UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

SPECIALIZAREA INGINERIA TRANSPORTURILOR SI A TRAFICULUI

Tema de casa

Echipament electric si electronic auto

INDRUMATOR: STUDENT:

Sef.lucrari.dr.ing Cioc Ion-Bogdan GAVRILA LIVIU

PITESTI 2019

1/17
 Cuprins

I. Argument pag 3
1. Contacte electrice.Generalitati pag 4

2. Trecerea curentului electric prin suprafetele de contact.

Rezistenta de contact pag 5

3.Materiale pentru contacte pag 10

4.Formele constructive ale contactelor aparatelor

electrice pag 11

5.Tehnologia fabricarii contactelor din materiale trase sub forma de

sarma sau din bare pag 14

6.Materiale utilizate la constructia contactelor pag 17

7.Metode de imbinare a conductelor electrice pag 18

Contacte electrice

2/17
 I.Argument

Contactul electric:
- legatura electrica intre doua piese sau elemente conductoare, realizata prin atingere
-ansamblu din doua piese metalice numite elemente de contact sau piese de contact prin a
caror atingere se stabileste conducţia într-un circuit electric
Functiile contactelor electrice:
-stabileste conductia într-un circuit electric
-conectează unul sau mai mulţi consumatori cu sursa de curent.Contactul electric
reprezinta atat locul de trecere a curentului de la o piesa conductoare de curent la alta piesa
similara conductoare, cat si piesa propriu-zisa (numita si piesa de contact).
In toate instalatiile electrice, in constructia aparatelor si masinilor electrice aceste locuri
de contact sunt puncte sensibile, carora trebuie sa li se dea o atentie deosebita in cursul realizarii
montajului si in cursul exploatarii.
Un contact necorespunzator se incalzeste din ce in ce mai mult si provoaca distrugerea
unor piese izolante insonjuratoare, avand ca urmare aparitia unor efecte grove, cum sunt
scurtcircuitele, incendiile etc.
In consecinta, trebuie avute in vedere corespondenta puterii motoarelor si curentilor
diferitelor receptoare cu sectiunile conductoarele, cablurilor si curentii nominali si de utilizare ai
aparatelor folosite.
Rezistenta de contact, parametrul principal al oricarui contact electric, este rezistenta

3/17
suplimentara care apare la locul de contact fata de rezistenta caii de curent respective in cazul in
care nu ar fi intrerupta in locul de contact.
Clasificarea contactelor electrice:
-permanente: piesele de contact nu se desfac în timpul funcţionării;
forţa de apăsare este asigurată cu şuruburi;
-contacte alunecatoare(glisante):piesele de contact nu se desfac în timpul
funcţionării, dar se deplasează una faţă de cealaltă, una dintre piese alunecând peste cealaltă;

Contacte electrice
1.Generalitati

Intreruperea unui circuit electric este intotdeauna insotita de un arc electric intre
contactele aparatului de comutatie. Acest arc se numeste de deschidere . Daca acest proces de
aparitie a arcului n-ar exista , ar aparea mari greutati in folosirea instalatiilor electrice , deoarece
toata energia acumulata in campul magnetic al sistemului s-ar transforma , la intreruperea
circuitului, in energie a campului electric , ceea ce ar aduce la supratensiuni periculoase pentru
instalatiile electrice. Prezenta arcului electric permite sa se intrerupa un circuit de curent
continuu, fie cu supratensiuni mici nepericuloase fie fara supratensiuni. Energia campului
magnetic al sistemului se transforma in arcul electric in energie calorica.
De asemenea, si la inchiderea circuitelor electrice apare un arc intre contactele aparatului
de comutatie, dar efectul termic al acestui arc este mic datorita vitezei mari de inchidere a
contactelor. Cercetarile au aratat ca procesul de formare a arcului electric la desfacerea a doua
contacte ale unui circuit strabatut de curent se desfasoara in felul urmator. In momentul cand cele
doua contacte se separa, stratul subtire de aer de rezistenta r care se interpune intre ele este
strabatut de curentul electric si prin aceasta trecere a curentului se produce o temperatura foarte
mare, care da nastere la o licarire albstra de mare stralucire – o scanteie.

