:
Suprafața totală a fondului forestier administrat de către Direcția Silvică Sălaj:
66.301,6 ha, din care : - terenuri acoperite cu pădure: 65.472,6 ha; - terenuri care
servesc nevoilor de cultură: 64 ha; - terenuri care servesc nevoilor de producție
silvică: 262 ha; - terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră: 333
ha; - terenuri afectate împaduririlor: 124 ha; - terenuri neproductive: 46 ha.
Directia Silvică Sălaj administrează întreaga suprafață de 66.301,6 ha pădure
aparținând județului Sălaj, din care 31,021,6 ha pădure proprietate de stat și
35280 ha proprietate privată. Direcția Silvică Sălaj la nivelul celor 6 ocoale
silvice, realizează lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafață medie de circa
90 ha, din care împăduriri se execută pe circa 30 ha, iar regenerări naturale pe
circa 60 ha. De asemenea, în vederea consolidării plantațiilor înființate, anual se
execută lucrări de completare a regenerărilor pe o suprafață medie de circa 6,0
ha. Puieții forestieri necesari pentru înființarea plantațiilor sunt produși în
pepinierele proprii ale Directiei Silvice. Pentru împădurirea suprafețelor incluse
în programul de regenerare, sunt necesari peste 170 mii puieți forestieri, din
speciile: gorun, stejar pedunculat, cer, stejar rosu, fag, salcam, paltin, frasin,
molid, larice, etc. Pentru conștientizarea populației față de importanța și rolul
pădurii atât sub aspect economic, cât și ecologic, în perioada 15 martie 15 aprilie
a fiecărui an, se organizează evenimente sub egida "LUNA PLANTARII
ARBORILOR".

 TURISM

Salajul poate fi integrat intr-un circuit turistic regional, national si international

al celor mai atractive obiective turistice de pe teritoriul judetului: biserici de
lemn (Fildu de Sus, Sinmihaiu Almasului, Baica, Racis, etc.), manastiri
(Strimba, Balan, Bic, Rus), castele, conace (Jibou: Wesselenyi, Simleu
Silvaniei: Bathory, etc.), bai termale (Boghis, Bizusa, etc.), degustari de vinuri,
pastravarie (Tusa), zone peisagistice deosebite ("Poiana narciselor" de la Racis,
Zona peisagistica a muntilor Plopisului, Izvoarele Barcaului, Gradina Zmeilor),
muzee (Zalau, Simleu Silvaniei, Bocsa, Bobota), etc.

Turismul cultural este strict legat de prezenta pe teritoriul judetului a unor valori
culturale care pot imbraca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile
folclorice, serbarile campenesti si pastorale organizate in judetul nostru, care in
multe cazuri atrag mii de spectatori.

Turismul religios monahal incepe sa prinda contur si in judetul nostru. In

perioada post decembrista s-au constituit un numar de 4 comunitati monahale,
cea mai avansata in constructii fiind cea de la Bic (Simleu Silvaniei).

Apele termominerale utilizate in scopuri terapeutice, bicarbonatate, Baile

Boghis si ape minerale,cuprinse intre 23 - 42 balneoterapeutice, sulfatate si
sulfuroase , Bizusa Bai, precum si in alte localitati: Simleu Silvaniei, Jibou,
Bobota, Mesesenii de Sus si Zalnoc.

