Universitatea din Pitești

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Specializare: I.T.T.
Anul: III

PROIECT
Tehnologii de manipulare și depozitare în terminale de transport

Îndrumător: Conf.univ.dr. ILIE SORIN Student: Vintilescu Filip

-2019-
 2.Introducere

Manipularea și depozitarea sunt componente fără de care nu se pot iniția, desfășura și

finaliza producția de bunuri materiale.
Manipularea reprezintă deplasarea unității de încărcătură pe distanțe scurte, în raza
locului de lucru sau în apropierea acestuia. Manipularea necesită de fiecare dată preluări și
dispuneri ale unitățiilor de încărcătură, efectuate de către muncitori și/sau de către utilaje. Ca
atare activitățile de manipulare sunt pretabile ( la mecanizare, automatizare, robotizare).
Depozitarea reprezintă stocarea mărfurilor pe un interval mai scurt ( depozitare
temporară) sau mai lung (efectivă) în depozite acoperite sau descoperite la locurile de muncă, la
platformele de încărcare-descărcare ale unitățiilor economice.
Transportul intern reprezintă activitatea de deplasare a uneia sau mai multor unități de
încărcare pe distanțe medii sau lungi, sau între punctele între care se finalizează o activitate de
manipulare. Se organizează în diferite secții de lucru, spații de depozitare, punctele,
primire/expediție, manual sau cu utilaje.
Încărcările și descărcările sunt părți componente ale manipulărilor și adiacente
transportului intern și celui efectiv (în afara unității economice), constau în preluări, ridicări,
coborâri și depuneri de mărfuri la locurile cerute.
Formarea unităților de încărcătură reprezintă o activitate importantă a tehnologiei
manipulare-depozitare-transport, care influențează toate activitățile în cadrul acestei tehnologii.
Unitatea de încărcătură trebuie să fie constituită încât să fie eficientă pe tot lanțul de manipulări,
depozitări și transporturi cerute atât în unitatea economică respectivă, cât și la celălalte unități
economice din lanțul de circulație.
Organizarea și ingineria tehnologică a manipulării, depozitării, transportului, trebuie
exercitată în cadrul unui sistem unitar. Acest sistem impune un proces decizional cu anumite
particularități și cercetare sistematică asistată.
Particularitățile deciziilor în activitatea de manipulare și depozitare
 Deciziile în activitaea de manipulare, depozitare, transport intern și unitatea de
încărcătură într-o unitate economică trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
 Decizia trebuie să fi împuternicită: trebuie dată de către un organ sau o persoană
investită cu autoritate și care are drep legal, astfel încât decizia să devină
obligatorie;
 Decizia trebuie să fie precisă: să nu permită interpretări diferite ți să fie
coordonată cu toate celelalte decizii care depind de ea. În cazul în care există mai
multe alternative, trebuie să existe posibilități de alegere din partea executantului.
 Decizia să fie fundamentată științific: elaborarea deciziei în activitatea de
manipulare, depozitare, transport intern trebuie să se sprijine pe studiul
dependenței și legăturilor multilaterale ținând totodată seama de cosecințele pe
care le va avea decizia luată. Fundamentarea științifică presupune cunoștințele
temeinice în domeniu, utilizându-se ca metode: analiza, sinteza, compararea,
deducția, analogia etc.
 Decizia să fie în timp util: aceasta trebuie caracterizată de suplețe și necesitate
astfel încât operațiile să fie executate într-un interval de timp prestabilit sau la un
moment de timp prestabilit.

Cercetarea sistematică a manipulării, depozitării și transportului intern

Cercetarea sistematică este un proces de concepție tehnică modernă care vizează

identificarea, precizarea și dezvoltarea elementelor tehnologiilor de manipulare, depozitare și
transport intern.
Metoda sistematică oferă mijloace prin care se pot determina influențele fiecărui element
(formarea unității de încărcătură, încărcare, descărcare, manipulare etc.), asupra caracteristicilor
de ansamblu ale întregului sistem precum și efectele unor decizii sau condiții, asupra
caracteristicilor sistemului.
În tehnica manipulării și depozitării mărfurilor în terminale de transport, metoda de
abordare sistematică este deosebit de utilă pentru analiza funcțiunilor și căilor de perfecționare a
manipulării, stocării și formării de unității de încărcătură, pentru inițierea regularității
activităților și elaborarea de metode matematice care permit simularea activității sistemului în
scopul oferirii decidenților a celor mai raționale acțiuni de conducere.