2. Trecerea curentului electric prin suprafetele de contact.Rezistenta de contact.

Se considera o bara de metal de sectiune uniforma s si lungimea l;rezistenta acestei bare
este data de relatia r = ,in care p este rezistivitatea materialului(fig 1a)

4/17
Daca se taie aceasta bara,se slefuiesc plan suprafetele de taiere,se reface bara punand cap la cap
cele doua bucati si se apasa intre ele,se constata ca rezistenta barei,masurata pe aceeasi lungime
l.
Cele doua portiuni,avand suprafetele de imbinare slefuite s-ar parea ca se ating pe toata
secriunea s.daca sunt potrivite insa la microscop suprafetele de contact,se constata ca ele prezinta
foarte multe asperitati si din aceasta cauza cele doua portiuni de bara ,desi sunt apasate una
asupra celeilalte nu se ating decat in cateva puncte(fig 2c).curentul electric este astfel obligat sa
treaca numai prin cateva zone de suprafata foarte mica;liniile de curent se concentreaza spre
aceste puncte,ca si cum in apropierea suprafetei de contact conductorul s-ar ingusta(fig 2d).acest
fapt explica cresterea rezistentei conductorului in zona de contact.
Daca se analizeaza mai atent suprafata de contact a doua portiuni de bara(fig 3)se
constata ca:
-din suprafata aparenta de contact s,numai o mica parte s’ este suprafata reala de
atingere intre cele doua portiuni de bara presate una asupra celeilalte.;
-chiar din suprafata de atingere s’,numai o parte s” serveste efectiv pentru trecerea curentului.

Fig 1 Explicatia aparitiei rezistentei de contact:

a) bara continua;
b) bara sectionata;
c)contactul real intre cele doua portiuni ale barei
d)rezistenta de contacte;rs-rezistenta de strictiune.

5/17
Fig 2 Modul in care se realizeaza contactul dintre barele din figura 1:s-suprafata aparenta de
contact;
S’-suprafata reala de atingere;
S”-suprafata efectiva de contact metalic.

Concluzie.Suprafata reala de contact este cu atat mai mare,deci contactul electric este cu atat mai
bun,cu cat forta cu care se apasa cele doua contacte este mai mare si suprafetele de contact sunt
mai curate.
rezistenta de contact este o manifestare nedorita si daunatoare.deoarece:
-prodice caderi de tensiune suplimentare in circuit;
-datorita densitatii mult mai mari a curentului in zonele de trecere,au loc incalziri care
limiteaza posibilitatile de folosire a aparatelor.
Pentru aceste motive,in constrcutia aparatelor electrice se urmareste intotdeauna
obtinerea unor contacte bune,cu rezistenta de contact cat mai redusa.

D.Factorii care influenteaza marimea rezistentei de contact

Cunoscandu-se cauzele pentru care,la imbinarea a doua conductoare,apare rezistenta de
contact,se vor analiza,in cele ce urmeaza factorii care influenteaza marimea rezistentei de
contact:forta de apasar pe contacte,forma contactului,materialul de contact,starea suprafetei de
contact si temperatura.

a.Influenta presiunii de contact

Daca in cazul contactului reprezentat in fig 1,se mareste apasarea exercitata,suprafata
reala de atingere s’ si suprafata reala de atingere s” se maresc;prin zdrobirea peliculelor de oxizi
si indepartarea impuritatilor,pot sa apara si noi puncte de contact,cea ce are ca rezultat o scadere
a rezistentei de contact.
In fig 3 este aratata variatia rezistentei de contact in functie de forta de apasare,pentru
patru timpuri.
Scaderea substatiala a rezistentei de contact la cresterea fortei de apasare se inregistreaza la
toate timpurile de contacte.