Pe teritoriul județului Sălaj există cca. 80 de biserici din lemn, din care cele mai
cunoscute sunt: Fildu de Sus, Sanmihaiu - Almasului, Baica, Racăș, etc.
Obiceiuri tradiționale păstrate: - dansul femeiesc (“Muiereasca”) dans specific
zonei enofolclorice Meses, cu obarșia în zona localitățlor Meseșenii de Sus,
Șeredeiu, Pria – măsurișul de la Pria (com. Cizer) din luna mai. Caracteristicile
cadrului natural , functiile turistice in teritoriu, gruparea obiectivelor precum si
unele particularitati ale circulatiei turistice, circumscriu pe teritoriul judetului,
patru zone, astfel: 1. Zona turistica Montana Meses- Plopis, (se pot vizita
biserici din lemn, sisturi arheologice, monumente si castre romane, arii protejate,
precum: Padurea Lapis din comuna Nusfalau si Rezervatia peisagistica Tusa –
Barcau din comuna Sig. 2. Zona turistica a Silvaniei (se pot vizita biserici din
lemn, sisturi arheologice monumente si castre romane, Casa memoriala Iuliu
Maniu si arii protejate precum: Balta Cehei etc). 3. Zona turistica Almas- Agrij
(se pot vizita biserici din lemn, manastiri, sisturi arheologice monumente si
castre romane, arii protejate: Gradina Zmeilor din comuna Balan, Poiana cu
narcise de la Racas din comuna Hida etc.) 4. Zona turistica a Somesului (se pot
vizita biserici din lemn, sisturi arheologice, monumente si castre romane, arii
protejate: Pestera Magurici – comuna Ileanda, etc.) Salajul poate fi integrat intr-
un circuit turistic regional, national si international de obiective turistice
importante care vizeaza si alte obicetive turistice cum ar fi: manastiri (Strimba,
Balan, Bic, Rus), castele, conace (Jibou: Wesselenyi, Simleu Silvaniei: Bathory,
etc.), bai termale (Boghis, Bizusa, etc.), degustari de vinuri, pastravarie (Tusa),
zone peisagistice deosebite ("Poiana narciselor" de la Racis, Zona peisagistica a
muntilor Plopisului, Izvoarele Barcaului, Gradina Zmeilor), muzee (Zalau,
Simleu Silvaniei, Bocsa, Bobota), etc. Turismul cultural este strict legat de
prezenta pe teritoriul judetului a unor valori culturale care pot imbraca diverse
forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbarile campenesti .
Turismul religios monahal începe să prindă contur și în județul nostru. În
perioada post decembristă s-au constituit un număr de 4 comunități monahale,
cea mai avansată în construcții fiind cea de la Bic (Șimleu Silvaniei). Apele
termominerale utilizate în scopuri terapeutice, bicarbonatate: – Baile Boghis și
ape minerale cuprinse intre 23 - 42 grade C, balneoterapeutice, sulfatate și
sulfuroase – Bizușa Băi, precum și în alte localități: Șimleu Silvaniei, Jibou,
Bobota, Meseșenii de Sus și Zalnoc. Pe teritoriul județului există un număr de
15 arii protejate de interes național, acestea însumând o suprafață de 516,73 ha,
cele mai reprezentative fiind: - Gradina Zmeilor- comuna Bălan, cu o suprafață
de 3,00 ha; - Rezervația peisagistică Tusa – Barcău – comuna Sîg, cu o suprafață
de 13,43 ha; - Poiana cu narcise de la Racas- comuna Hida, cu o suprafață de 1,5
ha; - Pădurea Lapiș – comuna Nușfalău, cu o suprafață de 430,40 ha; - Peștera
Măgurici – comuna Ileanda, cu o suprafață de 1,00 ha. 34 Sosiri în principalele
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri
de primire turistică
Arii protejate , Pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii protejate de
interes national, acestea insumand o suprafata de 516,73 ha, cele mai
reprezentative fiind:

Gradina Zmeilor- comuna Balan, cu o suprafata de 3,00 ha;

Rezervatia peisagistica Tusa , Barcau , comuna Sig, cu o suprafata de 13,43
ha;
Poiana cu narcise de la Racas- comuna Hida, cu o suprafata de 1,5 ha;
Padurea Lapis , comuna Nusfalau, cu o suprafata de 430,40 ha;
Pestera Magurici , comuna Ileanda, cu o suprafata de 1,00 ha.

Exista o bogata fauna cinegetica compusa din mistreti, cerbi carpatini, ursi,
iepuri, lupi, rasi, fazani, etc.

 CAPITALUL STRAIN SI OPORTUNITATI DE AFACERI:

Economia românească a ajuns să fie dominată fără drept de apel de către străini.
Dacă aceştia ar pleca mâine din România, cifra de afaceri a ţării ar scădea la
jumătate, o treime din angajaţi ar rămâne pe drumuri, judeţe întregi în baza
firmelor locale şi ale statului. Şi mai grav este că plecarea multinaţionalelor ar
produce efecte în lanţ având în vedere că o parte bună din companiile autohtone
depind tot de firmele străine mari care şi-au externalizat o parte din activităţi
către firmele locale.
Din cele 41 de judeţe ale ţării, plus Capitala, în 20 dintre ele, primele cele mai
mari trei firme au acţionari străini, cele mai multe multinaţionale, filiale ale unor
mari grupuri europene sau chiar mondiale. Numai în cinci judeţe cele mai mari
trei firme sunt româneşti, în restul ţării capitalul autohton se luptă cot la cot cu
multinaţionalele pentru supremaţie.
Trei firme produc peste o cincime din afaceri
Din cele 20 de judeţe controlate de firme cu acţionari străini, numai şase nu
depind decisiv de prezenţa celor trei mari investitori. În rest, în Alba, Argeş,
Braşov, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Călăraşi, Giurgiu, Mureş, Neamţ, Olt,
Suceava şi Salaj, acestea produc cel puţin o cincime din afacerile totale din
aceste judeţe.
FONDURI EUROPENE