4 10
5 9
1 C 6 R 11
2 P 12
7
3 CCD
8 13

Fig.2.1 Schema generală de cercetare a funcțiuniilor manipulării și dezvoltării unității de

încărcătură

În figură este reprezentată schema generală de cercetare a funcțiuniilor manipulării și

dezvoltării și formării unității de încărcătură în scopul stabilirii unui model pe baza căruia se
poate determina influențele noilor formre de activități asupra dezvoltării sistemului existent.
Notațiile semnifică:
C – cerințe;
R – restricțiile;
CCD – compararea calității dorite
1 – forța de muncă
2 – situația existentă și de perspectivă a unității economice privitoare la aspectul cercetat;
3 – obiectivele unității economice și amplasarea lor în spațiu;
4 – calitatea avtivității de TMDT;
5 – siguranța mijloacelor tehnice (mașini, utilaje, instalații, costuri, capacități);
6 , 7, 8 – volumul de mărfuri depozitate/transportate/manipulate;
9 – cadrul legislativ;
 10 – dotarea tehnică (mașini, utilaje, instalații pentru activitățile specifice);
11 – date referitoare la limitarea cerințelor pentru sistemul cercetat;
12 – caracteristicile sistemelor existente;
13 – diferențele dintre caracteristicile sistemelor existente și cele nou concepute.
Cercetarea sistematică se divide în trei părți:
I. Cercetarea cerințelor prezente și de perspectivă față de întregul sitem de
manipulare, depozitare, transport intern al unității economice respective;
II. Cercetarea restricțiilor la care este supus sistemul;
III. Formularea concepției generale a acestuia.
Pe baza acestei scheme se determină dependența matematică dintre cererile de
manipulare, depozitare, transport intern și cheltuielile necesare pentru satisfacerea acelei cereri,
de asemenea schema permite eleborarea unui model al sistemului prin evaluarea funcționării
acestuia în funcție de necesități.
Metoda este aplicabilă atât la conceperea sistemelor noi, cât și la perfecționarea celor
existente.

Organizarea optimă a activităților sistemului unitar manipulare, depozitare, transport

intern
În scopul obținerii unei eficiențe tehnico-economice maxime o unitate economică trebuie
să-și orgnizeze activitățile de manipulare, depozitare, transport intern în funcție de volumele
(cantitățile) de mărfuri care trebuie recalculată într-o perioadă de timp (de obicei un an).
În acest scop se pornește de la o schemă de organizare maximală specifică unei unități
economice, care cuprinde toate activitățile, schemă care apoi se comprimă în cazul în care unele
activități lipsesc sau sunt incluse într altele.

e a b j h

f
c d k
i
g

Fig.2.2 Schema de organizare maximală

a- Este directorul (directorul adjunct) îndrituit TMDT;
b- șef serviciu transporturi - aprovizionare;
c- sectorul manipulare;
d- sectorul transport intern;
e- sectorul ambalare;
f- sectorul pachetizare / paletizare;
g- sectorul containerizare (sectoarele f și g) pot să îl conțină pe sectorul e), sectoarele f și g
pot fi grupate într-unul singur;
h- sectorul primire- expediție (acestea pot fi separate);
i- sectorul transport;
j- compartimentul de cercetare – proiectare al serviciului TMDT sau al întregii unități
economice;
k- sectorul depozitare.
În unități economice mai mici, în depozite de orice natură, în magazine mari
(supermarketuri), transportul intern, dacă există, este organizat cu cel de manipulare,
compartimentul de cercetare-proiectare nu există, iar conducerea sistemului este asigurtă
chiar de conducătorul unității sau de un ajutor al acestuia.
Indiferent de modul de organizare, toate activitățile compartimentelor prezentate trebuie
concepute în cazul unei tehnologii unice de manipulare, depozitare și transport intern, în
strânsă interdependență.
Ingineria tehnologică a MDT conduce la rezultate bune în baza cărora se pot lua decizii
eficiente din punct de vedere tehnico economic, realizându-se:
- Creșterea vitezei de circulație a mașinilor, a utilajelor și instalațiilor de manipulare,
precum și de transport;
- Reducerea timpului păe tonă manipulată;
- Folosirea eficientă a spațiilor de depozitare;
- Creșterea randamentului instalațiilor de ambalare, manipulare, containerizare;
- Păstrarea calității și integrității mărfurilor;
- Reducerea sau eliminarea activităților executate manual;
- Reducerea consumurilor energetice și manuale ( carburanți, lubrifianți, energie
electrică);
- Recondiționarea și refolosirea mijloacelor de protejare a mărfurilor;
- Introducerea pe scară largă a automatizării, robotizării, cibernetizării în unitățile
activităților economice;
- Micșorarea cheltuielilor de circulație și depozitare a mărfurilor.