Fig 3 Variatia rezistentei de contact in functie de apasarea pe contact,pentru contacte de cupru:

a-contact punctiform;
b-contact liniar;
c-contact plan,cu suprafata de 1,6cm2prelucrata normal;

6/17
d-contact plan,cu suprafata de 1,6cm2,oxidata.

b.Influenta marimii suprafetei aparente de contact

Daca se iau mai multe perechi de contacte de acelasi material si de aceeasi forma,dar
sectiuni diferite si se apasa pe toate cu aceeasi forta,se constata ca rezistenta de contact este
practic aceeasi in toate cazurile.acest lucru se explica usor daca este avut in vedere faptul ca
valoarea rezistentei de contact este determinanta de marimea suprafetei reale de contact si nu de
cea a suprafetei aparente de contact,iar suprafata reala de contact nu depinde atat de marimea
contactului,cat de forta de apasare a acestora.
Concluzie.Pentru a se obtine contacte electrice bune,este preferabil sa se mareasca forta de
apasara,nu suprafata pieselor de contact.
Este insa usor de inteles ca nici presiunea pe contacte nu poate fi oricat de mare,ea fiind
limitata de robustetea aparatului si a contactelor,de conditia de a nu provoca uzuri exagerata sau
deformari ale pieselor de contact.
Fiecarui material de contact ii corespunde o anumita presiune optima de contac,peste care
rezistenta de contact nu mai scade(fig 3).
Pentru imbinarile prin suruburi sunt recomandate,ca oridin de marime,urmatoarele valori:
-cupru cositorit 50…..100 dan/cm2;
-cupru,alama,bronz 60…..120 dan/cm2;
-aluminiu 150 dan/cm2.

c.Influenta starii de contact

Daca suprafata de contact este murdara sau acoperita cu oxizi izolanti,chiar daca forta de
contact este mare si se realizeaza o suprafata fata de atingere importanta,murdariile sau stratul de
oxizi impiedica trecerea curentului,suprafata reala de contact ramanand mica,iar contactul nu
este bun.
Daca in loc sa se slefuiasca suprafetele de contact(fig 1),acestea se prelucreaza cu pila,se
constata ca rezistenta de contact este mai mica.acesta se explica prin faptul ca suprafat prelucrata
cu pila permite realizarea mai multor puncte de contact real,iar asperitatile suprafetei permit mai
usor inlaturarea peliculelor izolante.

Sa consideram patru bare,ca in cele din fig 2 de aceeasi sectiune s,apasate cu aceeasi
forta,dar executate din metale diferite:plumb a,wolfram b,argint c si aluminiu d(fig 4).
Analizand aspectul suprafetei de contact fiecaruia din metale de mai sus se constata ca:
-plumbul,fiind un metal moale,suprafata de atingere s’ este foarte mare,dar pelicula de oxizi si
impuritati nu este indepartata,astfel incat suprafata reala de contact s” este mica(fig 4 a);
-dimpotriva,la barelede wolfram,care este un metal foarte dur,suprafetele de atingere s’ sunt mai
mici,dar oxizii si impuritatile sunt indepartate,astfel incat suprafata reala de contact s” este mai
mare(fig 4 b),decat obtinandu-se cu usurinta contactele electrice bune;
-la barele de argint,ai carui oxizi sunt buni conducatori de electricitate se pot indeparta
usor,practic intreaga suprafata de atingere serveste si pentru trecerea curentului(fig 4
c),obtinandu-se cu usurinta contacte electrice bune;
-spre deosebire de argint,aluminiu are oxizii izolanti electrici si se indeparteaza foarte greu.la o
suprafata de atingere s’ relativ mare,corespunde o suprafata reala de contact s” foarte mica(fig 4

7/17
d). Pentru a se obtine contacte electrice bune intre piese de contact din aluminiu,trebuie luate
masuri speciale,care vor fi analizate ulterior.

Fig 4 Suprafetele de contact ale unor bare din metale diferite,avand aceeasi sectiune si
aceeasi apasare de contact.