Uniunea Europeană finanțează diverse activități, de la dezvoltare rurală și

protecția mediului, până la protejarea frontierelor și promovarea drepturilor
omului. Sume semnificative sunt alocate către stimularea creșterii economice,
crearea de locuri de muncă, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și protecția
mediului. Fondurile sunt repartizate statelor membre prin două sisteme,
denumite Fonduri Structurale și Fonduri de Coeziune. Acestea sunt
instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru
eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice și sociale. 35 Fondurile Structurale sunt acordate pentru ca
un stat membru să atingă un prag minim de dezvoltare a infrastructurii în raport
cu standardele europene, investițiile țintind către creșterea economică, creșterea
numărului locurilor de muncăși la dezvoltarea euroregiunilor, precum și la
înlăturarea slăbiciunilor structurale atât la nivelul regiunilor mai puțin dezvoltate
cât și în centrele urbane. În perioada de finanțare 2007 - 2013 în județul Sălaj au
fost depuse un număr de 184 proiecete publice de finanțare, ultimele fiind
finalizate la sfârșitul anului 2015. Proiectele au fost depuse prin Programul
Operațional Regional – POR, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Capacității Administrative – POS DCA, Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU, Programul Operațional Sectorial de
Mediu și Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR. Prin Programul
Operațional Regional – POR au fost semnate 47 de proiecte, pe 4 axe de
finanțare și 9 domenii cheie de investiții, cu o valoare de 113.376.896 EURO. A
fost un proiect semnat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Capacității Administrative – POS DCA cu o valoare de 177.245 EURO. Prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU au
fost semnate 7 proiecte, pe 4 axe de finanțare și 4 domenii cheie de investiții, cu
o valoare de 6.210.479 EURO. Prin Programul Operațional Sectorial de Mediu
au fost semnate 5 proiecte, pe 3 axe de finanțare cu o valoare de 74.918.402
EURO. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR au fost semnate
107 proiecte, pe măsurile 125, 313, 322, 413 și 431, cu o valoare de 102.686.341
EURO.

COMERȚUL:

Comertul exterior În perioada 1.I-31.X.2015, pe total judeţ, exporturile FOB

realizate au fost de 394067 mii euro, iar importurile CIF de 242972 mii euro,
rezultând un sold al balanţei comerciale de 151095 mii euro. Gradul de
acoperire a importurilor cu exporturi (export/import) a fost de 162,2%. 6,8%
3,7% 35,3% 35,9% 1,4% 2,7% 1,5% 2,6% 7.4% Agricultura, vanatoare si
servicii anexe Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria
metalurgica Fabricarea substantelor si a produselor chimice Administratie
publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public Fabricarea de mobila
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini,
utilaje si instalatii Fabricarea produselor textile Transporturi terestre si
transporturi prin conducte Alte activitati ale economiei nationale 2,7% 15 În
perioada analizată, exporturile FOB s-au cifrat la 394067 mii euro, fiind în
scădere cu 8,0% faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. Două
secţiuni de mărfuri deţineau 77,0% din total exporturi şi anume: “Materii textile
şi articole din acestea” (16,5%) şi “Metale comune şi articole din acestea”
(60,5%). Exporturile din secţiunea “Materii textile şi articole din acestea” au
crescut în perioada 1.I-31.X.2015 cu 5,1% faţă de perioada 1.I-31.X.2014. În
cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi mai importante s-au înregistrat la
“Lână, păr fin sau grosier de animale, fire şi ţesături din păr de cal”(33306 mii
euro ceea ce reprezenta 51,4% din total secţiune şi 8,5% din total exporturi).
Exporturile din secţiunea “Metale comune şi articole din acestea” au scăzut în
perioada 1.I-31.X.2015 cu 14,6% faţă de perioada corespunzătoare din anul
precedent. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi mai mari s-au înregistrat
la capitolul “Articole din fontă, din fier sau din oţel” (217644 mii euro, ceea ce
reprezenta 91,3% din total secţiune şi 55,2% din total exporturi).

Valoarea exporturilor intracomunitare în perioada 1.I-31.X.2015 a fost de

242096 miieuro, în creştere cu 4,8% comparativ cu perioada 1.I-31.X.2014.
Ponderea valorii exporturilor intracomunitare în total exporturi, în perioada
analizată, a fost de 61,4% faţă de 53,9% în perioada corespunzătoare din anul
precedent. Ţările partenere situate pe primele 8 locuri în derularea exporturilor
din perioada 1.I31.X.2015 reprezentând 73,0% din total exporturi au fost: Italia
(19,7% din total exporturi), Germania (15,0%), Statele Unite ale Americii
(14,5%), Mexic (6,5%), Ungaria (6,2%), Belgia (4,5%), Coreea de Sud (3,4%) şi
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (3,2%). În luna octombrie
2015 valoarea exporturilor FOB a fost de 42228 mii euro în scădere cu 16,1%
comparativ cu luna octombrie 2014. Materii textile si articole din acestea 16,5%
Metale comune si articole din acestea 60,5% Alte produse (mobilier, materiale
de constructii, mijloace de transport, etc.) 11,5% Instrumente si aparate optice,
fotografice, cinematografice, medicochirurgicale si similare, ceasuri,
instrumente muzicale; parti si accesorii ale acestora 2,8% Masini si aparate;
echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile
3,3% Produse agroalimentare, bauturi si tutun 5,4% Structura exporturilor FOB,
pe principalele grupe de marfuri, in perioada 1.I-31.X. 2015 394067 mii euro 16
Importurile CIF realizate în perioada 1.I-31.X.2015 s-au cifrat la 242972 mii
euro, fiind în creştere cu 4,3% faţă de perioada 1.I-31.X.2014. În structura pe
mărfuri a importurilor, trei secţiuni deţineau 71,9% din total importuri: “Materii
textile şi articole din acestea” (21,4%); “Metale comune şi articole din acestea”
(31,8%) şi “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau
de reprodus sunetul şi imaginile” (18,7%). Importurile din secţiunea “Materii
textile şi articole din acestea” au crescut în perioada analizată cu 5,3% faţă de
perioada corespunzătoare din anul precedent. În cadrul acestei secţiuni de
mărfuri cea mai mare pondere o deţinea capitolul “Lână, păr fin sau grosier de
animale, fire şi ţesături din păr de cal ” (28365 mii euro, ceea ce reprezenta
54,6% din total secţiune şi 11,7% din total importuri). Importurile din secţiunea
“Metale comune şi articole din acestea” în perioada 1.I-31.X.2015 au scăzut cu
4,9% faţă de perioada 1.I-31.X.2014. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri cea
mai mare pondere o deţinea capitolul “ Articole din fontă, din fier sau din oţel
”(46160 mii euro, ceea ce reprezenta 59,8 % din total secţiune şi 19,0% din total
importuri). Importurile din secţiunea “Maşini, aparate şi echipamente electrice;
aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” au crescut cu 20,3%
în perioada 1.I31.X.2015 faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. În
cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere importantă revenea capitolului
“Reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; părţi ale
acestora”(28049 mii euro, reprezentând 61,7% din total secţiune şi 11,5% din
total importuri).