3. Capitolul I: Proiectarea tehnologiei de manipulare –

depozitare – transport (intern)

III.1 Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor)

M1 – Zahar tos

Fig1. Zahar tos

Dimensiuni produs:
Lungime: 0,095 m
Lăţime: 0,090 m
Înălțime: 0,0156 m

Descriere produs
 Zaharul tos are un conținut mare de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi
conferă un gust dulce pronunțat.
Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum¿ L∙ l ∙h = 0,00013338 m3
m 1 3
 Densitate volumetrică¿ = =7497,37591kg /m
V 0,00013338

M2 –zahar gelifiant

Fig 2. Zahar gelifiant

Dimensiuni produs:
 Masă ¿ 1 kg
 Lungime=0,097 m
 Latime=0,053 m
 Inaltime=0,0160 m
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,000082256 m3
m 1 3
 Densitate volumetrică ¿ = =12157,167 kg/m
V 0.000082256

M3 - Zahar brut din trestie

 Fig.3.3 Zahar din trestie

Dimensiuni produs
Lungime: 0,092 m
Lăţime: 0,025 m
Înălțime: 0,0159 m
Descriere produs:Trestia de zahar dupa ce a fost taiata( manual in cele mai
multe parti ale lumii) este transportata rapid la centrele de prelucrare, asta pentru ca se
deterioreaza repede. Aici se sfarama si se amesteca cu apa pentru a se extrage sucul.
Se obţine astfel zahărul brut care trece în a doua etapă de prelucrare: filtrarea şi albirea
cu carbune animal.
Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,00003657 m3
m 1 3
 Densitate volumetrică ¿ = 27344,818 kg/ m
V 0,00003657

M4 – Zahar brut nerafinat

Fig.3.4 Zahar nerafinat

Dimensiuni produs: se obtine prin extragerea, filtrarea si cristalizarea siropului natural din trestie
de zahar ,fara vreun proces de rafinare. In timpul procesarii nu se adauga conservanti.
Lungime: 0,0 71 m
Lăţime:0,02 m
Înălțime: 0,0140 m

Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,00001988 m3
m 1
 Densitate volumetrică ¿ = = 50301,810 kg /m3
V 0,00001988
 Număr pachete ¿ 1

M5 – Zahar fin

Fig.3.5 Zahar fin

Dimensiuni produs:
Lungime:0,095 m
Lăţime:0,07 m
Înălțime: 0,0165 m
Descriere produs:Cristale de zahar fin, de marime mica, uniforme, de culoare alba,
uscate, nelipicioase, neaglomerate, liber curgatoare. Dulce, fara miros si gust strain, atat in stare
solida cat si in solutie.

Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,000109725 m3
 m 1
 Densitate volumetrică¿ = =9113,692kg /m3
V 0,000109725

M6 –Zahar din mesteacan

Fig.3.6 Zahar din mesteacan

Dimensiuni produs:
Lungime:0,010m
Lăţime:¿ 0,070 m
Înălțime: ¿ 0,0180 m
Descriere produs:este cunoscut din anii 1800, însă este comercializat abia după cel de-al
doilea război mondial. Nu este foarte cunoscut in Romania, însă este foarte benefic pentru
sănătate.
Cel mai adesea se extrage din scoarţa de mesteacăn, seva acestui arbore fiind considerată
un elixir pentru sănătate. Xylitolul este la fel de dulce precum zaharoza având însă doar doua
treimi din calorii, are un aspect similar zahărului, având același gust ca şi  acesta.

Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,000126 m
m 1
 Densitate volumetrică ¿ = = 7936,5079 kg /m3
V 0,000126
M7 – Zahar cuburi
 Fig.3.7 Zahar cuburi

Dimensiuni produs:
Lungime: 0,0200m
Lăţime: 0,0143 m
Înălțime: 0.035 m
Descriere produs:În ceea ce priveşte zahărul cuburi este foarte des utilizat pentru
a îndulci cafeaua,ceaiul şi nu numai. Datorită dimensiunilor mici pe care le deţine este
zilnic întrebunitat.
Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,0001001 m3
m 1
 Densitate volumetrică ¿ = =9990,009 kg /m3
V 0.0001001
M8 – Zahar pudra

Fig.3.8 Zahar pudră

Dimensiuni produs:
Lungime:0,0125 m
Lăţime: 0,04 m
Înălțime: 0,0150 m
Descriere produs:Zahărul pudră este ideal pentru pudrarea prăjiturilor şi
prepararea diverselor glazuri cu zahăr şi creme pentru prăjituri

Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,0000075 m3
m 1 3
 Densitate volumetrică ¿ = =133333,333 kg /m
V 0,0000075
M9 – Zahar brun închis

Fig.3.9 Zahar brun

Dimensiuni produs:

Lungime : 0,010 m
Latime : 0,035 m
Inaltime: 0,0158 m

Descriere produs: culoarea e dată de melasă, care se adaugă într-un procent ce

variază între 3,5% şi 7%. Aportul de melasă e singura diferenţă dintre zahărul alb şi cel

brun. Din păcate, această melasă conţine cantităţi infime de calciu, magneziu, potasiu şi
fier, astfel încât acest produs nu e cu mult mai bun decât primul. O lingură de zahăr

brun are 17 calorii şi 97% zaharoză.

Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,00000553 m3
m 1 3
 Densitate volumetrică ¿ = =180831,826 kg /m
V 0,00000553

M10 – Zahar brun deschis

Fig.3.10 Zahar brun

Dimensiuni produs:
Latime:0,0158m
Lăţime: 0.067 m
Înălțime: 0.0160 m
Descriere produs:: culoarea e dată de melasă, care se adaugă într-un procent ce
variază între 2,2% şi 5%. Aportul de melasă e singura diferenţă dintre zahărul brun

deschis şi cel închis.

Caracteristici generale:
 Masă ¿ 1 kg
 Volum ¿ L∙ l ∙h=0,0000169376 m3
m 1 3
 Densitate volumetrică ¿ = =59040,241 kg /m
V 0,0000169376
  Număr pachete ¿ 1
Pentru fiecare sortiment de zahar s-a ales ca ambalaj cutia și vor fii transportate,
depozitate și manipulate în pachete.

Sortiment Tip și nr. Densitate Cantitate transportată pe an

Zahar ambalaj Volumetrică [buc/an]
[kg/m3]
M1 -Zahar tos Cutie – 1 0.367 10000
M2 – Zahar gelifiant Cutie - 1 5.633 15000
M3–Zahar brut din trestie Cutie – 1 30 20000
M4 – Zahar nerafinat Cutie – 1 51.075 25000
M5 – Zahar fin Cutie – 1 45.964 30000
M6 - Zahar din mesteacan Cutie – 1 35000
M7 – Zahar cuburi Cutie – 1 40000
M8 – Zahar pudra Cutie – 1 45000
M9 – Zahar brun Cutie – 1 180831,826 50000
M10–Zahar brun deschis Cutie - 1 59040,241 55000

Condiții de ambalare a zaharului :

Zahărul cristal (tos), produs de industria alimentară, ca regulă, se ambalează în saci noi
confecţionaţi din in-jută-cînepă sau fire de viscoză, ce corespund cerinţelor actelor normative în vigoare,
cu greutatea netă 50 kg, Zahărul cristal (tos) destinat păstrării de lungă durată se ambalează în saci cu
greutatea netă 50 kg, produşi din pînză sau fire de viscoză, cu căptuşeală din polietilenă, grosimea
polietilenei fiind de cel puţin de 0,1 mm, dimensiunea de 109X59 cm sau căptușeală din saci de hîrtie cu
trei straturi.
Gura căptuşelii din polietilenă se sudează, iar căptuşeala din hîrtie se coase la maşina de
cusut. Sacii pentru ambalarea zahărului nu trebuie să aibă mirosuri străine, pînza şi cusuturile să fie
dense şi să nu permită risipirea zăhărului. Zahărul presat (rafinat) se ambalează în pachete cu greutatea
0,5 kg şi 1,0 kg. Pachetele cu zahăr rafinat se ambalează în lăzi de lemn sau lăzi de carton gofrat cu
greutatea de la 20 kg pînă la 25 kg.
 Fig.3.11 Împachetarea zaharului