3.Materiale pentru contacte

Materialele pentru piesele de contact trebuie sa asigure buna functionare a acestora atat la
trecerea indelungata a curentului electric, cat si in cazul arcului electric care se formeaza la
deschiderea contactelor care intrerup curentul electric.Aceste materiale trebuie sa fie bune
conductoare, sa se oxideze cat mai putin, sa aiba temperatura de topire cat mai ridicata (in special
pentru contactele care intrerup curentul),sa aiba conductivitate termica mare pentru a reduce
incalzirea,sa aiba duritate mare pentru a rezista socurilor,sa aiba proprietaţi mecanice bune
pentru a micşora frecarea si deci si uzura contactelor,sa se poata prelucra uşor.Cele mai folosite

8/17
materiale sunt prezentate mai jos:
Cuprul are conductibilitatea electrica si termica foarte buna, rezistenta buna la arc (dar nu
la curenti de scurtcircuit), cost relativ redus, dar se oxideaza in aer, mai ales la temperaturi
ridicate, formand un strat rau conductor si rezistent din punct de vedere mecanic.De aceea,
folosirea sa este limitata la contactoarelor de curent continuu, asigurandu-se autocuratarea prin
constructie, si la aparatele cu contacte in ulei.
Argintul are cea mai mare conductibilitate electrica si termica, cea mai mica rezistenta de
contact, oxidul care se formeaza la suprafata se indeparteaza usor, dar in atmosfera de sulf
formeaza un strat de sulfit rau conductor, rezistenta sa mecanica si la arcul electric este redusa si
deci nu poate fi utilizat pentru anumite contacte de rupere, este foarte scump si, mai ales in
ultimul timp, foarte deficitar. Argintul se foloseste in constructia pieselor de contact aliat cu
cuprul (3-20% Cu) sau in materiale sinterizate.
Metale dure ca wolframul si molibdenul, se folosesc pentru piesele de contact ale
intrerupatoarelor de inalta tensiune; ele intra, de asemenea, in componenta unor materiale
sinterizate.
Metale pretioase ca aurul, platina, paladiu sunt folofite pentru piesele de contact ale
releelor si intrerupatoarelor care lucreaza la tensiuni reduse, la care straturi chiar foarte subtiri de
oxid pot impiedica inchiderea circuitului electric.
Materialele de contact sinterizate in care pot fi asociate metale cu proprietati foarte
deosebite, de obicei unul moale, de foarte buna conductibilitate electrica si termica (de exemplu
argintul), celalalt dur si cu o temperatura de topire foarte inalta (de exemplu wolframul), se
aproprie mult de conditiile unui metal ideal.Deocamdata, stiinta materialelor nu a descoperit un
material care sa indeplineasca simultan toate aceste conditii.

4.Formele constructive ale contactelor aparatelor electrice

Contactele se realizeaza sub varietate forme constructive,clasificandu-se in trei mari
categorii:

9/17
a)Contacte fixe,ce se pot realiza sub forma nedemontabila,prin sudare sau lipire(fig 5) sau

demontabila prin suruburi si piulite(fig 6).

Fig 5 Contacte fixe nedemontabile;

a-sudate in prelungire;
b-sudate in colt;
c-sudate cu eclise.
La contactele nedemontabile(fig 5),realizate prin lipire sau sudare trebuie ca suprafata de
sudare sa fie mai mare decat actiunea realizate a pieselor ce se sudeaza.La contactele
demontabile(fig 6) este importanta ca forta de contact sa fie suficienta pentru a realiza o presiune
corespunzatoare de contact si care sa nu scada in timp.

10/17
Fig 6 Contacte fixe nedemontabile:a,b,c,d-legaturi dintre un conductor plan si un conductor
rotund;e,f,g,h-legaturi intre conductoare plane;i-legaturi intre conductoare rotunde.

b)Contacte alunecatoare sau glisante,ce servesc realizarii legaturii electrice continue in cazul

unor piese in miscare,prezentate in fig 7.