Valoarea importurilor intracomunitare în perioada 1.I-31.X.2015 a fost de

199549 mii euro, în creştere cu 4,6% comparativ cu perioada 1.I-31.X.2014.
Ponderea valorii importurilor intracomunitare în total importuri, în perioada
analizată, a fost de 82,1%, faţă de 81,9% în perioada corespunzătoare din anul
precedent. Ţările partenere situate pe primele 8 locuri în derularea importurilor
din perioada 1.I31.X.2015 reprezentând 79,9% din total importuri au fost:
Germania şi Italia (câte 24,4% din total importuri), Ungaria (9,3%), Belgia
(6,5%), Mexic (5,4%), Argentina (4,0%), Olanda (3,4%), Polonia (2,5%). În
luna octombrie 2015 valoarea importurilor CIF a fost de 26445 mii euro în
scădere cu 5,3% comparativ cu luna octombrie 2014.

Excedentul comercial de 151095 mii euro înregistrat în perioada 1.I-31.X.2015 a

fost mai mic cu 44514 mii euro (-22,8 %) faţă de perioada 1.I-31.X.2014. În
luna octombrie 2015 s-a înregistrat un excedent comercial de 15783 mii euro
mai mic cu 29,5% (-6599 mii euro) faţă de luna octombrie 2014.

REPERE SOCIAL-CULTURALE

ATRACTII TURISTICE:

LACURI: Lacul Vârșolț este cel mai mare lac din județul Sălaj. Lacul
reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Șimleu
Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslau, Borla, Câmpia, Bocșa și
Sălăjeni.

REZERVATII NATURALE:

Județul Sălaj este un alt teritoriu administrativ aflat în regiunea istorică

Transilvania, în partea de nord-vest a țării noastre, în zona numită Platforma
Someșană. Acesta are reședința de județ în orașul Zalău și se învecinează cu
județele Cluj, Maramureș, Satu Mare și Bihor. În județul Sălaj există
numeroase rezervații naturale şi peisaje spectaculoase, dar şi obiective turistice
de importanță istorică, culturală şi socială. În cele ce urmează vă invit să
descoperiți zece locuri pe care merită să le vizitați în judeţul Sălaj.

MONUMENTE:

Oriunde ne-am gasi si orice bunuri am avea, adeseori simtim nevoia

de “odihna“ sufleteasca, de reculegere, de meditatie, de marturisire
si de traire cu Dumnezeu. Toate aceste nobile idealuri nu le putem
intalni decat numai in “cetatile spirituale ale Bisericii crestine. Ele
au fost intemeiate cu scopul de a fi oaze de viata spirituala,
inchinate lui Dumnezeu, de alinare a necazurilor si suferintelor, de
marturisire a pacatelor, dar si de educare a populatiei romanesti
lipsita in vremurile trecute de scoli. Astfel de biserici, construite in
stil transilvanean intalnim in aproape toate satele de pe valea
Somesului, in intreg judetul si pana in Maramures, care stau ca
marturii ale unui trecut istoric zbuciumat al acestor plaiuri. Amintim
printre acestea cele mai reprezentative si care pastreaza urme ale
trecutului:

In localitatea Ileanda, se afla “Biserica nobililor“ construita din

lemn in anul 1441 (an incrustat pe lemn ) pe locul numit
“Buruieni“ unde a fost situat prima data satul si care a fost
mutata ulterior in urma inundatiilor, a incendiilor si a jafurilor
in regiunea dealurilor o data cu schimbarea vetrei satului. A
slujit ca biserica a satului, pana la construirea unei biserici mai
mari in anul 1730 numita “Biserica Ginerilor“ , care a fost
demolata si pe locul careia s-a construit actuala Biserica
Ortodoxa;
1. biserica din lemn, din satul Podis, monument istoric
“Anno Domino 1671”, construita aproximativ in anul
1780. In interior se pot vedea icoane si picturi pe lemn,
deteriorate de vreme;
2. biserica de lemn de la Negreni, construita prin anul
1580, specific ca si cea din Podis, are doua usi mici la
iconastas, de unde se deduce vechimea lor;

3. biserica de la Rastoci, monument istoric, este

amplasata in mijlocul satului pe o ridicatura in apropierea
drumului judetean care duce la Jibou. Este construita si
pictata intre ani 1827-1836, avand aceleasi caracteristici
originale in stil traditional romanesc specific nordului
Transilvaniei ca si celelalte biserici amintite. Are o bolta
inalta, frumoasa arcuita, pe grinzi sculptate cu brau “in
funie”. Turnul masoara de doua ori marimea bisericii, ca o
silueta zvelta, infingandu-se in nori ca o sulita. Este
acoperita cu sindrila, iar bolta este acoperita cu picturi pe
panza.