Pentru păstrarea zahărul în rezervele materiale de stat se utilizează depozite încălzite, precum şi
fără încălzire, într-o stare tehnică bună, uscate, curate şi bine ventilate. Înainte de depozitarea zahărului,
încăperile depozitare trebuie reparate, acordînd o atenţie deosebită acoperişului, podelelor, sistemului
de ventilare.
Pentru menţinerea umidităţii relative a aerului, încăperile depozitare, unde se păstrează zahărul,
trebuie să fie înzestrate cu dispozitive corespunzătoare (termometre de cameră, psihrometre sau
hidrometre), registre pentru ţinerea evidenţei temperaturii şi umidităţii aerului.
Măsurarea şi înregistrarea valorilor de temperatură şi umeditate relativă a aerului se efectuează
zilnic (în zilele lucrătoare). Pentru asigurarea integrităţii cantitative a zahărului aflat la păstrare, la
aerisirea încăperilor depozitare, ele trebuie să fie înzestrate cu uşi duble, cu deschidere în exterior. Uşile
exterioare trebuie să fie compacte, cele interioare - cu plasă sau gratii metalice pe toată înălţimea lor.
Geamurile încăperilor depozitare şi orificiile de ventilare trebuie să fie asigurate cu gratii metalice.
În perioada toamnă-iarnă, pentru evitarea scăderii considerabile a temperaturii, este necesară
izolarea termică a depozitelor neîncălzite, ermetizarea uşilor, ferestrelor, orificiilor de ventilare. Pentru
asigurarea funcţionării dispozitivelor de încărcare-descărcare, podeaua depozitului trebuie să fie cu
căptuşeală dură, fără crăpături, gropi, bine nivelată, potrivită pentru deplasarea mecanismelor şi
dispozitivelor nominalizate.
Încăperile depozitare trebuie să posede ieşiri principale şi de rezervă (după posibilitate), cu căi
de acces comode pentru efectuarea concomitentă a lucrărilor de încărcare - descărcare a cîtorva
automobile. Căile de acces, ieşirile principale şi de rezervă trebuie să fie libere. În încăperile depozitare şi
pe teritoriul depozitului este necesar să se efectueze sistematic lucrări de deratizare şi dezinsecţie.
Depozitarea zahărului se efectuează în încăperi depozitare ce corespund cerinţelor punctului 10
al prezentei instrucţiuni. Zahărul se depozitează conform unor scheme raţionale de amplasare, care
asigură utilizarea optimă a suprafeţelor depozitare, crează condiţii pentru deservirea bunurilor
materiale, pentru efectuarea lucrărilor de încărcare-descărcare, creează condiţii optime pentru
monitorizarea permanentă a calităţii bunurilor aflate la păstrare.
La formarea stivelor se respectă amplasarea strict verticală a sacilor şi lăzilor. Sacii şi lăzile
trebuie să fie amplasate în stive în aşa mod ca să fie uşor de calculat ( numărat) cantitatea lor.
În depozitele cu podele asfaltate sau podele din ciment, ambalajele cu zahăr (saci, lăzi, pachete)
se amplasează pe suporturi din lemn cu dimensiunile 1200 X 1500 mm şi înălţimea 25-30 cm, se acoperă
cu hîrtie, pînză de prelată curată sau cu peliculă de polietilenă. În depozitele cu podele din lemn, se
admite amplasarea ambalajelor cu zahăr pe suporturi cu înălţimea de 15 cm sau nemijlocit pe podea,
care este acoperită cu hîrtie , pînză de prelată curată sau cu peliculă de polietilenă, cu care se înfăşură
primele două rînduri de ambalaje, în scopul protejării lor de murdărie şi umiditate.
Zahărul cristal (tos) şi zahărul presat este amplasat în stive diferite (separate). Stivele sînt
formate din zahăr din aceiaşi partidă, cu aceleaşi termene de fabricare şi ambalat în saci de acelaşi fel,
cu aceiaşi greutate sau în lăzi de acelaşi fel.
În dependenţă de tipul depozitului, zahărul cristal (tos) se clădeşte în stive după cum urmează: -
în depozitele încălzite, zahărul ambalat în saci din pînză sau fire de viscoză cu căptuşeală din polietilenă,
se clădeşte în stive mari cu lăţimea pînă la18 m şi cu înălţimea pînă la 30 de rînduri, în dependenţă de
înalţimea depozitului, iar pe perimetrul depozitului pentru asigurarea stabilităţii stivelor – pînă la 27 de
rînduri;
În depozitele cu încălzire, prevăzute pentru temperaturi mai joase de +120C, se admite
depozitarea în stive mai înguste (lăţimea pînă la 6 m); - în depozitele fără încălzire, construite din
cărămidă sau lemn, cu podele din lemn şi cu subsoluri, se admite depozitarea în stive cu lăţimea pînă la
zece saci (zece lăzi), iar înălţimea lor poate să fie maxim posibilă;
În depozitele fără încălzire, construite din cărămidă sau lemn, cu podele asfaltate, fără
subsoluri, se admite depozitarea în stive cu lăţimea pînă la cinci saci (cinci lăzi), iar înălţimea lor poate să
fie maxim posibilă;
Înălţimea stivelor în depozitele fără încălzire trebuie să fie maxim posibilă, în dependenţă de
înălțimea depozitului, astfel încît încărcătura (sarcina) pe un metru pătrat să nu depăşească sarcina
prevăzută de normativele de construcţie. În depozitele încălzite zahărul rafinat se clădeşte în stive cu
lăţimea de 6-9 rînduri de lăzi (pachete), iar în depozitele fără încălzire – în stive cu lăţimea de 2 rînduri
de lăzi (pachete). Indiferent de tipul depozitului, înălţimea stivelor de zahăr rafinat trebuie să fie de cel
puţin 18 rînduri.
 La formarea stivelor de-a lungul depozitului, lungimea lor depinde de distanţa de la trecerea
longitudinală centrală pînă la trecerea de lîngă pereţii depozitului sau de distanţa de la trecerea
transversală vizavi de uşi pînă la trecerea de lîngă pereţii laterali. Modul de stivuire a zahărului cristal
(tos) trebuie să asigure stabilitatea stivelor. Părţile din faţă a stivelor trebuie să fie strict orizontale sau să
fie puţin înclinate spre interiorul stivei.
Între saci (pachete), în scopul asigurării unei conexiuni durabile, pe toată înălţimea stivei, în
direcţia lungimii sau lăţimii se montează garnituri din lemn cu lăţimea pînă 100 mm şi grosimea 25 cm.
La încărcare în mijloacele de transport sacii cu zahăr se fixează în aşa mod ca în timpul transportării să
nu se deplaseze sau să cadă. Se interzice demontarea stivelor prin aruncarea sacilor de la înălţime sau
smulgerea lor din stive. Hamalii, ce lucrează la înălţime, începînd cu rîndul 20 al sacilor şi rîndul 5 al
lăzilor, trebuie să fie asiguraţi cu centuri de siguranţă.
În locurile de executare a lucrărilor de încărcare – descărcare, în zona funcţionării mecanismelor
de încărcare–descărcare se interzice accesul persoanelor ce nu participă la aceste lucrări. În scopul
asigurării lucrărilor de deservire a bunurilor aflate la păstrare, precum şi eliberării lor operative, stivele
cu zahăr se amplasează la o distanţă cel puţin 0,5 metri de la pereţi şi sursele de încălzire, trecerea între
stive trebuie să fie de 0,8-1,5 metri, iar trecerea principală de circa 2-2,5 metri.
Lucrările de încărcare-descărcare şi alte lucrări de deservire a bunurilor aflate la păstrare se
efectuează conform cărţilor tehnologice aprobate, care sînt elaborate ţinînd cont de necesitatea utilizării
maxime a mecanismelor şi utilajelor, aplicarea celor mai progresive metode de lucru, care asigură o
productivitate maximă a muncii, reducerea cheltuielilor de deservire, precum şi păstrarea cantităţii şi
calităţii bunurilor.
Lucrările de încărcare-descărcare, lucrările de deservire a bunurilor vor fi efectuate cu o
atitudine foarte grijulie faţă de sacii şi lăzile cu zahăr, respectînd regulile securităţii muncii şi normele
sanitare. Dacă lucrările de încărcare-descărcare sînt efectuate pe timp de ploaie, stivele de lîngă uşile
depozitului se acoperă cu prelată, iar între vagon şi depozit se instalează un acoperiş temporar. Stivele
trebuie să fie compuse din zahăr de aceiaşi calitate, acelaşi ambalaj, avînd aceiaşi greutate standard, de
la acelaşi producător.
La stivuirea sacilor cu zahăr, este necesară amplasarea lor cu orificiu înăuntrul stivei. Pe fiecare
stivă este necesar să fie aplicată eticheta,în care se indică denumirea bunului material, producătorul,
cantitatea, data producerii, certificatul de calitate, principalii indicatori de calitate, termenul de
valabilitate, termenul de păstrate şi termenul de împrospătare. La etichetă se anexează schema
amplasării efective a sacilor în stivă.
 Etichetele se completează la recepţionarea zahărului, în baza actului de recepţionare. Eticheta
se atîrnă la fiecare stivă din partea trecerii principale.

3.2 Calculul volumului de mărfuri și a indicatorilor de volum

 Număr zile lucrătoare într-un an (n z ) cuprinde:

- zile calendaristice ( z c ) ¿ 365 zile
- zile libere ( z l) ¿ 104 zile
- sărbători legale ( z sl ) ¿ 14 zile
- zile concediu ( z cd ) ¿ 21zile

- n s ¿=numarul de schimburi=2
¿

n z=z c −z l −z sl −z cd =365−104−14−21=226 zile lucrătoare într−un an

 Calculul volumurilor de mărfuri primite, manipulate și expediate într-o zi

q med
zi =
Qan
n z ∙ ns [ ]
∙K
u.m
zi
Se adoptă: K ¿ 1.2, unde K- este coeficientul de neuniformitate

M 1 - q med
zi =
10000
226∙ 2
∙1.2=52,40 17 ≈ 52
buc
zi [ ]
M 2 - q med
zi =
15000
226∙ 2
∙1.2=78,6026 ≈ 79
buc
zi [ ]
M 3 - q med
zi =
20000
226 ∙2
∙1.2=104,8034 ≈ 105
buc
zi [ ]
M 4 - q med
zi =
25000
226 ∙2
∙1.2=131,0043≈ 131
buc
zi [ ]
M 5 - q med
zi =
30000
226 ∙2
∙1.2=157,2052≈ 157
buc
zi [ ]
M 6 - q med
zi =
35000
226 ∙2
∙1.2=183,4061≈ 183
buc
zi [ ]
 M 7 - q med
zi =
40000
226 ∙2
∙ 1.2=209,6069 ≈ 210 [ ]
buc
zi