4. In localitatea Ileanda mai se mai gaseste o biserica

reformata construita in 1890, asezata la poalele muntelui
Ciuha dar nefind maghiari in comuna Ileanda este inchisa.
 5.O alta biserica este cea romano -catolica, in centrul
satului, construita in 1918 de catre prizonierii italieni,
inchiriata crestiniilor greco -catolici.

Turistul stabilit pentru o perioada in comuna Ileanda, merita sa

viziteze cele mai vestite manastiri din Transilvania, Nicula si
Rohia, a caror nume a trecut hotarele tari si care atrag mii de
credinciosi si pe care le gasim in apropiere de comuna noastra,
fiind situate intr-un cadru deosebit de pitoresc:

Manastiri
a. Manastirea Nicula, cunoscuta prin icoana facatoare
de minuni a Maicii Domnului si prin scoala “de iconari”
pe sticla, la care se poate ajunge pe soseaua nationala spre
Cluj, pana la Gherla si de acolo la o distanta de 5 km este
satul Nicula, de unde se urca spre manastire.
Prima datare a manastirii apare in documentele anului
1552, construita din lemn, renovata in 1714 si distrusa in
urma unui incendiu in 1974.

Intre timp in 1770, a fost adusa o alta biserica, ce exista si

care adaposteste cateva icoane reprezentative pentru
Nicula.

Biserica mare a fost construita intre anii 1875 -1879, din

caramida si piatra, avand hramul “Adormirii Maicii
Domnului”. Impozant este iconostasul inlocuit in 1938,
lucrat din lemn de tei, unicat in tara, este un adevarat
soare, care are la centru o foarte frumoasa cruce ce -si
sprijina baza pe sfintele usi. Razele care pornesc de la
cruce se sprijina pe arcada. Sirul de raze este intrerupt de
medalioane egale, in care sunt pictati cei doisprazece
Sfinti Apostoli, iar in medalionul din mijloc este pictata
Sfanta Treime. La intersectia celor doua brate ale cruci se
afla un gol de forma circulara, unde este ridicata icoana
facatoare de minuni a Maicii Domnului, pe timpul oficierii
serviciului religos, in restul zilelor este coborata in fata
Sfintelor usi.

Aceasta icoana este facatoare de minuni, in anul 1699

intre 15 februarie si 12 martie a lacrimat, iar de atunci s -
au savarsit multe minuni in fata ei, acelora care au venit
cu credinta si s-au rugat pentru alinarea suferintelor. Tot
aici functioneaza un atelier unde se practica picturi pe
sticla a icoanelor si un muzeu unde sunt expuse.

b. Manastirea Rohia, situata in “Tara Lapusului”, se

poate ajunge urmand traseul 17, prin Cheile Babei prin
orasul Targul Lapus si de unde la cativa kilometri se afla
satul Rohia. Manastirea se afla in mijlocul unei paduri de
fag si stejar, pe coama unei coline “Dealu -i Vie”. Biserica
s-a construit intre anii 1923 -1925, sfintita in 1926 cu
hramul “Adormirii Maicii Domnului”.
Manastirea a fost construita la indemnul fetitei preotului
din acea vreme, care a murit la 10 ani si care i -a cerut prin
vis aceasta constructie precum si locul unde sa fie
amplasata.

Din 1953 functioneaza o scoala mon ahala si o bibleoteca

cu un numar aproximativ de 20000 carti de cult, reviste
bisericesti, teologice, literatura teologica universala si
româna si valoaroase lucrari stiintifice.
 In curtea manastirii se intra printr -o superba poarta
maramuresana, iar in interior se afla o veche troita de
stejar sculptat in stil brancovenesc ca de altfel si usile de
la intrarea in biserica si iconostasul nou.

Dintre constructiile manastirii importante sunt: casa de

stejar; staretia asezata pe un colt de stanca; casa
monumentala cu Paraclis, amplasata pe pinteul de piatra al
dealului, pe fatada careia este montata o superba icoana a
Maicii Domnului cu Pruncul Iisus in brate, executata in
mozaic; Casa din Deal, asezata sub culmea dealului, de
unde se poate vedea intreaga culme a Brezei.

Desi este foarte tanara in comparatie cu alte manastiri de

la noi din tara, numele ei a patruns si in folclorul popular
religios precum si in literatura. Peisajul, manastirea si
vietuitorii ei, ca si pelerinajele credinciosilor l -au inspirit
pe poetul Ion Alexandru, care are aici o casa: “Casa
Poetului”.

Manastirea mai detine in patrimonial sau si un mare numar

de icoane vechi, picturi pe sticla sau lemn si pentru care s -
a amenajat un muzeu.

MUZEE:

Muzeul Județean de Istorie și Artă este un muzeu județean din Zalău,

amplasat în Str. Unirii nr. 9. Primul muzeu s-a inființat în 1951, iar în 1956
expoziția de bază va fi refăcută și apoi extinsă. În 1965 se organizează secții de
artă populară și artă plastică. Din 1969 muzeul este găzduit în actuala clădire,
având trei secții: istorie veche, artă populară și artă plastică. Spațiul muzeului se
extinde treptat. Arta plastică este organizată într-un sediu nou, din strada Doja
nr. 6, în fosta clădire a Băncii Naționale. Secția de artă se constituie în 1981,
prin donația maestrului Ioan Sima, pictor născut în comuna Pericei din județul
Sălaj, primind denumirea de Galeria de Artă. Până în 1985, spațiul de expunere
se extinde prin construirea, în continuarea clădirii, a unor noi încăperi și
organizarea expoziției de artă plastică contemporană. Printre colecțiile muzeului
se numără obiecte din domeniile: arheologie (tezaurul de la Guruslău, vase
ceramice din epoca bronzului, ceramică dacică de la Buciumi, piese din castrul
roman de la Porolissum - Moigrad), istorie (unelte, arme, documente), etnografie
și artă populară (textile și piese de port, sumane, pieptare, icoane), entomologie
(lepidoptere și coleoptere), bibliotecă (peste 9.000 de volume).

STATIUNI:

Județul Sălaj este un alt teritoriu administrativ aflat în regiunea istorică

Transilvania, în partea de nord-vest a țării noastre, în zona numită Platforma
Someșană. Acesta are reședința de județ în orașul Zalău și se învecinează cu
județele Cluj, Maramureș, Satu Mare și Bihor. În județul Sălaj există
numeroase rezervații naturale şi peisaje spectaculoase, dar şi obiective turistice
de importanță istorică, culturală şi socială. În cele ce urmează vă invit să
descoperiți zece locuri pe care merită să le vizitați în judeţul Sălaj.