M 8 - q med
zi =
45000
226 ∙2
∙ 1.2=235,8078 ≈ 236
[ ]
buc
zi

M 9 - q med
zi =
50000
226∙ 2
∙1.2=262,0087≈ 262
buc
zi [ ]
M 10 - q med
zi =
55000
226∙ 2
∙1.2=288,2096≈ 288
buc
zi[ ]
 Analiza acestor volume
În urma calcului volumului de mărfuri primite, manipulate și expediate într-o zi se
observă că din fiecare sortiment pleacă din depozit spre comerțul cu ridicata o cantitate
relativ medie, nu foarte mare, astfel ne impunându-se un număr foarte mare de operatori
și utilaje pentru manipularea acestora.
Un alt aspect esențial este că există categorii de mărfuri care intră și ies rapid din
depozit, cum ar fi:
 Intră și ies foarte rapid: M 1, M 2

 Intră și ies rapid: M 3, M 4 , M 5, M 6

 Intră și ies mai greu: M 7, M 8, M 9, M 10

3.3 Formarea unităților de încărcătură

Zahărul cristal (tos), produs de industria alimentară, ca regulă, se ambalează în saci noi
confecţionaţi din in-jută-cînepă sau fire de viscoză, ce corespund cerinţelor actelor normative în
vigoare, cu greutatea netă 50 kg,.
Zahărul cristal (tos) destinat păstrării de lungă durată se ambalează în saci cu greutatea netă
50 kg, produşi din pînză sau fire de viscoză, cu căptuşeală din polietilenă, grosimea polietilenei
fiind de cel puţin de 0,1 mm, dimensiunea de 109X59 cm sau căptușeală din saci de hîrtie cu trei
straturi.
Gura căptuşelii din polietilenă se sudează, iar căptuşeala din hîrtie se coase la maşina de
cusut. Sacii pentru ambalarea zahărului nu trebuie să aibă mirosuri străine, pînza şi cusuturile să
fie dense şi să nu permită risipirea zăhărului.
Zahărul presat (rafinat) se ambalează în pachete cu greutatea 0,5 kg şi 1,0 kg. Pachetele
cu zahăr rafinat se ambalează în lăzi de lemn sau lăzi de carton gofrat cu greutatea de la 20 kg
pînă la 25 kg.
 Prin sistemul de ambalare (ambalaj de desfacere, de transport sau manipulare) si de
depozitare, zaharil trebuie protejat impotriva apei si a vaporilor de apa.
Ambalajul de desfacere poate fi confectionat din pungi de hartie ci strat dublu, pungi din
folii de polietilena si alte materiale. Drept
ambalaje de transport se folosesc saci de tesaturi liberiene, pentru zaharul nepreambalat sau cutii
de mucava, palete - lazi metalice cu role, captusite cu hartie rezistenta, sulfat inalbita.
Pastrarea si
transportul zaharului se face in spatii curate, uscate la tempeartura constanta, racoroasa, de
maxim 20 grade celsius, si cu o umiditate relativa a aerului de cel mult 75%. Continutul de apa si
activitatea apei redusa din zahar nu favorizeaza dezvoltarea microorganismelor (bacterii,
mucegai). Totusi normele de igiena
stabilesc conditii microbiologice ce trebuie indeplinite (natura microorganismelor si gradul de
infectare) la fel ca si pentru alte produse deshidratate, deoarece pe parcursul depozitarii, prezenta
apei, umiditatea relativa a aerului ridicata si temperatura variabila din timpul pastrarii pot
favoriza degradarea microbiologica. Prezenta bacteriilor din genul Leuconostoc
in zahar, in numar mare, asociata cu cresterea activitatii apei, poate determina degradarea
zaharului. La o activitate a apei mai mare de 0,9, la care se
ajunge ca urmare a prezentei apei in spatiile de pastrare, a umiditatii relative a aerului ridicata,
pete 80% sau/si a variatiilor de temperatura, sub actiunea bacteriilor din genul Leuconostoc se
formeaza din zaharoza macromolecule de dextran ce nu sunt tolerate de anumite organisme.
Modificarea biochimica este insotita de schimbarea culorii, zaharul devenind galbui si de
siropare, zaharul devenind lipicios.
 Fig.3.12 Paletele folosite in depozitarea zaharului