Șimleu Silvaniei este un oraș din județul Sălaj care merită vizitat. Aici veți putea
admira ruinele unui castel medieval care a aparținut familiei nobiliare Bathory,
ce datează din secolul al XVI-lea, Biserica Romano-Catolică din localitate,
construită în anul 1534 la cererea voievodului Transilvaniei Ștefan Báthoryde
Somlyó, Biserica Reformată ce a fost construită în anul 1670 și o statuie a
Sfintei Treimi, ridicată în anul ridicată în 1772 în semn de recunoștință că
localitatea a fost ferită de ciumă. În plus, în oraș se poate vizita și Sinagoga și un
Muzeul al Holocaustului dedicat evreilor din Șimleu Silvaniei deportați în
timpul celui de Al Doilea Război Mondial în lagărele lagăre de concentrare
naziste din Germania și Polonia. Cetatea Almașului se află în localitatea cu
același nume. Aceasta a fost construită în secolul al XIII (între anii 1247-1278)
și se spune despre ea că a fost una dintre cele mai mai puternice cetăți medievale
din Transilvania. De-a lungul timpului cetatea a ajuns în posesia mai multor
conducători și familii nobiliare, iar în prezent din ea mai pot fi văzute doar
câteva ruine. Tot în localitatea Almaș se mai pot vedea și o parte din ruinele
Castelului Csáky care a fost construit la începutul secolului XIX și a aparținut
familiei Csáky. Grădina Zmeilor este o rezervație naturală de tip geologic și
peisagistic. Această arie naturală impresionează prin abrupturile sale, grupurile
de stânci singuratice cu forme ciudate și neregulate, formate în urma eroziunii
produce de fenomenele meteorologice (ploi, vânt, îngheț, dezgheț). Denumirea
rezervației vine de la numele de legende, date de localnici stâncilor, printre care
cele mai cunoscute sunt „Zmeul”, „Zmeoaica”, „Călugării”, „Fata Cătanii”,
„Moșul” sau „Eva”. Grădina Zmeilor poate fi vizitată tot timpul anului, aici fiind
marcate mai multe trasee turistice. Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou este
unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din județul Sălaj. Aceasta a fost
înființată în anul 1968 într-un parc ce a aparținut domeniului Wesselényi și este
considerată a fi una dintre cele mai frumoase grădini de acest fel din țară.
Grădina Botanică cuprinde mai multe sere de dimensiuni mari în care cresc sute
de specii de plante exotice, un complex de acvarii și mai multe parcuri
exterioare între care se remarcă două grădini japoneze, o grădină romană și o
grădină ornamentală. De asemenea, aici este amenajată și o mică grădină
zoologică ce cuprinde, în principal, animale specifice faunei țării noastre. În
incinta grădinii botanice se află și Castelul Wesselenyi care a fost construit in
anul 1779, in stil baroc și este considerat a fi cel mai mare edificiu transilvănean
din perioada barocă Nu poți vizita județul Sălaj fără să treci și prin comuna Hida
și satele aparținătoare de ea. Aceasta este plină de obiective turistice pe care
merită să le treci pe lista ta de călătorii. Astfel, pe raza comunei se află
Rezervația naturală „Poiana cu narcise” unde poți admira varietății de copaci și
flori – unele dintre ele foarte rare – care cresc aici. Numele său provine de la
două specii de narcise, Narcissus stellaris și Narcissus augustifolius care cresc în
acest loc. De asemenea, aici poți admira și Stânca Dracului (Râcaș), un
monument al naturii desemnat arie protejată de lege. Aceasta este formată din
mai multe straturi de gresii care, datorită procesului de eroziune, au luat forma
unei ciuperci. Alte obiective turistice, devenite monumente istorice, aflate în
raza administrativă a comunei Hida sunt: Conacul Hutfaludy din Hida (sec.
XIX), Conacul Morca din Hida (sec. XIX), Casa Hatfaludy din Hida (1921),
Școala de arte și meserii (sec. XX), Casa parohială din Hida (1910), Biserica de
zid „Sf. Arhangheli” din Miluani (XVI) precum și cinci bisericuțe din lemn ce
datează din secolele XVII-XIX. Mănăstirea Strâmba din satul Păduriș, comuna
Hida, este unul dintre cele mai vechi şi mai cunoscute ansambluri monahale din
judeţul Sălaj. Potrivit unei legende, mănăstirea a fost ridicată pe un pământ
donat de o femeie bogată unor cunoscuți pentru harul lor duhovnicesc. Femeia
avea o fiică foarte bolnavă şi a apelat la rugăciunile călugărilor pentru
vindecarea ei, promițându-le în schimb că le va dona toată averea dacă fata se va
vindeca. Tot legenda spune că acea femeie avea o deformare a coloanei
vertebrale și era șchioapă, motiv pentru care sătenii au poreclit-o „strâmba”, de
aici venind şi denumirea mănăstirii. Mănăstirea Strâmba a jucat un rol important
în cultura românească a secolelor XVIII – XIX, aici funcționând una dintre
primele școli românești din țara noastră, călugării care slujeau aici fiind în
același timp şi promotori ai ideilor Școlii Ardelene. Pe lângă rolul pe care l-a
avut în promovarea culturii românești, mănăstirea din satul Păduriș mai este
cunoscută şi datorită icoanei Maicii Domnului din livada Almașului, considerată
a fi foarte valoroasă. Aceasta datează din secolul al XVIII-lea şi a fost pictată de
preotul Luca din Iclod-Cluj, cel care a realizat şi icoana Maicii Domnului de la
Mănăstirea Nicula. Castrul roman Porolissum din localitatea Moigrad-
Porolissum, județul Sălaj, este unul dintre cele mai mari și cele mai bine păstrate
sit-uri arheologice romane din țara noastră. Fortificația militară a fost construită
în anul 106, la ordinul împăratului roman Traian, pentru a apăra principala
trecere dinspre Munții Meses (în prezent Munții Carpați) spre Dacia. De-a
lungul timpului, castrul roman s-a transformat într-un important centru
comercial și administrativ al imperiului, acesta continuând să prospere și după
retragerea romanilor din Dacia. În prezent, aici se mai pot observa încă o parte
din ruinele fortificației militare și civile printre care se numără turnuri de
apărare, băi publice, templu, amfiteatru, drumuri pietruite şi case de locuit. De
asemenea, în urmă cu câțiva ani a fost reconstruită și una dintre porțile de
apărare ale castrului. Izvoarele Barcăului este una dintre cele mai spectaculoase
rezervații naturale din țara noastră. Rezervația peisagistică Tusa-Barcău, pe
numele ei întreg, de află în Țara Silvaniei, situată în partea de sud-vest a
județului Sălaj, la granița cu județele Cluj și Bihor. Din punct de vedere
administrativ, aceasta aparține comunei Sâg. Rezervația a fost declarată arie
protejată de lege în anul 2.000, datorită numeroaselor sale izvoare și cascade,
dar și a habitatelor sale formate din păduri de fag, o zonă de pășuni și două
izvoare cu debite impresionante de apă.

În apropierea rezervației pot și vizitate și câteva obiective turistice precum:

biserici de lemn devenite monumente istorice, muzee (Muzeul din Cizer și Casa
memorială a lui Octavian Goga din Ciucea) sau arii naturale (Vârful Măgura
Priei sau Păstrăvăria din Tușa). Stațiunea cu apă termală Băile Boghiș, aflată în
localitatea sălăjeană cu același nume este renumită datorită izvoarelor sale cu
ape termale (apa de aici poate ajunge la temperaturi de până la 42 de grade
Celsius) și bogat mineralizate, dar și a nămolului cu proprietăți terapeutice. Aici
se pot trata afecțiuni precum: reumatismale degenerative cronice, afecțiuni
neurologice periferice, afecțiuni post traumatice, boli ginecologice, boli
dermatologice sau boli de nutriție și metabolism. În plus, cei care vin la Băile
Boghiș pentru tratament beneficiază și de un peisaj pitoresc, acestea fiind situate
în depresiunea Barcăului și este înconjurată zone muntoase care oferă atât
peisaje superbe, cât și numeroase trasee turistice. Casa memorială „Iuliu Maniu”
se află în localitatea Bădăcin din județul Sălaj. Deși nu este transformată încă în
muzeu, casa în care a copilărit celebrul politician român trebuie menționată pe
lista obiectivelor turistice din județ. Aceasta a fost construită în anul 1890 de
către tatăl acestuia, Ioan Maniu și apoi extinsă de Iuliu Maniu și soția sa, Clara.
Iuliu Maniu și-a lăsat casa părintească moștenire Bisericii Române Unite cu
Roma însă în perioada comunistă aceasta a fost confiscată de stat. Casa a fost
recuperată în anul 1998, iar în prezent, două dintre încăperile ei sunt folosite
drept capelă și sediu al Parohiei Române Unite Bădăcin, care a inițiat o
campanie de strângere de fonduri pentru reabilitarea imobilului. Până la
finalizarea reabilitării casei memoriale, din anul 2011, la Biserica Greco-
Catolice din Bădăcin funcționează provizoriu un mic muzeu etnografic și o
expoziție dedicata lui Iuliu Maniu. Pe lângă obiectivele turistice menționate mai
sus, merită vizitate și Castrul roman din Buciumi, Muzeul Satului Crasna,
Muzeul de Artă Populară „Ligia Bodea” Iaz, Casa lui Karoly Kos din Stana (un
renumit arhitect maghiar din Transilvania), Peștera de la Cuciulat (unde au fost
descoperite picturi rupestre), Castelul Bay din Treznea, Cetatea Valcau din satul
Sub Cetate (ridicată în 1280) și bisericuțele de lemn din județ.

LINII DE CALE FERATĂ EXISTENTE :

Reteaua de cai ferate la nivel de judet are ca principal nod feroviar orasul
Jibou, prin care se asigura legaturile cu localitatile: Baia Mare, Oradea, Cluj
Napoca, Bucuresti, etc. Reteaua rutiera are o lungime totala de 1.647,1 km.

Drumurile nationale ce traverseaza judetul Salaj sunt:

DN 1B: lim.jud. Bihor , Ip - Nusfalau

DN 1C: lim.jud. Cluj ,Glod , Ileanda , Rastoci - lim.jud. Maramures
DN 1F: lim.jud. Cluj ,Zimbor ,Zalau - lim.jud. Satu Mare (modernizat)
DN 1G: lim.jud. Cluj ,Cuzaplac , Zimbor , Hida - Tihau
 DN 1H: lim. Jud. Bihor , Nusfalau - Simleu Silvaniei , Zalau , Jibou - Rastoci

Aeroporturi situate la distante cuprinse intre 80 si 120 km:

Aeroportul Cluj Napoca

Aeroportul Oradea
Aeroportul Satu Mare
Aeroportul Baia Mare

DRUMURI NATIONALE:

DN1F este un drum național din România care leagă orașele Cluj-
Napoca, Zalău și Carei, terminându-se la Urziceni, la granița cu Ungaria.
Drumurile naționale ce traversează județul Sălaj sunt: - DN 1B: lim.jud. Bihor –
Ip - Nusfalau - DN 1C: lim.jud. Cluj – Glod – Ileanda – Rastoci - lim.jud.
Maramures - DN 1F: lim.jud. Cluj – Zimbor – Zalau - lim.jud. Satu Mare
(modernizat) 20 - DN 1G: lim.jud. Cluj – Cuzaplac – Zimbor – Hida - Tihau -
DN 1H: lim. Jud. Bihor – Nusfalau - Simleu Silvaniei – Zalau – Jibou - Rastoci .

DRUMURI EUROPENE:

Consiliul Judeţean Sălaj a accesat două proiecte europene de infrastructură

rutieră pentru reabilitarea şi modernizarea a aproximativ 50 de kilometri de
drumuri judeţene, în valoare totală de 173,8 mil. lei (aproximativ 38 mil. euro).
Proiectele au fost accesate în cadrul Programul Operaţional Regional 2014-
2020. Primul proiect de infrastructură rutieră ’’Reabilitare drum judeţean DJ
191C: Nuşfălău - Crasna - Zalău – Creaca’’, se ridică la 120,8 mil. lei, din care
valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de 118 mil. lei. Proiectul
vizează reabilitarea şi modernizarea a circa 37 km de drum
judeţean, structurat în două tronsoane. Cel de-al doilea proiect european
’’Reabilitare şi modernizare drum judeţean DJ 108A: lim. jud. Cluj – Bogdana
are o valoare totală de aproximativ 53 mil. lei, din care asistenţa financiară
nerambursabilă este de 51,6 mil. lei. Prin acest proiect se propune reabilitarea
şi modernizarea a aproape 12 km din drumul judeţean DJ108A.

BIBLIOGRAFIE:

 Județul Sălaj, Monografie, Victor Cormoș, Valentin Borda. Editura Sport

Turism București 1980
 Oameni de seamă ai Sălajului, Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione
Bădescu”