Condiții de depozitare, de manipulare, de transport

Depozitarea și păstrarea mărfurilor, buna gospodărire a fondului de marfă existent și

pregatirea adecvată în scopul vânzării se realizează în spații special amenajate, și anume, în
depozite.
În cazul mobilei este necesar un depozit închis, unde să se asigure condițiile optime de
păstrare: temperatură, umiditate, aerisire.
În cazul mobilei condițiile de manipulare și transport intern prevăd pentru
mecanizarea lucrărilor de încărcare, transbordare, transvazare şi descărcare se utilizează diferite
mecanisme, utilaje şi instalaţii.
 Transpaletele sunt echipamente destinate manipulării mărfurilor paletizabile, pe
suprafeţe fără denivelări.
Există o mare varietate constructivă de transpalete, principalele elemente de diferenţiere
ţinând de:
 tipul de acţionare (manuală, electrică, hidraulică);
 plaja de valori pentru înălţimea de ridicare şi pentru sarcina manipulabilă;
 tipul de distribuţie (orizontală sau verticală) sau posibilitatea de translaţie laterală;
 elementele constructive (catarg, platforma, cântar, scaun pentru operator etc.)
 Electrostivuitoare şi motostivuitoarele sunt mijloacele de manipulare a mărfurilor cele
mai răspândite, datorită posibilităţilor acestora de a realiza o legătură directă între liniile
de fabricaţie sau depozitele de expediţie şi mijloacele de transport.
 La utilizarea transpaletelor, cărucioarelor şi stivuitoarelor pentru încărcarea / descărcarea
remorcilor, containerelor sau transcontainerelor sunt necesare rampe, podeţe sau sisteme
deandocare cu egalizatoare de rampe, astfel încât nivelul la care se află mărfurile să fie cât mai
aproape de nivelul platformei vehiculelor.

Fig.3.13 Motostivuitorși transpalete

Stabilirea și descrierea modalitățiilor de asigurare a mobilei

După ce mobila împachetată este pusă pe palete aceasta este asigurată prin:
 Folie termocontractibilă
Europack este gama de ambalaje de rezistență superioară, destinată uzului industrial. Pentru
că ramurile industriei au nevoi de protecție și ambalare diverse, gama cuprinde produse de
diferite dimensiuni și forme:
 Fig.3.18 Europack

 Prin chingi
În cazul transportului rutier, cel mai frecvent se folosesc chingile de ancorare sau lanțurile de
ancorare. Cablurile de oțel prezintă anumite avantaje pentru anumite tipuri de încărcături.
Toate aceste tipuri de ancorări pot transfera numai forțe de tracțiune. Forța de tracțiune
maximă permisă este exprimată drept capacitate LC, mai precis drept capacitate de ancorare.
Aceasta reprezintă o parte din rezistența la rupere și este exprimată în unități de forță, mai precis
în kilonewtoni (kN) sau decanewtoni (daN).

Chingile de ancorare

Standardul EN 12195-2 descrie chingile de ancorare din fibre sintetice. Acestea pot fi
construite dintr-una sau din două bucăți. De cele mai multe ori, acestea au un sistem cu clichet
pentru a tensiona sistemul de ancorare, fie prin tragerea, fie prin apăsarea mânerului clichetului.
Clichetul trebuie să rămână întotdeauna blocat pe durata transportului.
Capetele sistemului de ancorare pot avea diferite tipuri de cârlige sau inele pentru a fixa
sistemul de ancorare în mod corespunzător în sau pe punctele de ancorare de pe vehicul sau de
pe încărcătură. (a se vedea imaginea)
Acestea trebuie folosite conform specificațiilor producătorului. În cazul majorității
încărcăturilor, materialul chingilor propriu-zise nu este important.
 Trebuie să se acorde o atenție specială pentru a se evita deteriorarea chingilor de ancorare
propriu-zise, precum și a etichetei acestora. Un sistem de ancorare tensionat poate fi tăiat cu
ușurință de colțurile ascuțite ale vehiculului sau ale încărcăturii. Muchiile profilelor sau
plăcuțelor din oțel, muchiile ascuțite de beton, inclusiv muchiile unor lăzi din plastic dur etc. nu
trebuie să intre în contact direct cu o chingă de ancorare. Pe piață sunt disponibile manșoane
protectoare care sunt trecute peste sistemul de ancorare și care vor fi poziționate pe muchiile
ascuțite. Ca alternativă, se pot folosi apărători pentru colțuri.
Capacitatea de ancorare este Lc 2500 daN drept și Lc 5000 daN peste încărcătură,
etichetă ancorare – date de identificare produs.

Fig.3.20 Chingi ancorare marfă pe paletă