Fig 7 Contacte alunecatoare si glisante:

a-contact alunecator
b-contact glisant cu role.
c)Contacte de intrerupere,ce functioneaza in doua regimuri:conectat si deconectat.la
contactele de comutatie ale aparatelor electrice de curenti tari in procesul tranzitoriu de conectare
si deconectare apare arcul electric,precum si vibratia contactelor,fenomene periculoase in special
in cazul unor curenti 11urrent de scurtcircuit.
Aceste contacte se pot curent sub forma de punte cu doua locuri de intrerupere,in special
in constructia contactoarelor cu miscarea de translatie(fig 8)sau cu un singur loc de intrerupere la

11/17
contactoarele si intrerupatoarele cu miscare de rotatie(fig 9).La curenti mari se folosesc doua
contacte,unul fiind de arc si celalalt cu o conductivitate electrica mare de lucru(fig 10).

Fig 8 Cale de curent cu doua locuri de intrerupere.

Fig 9 Cale de curent cu un singur loc de intrerupere

Fig 10 Constructii de contacte pentru intreruptoare:

a-contacte de rupere
b-contacte de lucru.

12/17
 La separatoare,la care contactele se inchid si se deschid cand circuitul nu este parcurs de
curent, o solutie constructiva prevede utilizarea unui contact mobil sub foma a doua sine
paralele.forta de apasare necesara se realizeaza prin elasticitate contactului fix si cu ajutorul unor
resorturi.

5.Tehnologia fabricarii contactelor din materiale trase sub forma de sarma sau din
bare
Pentru confectionarea contactelor din material tras sub forma de sarma sau bare se
intrebuinteaza,in principiu trei procese tehnologice:
-refularea la rece la prese de refulat
-presarea la cald,la ciocane de presat,pe margini orizontale de forjat sau la prese;
-strunjenirea,pe strunguri automate sau pe strunguri revolver.
Contactele astfel realizate sunt confectionate pentru intensitati foarte diferite,de la fracturi
de amperi la sute de amperi.Principalele lor forme constructive sunt:
a)Contactele in forma de nit confectionate din metale pretioase(ag,au) si aliajele lor.fiind
utilizate in constructia aparatelor pentru curenti slabi,ele au dimensiuni mici si din aceasta cauza
se intrebuinteaza materiale sub forma de sarma,iar fixarea lor in gaurile suporturilor de contact se
obtine prin nituire.Ele se pot construi sub forma de nituri masive(fig 11),realizate in intregime
din materiale de contact si nituri placate(fig 12),formate din bimetale la care o parte din capul
nitului se realizeaza din material de contact,air restul din alt material,in general
cupru.principalele dimensiuni ale contactelor sub forma de nit sunt prezentate in fig 13.

Fig 11 Contacte sub forma de nit,masive:

a-plane
b-sferice.

13/17
Fig 12 Contacte sub forma de nit,bimetalice:
a-sferic
b-plan.

Fig 13 elemente geometrice ale contactelor sub forma de nit:

a-masive
b-bimetalice
D1-diametrul capului d2-diametrul piciorului
K-inaltimea capului; r1-raza de curbura a capului
L-lungimea piciorului s-grosimea materialului de contact.
Niturile placate sub forma de bimetale permit economisirea materialelor nobile,fara
inrautatirea proprietatilor de contact.grosimea stratului de depunere(s)nu trebuie sa depaseasca
60% din inaltimea (k) a capului nitului.pentru realizarea contactelor sub forma de nit bimetalic se
pot folosi doua metode tehnologice:
a)Se stanteaza saibe dintr-o banda de bilmetal de diametru aproximativ egal cu al capului
al nitului si apoi se formeaza piciorul nitului prin presare,cu ajutorul unor masin
semiautomate;b)se taie sarme din cele doua metale de diametru aproximativ egal cu al piciorului
nitului,se susdeaza impreuna si se formeaza capul nitului.
b)Contacte sub forma de surub(fig 14),intrebuintate la constructia unor aparate a caror
curent nominal este cuprins intre unitati si sute de amperi.sunt confectionate din cupru,alama sau
otel livrate sub forma de sarma,bare rotunde,hexagonale sau patrate.se pot realiza cu lipirea unor
placute de wolfram pe un suport de alama sau otel(fig 14a),prin presarea unui nit din material
nobil intr-un orificiu al supotului din alama sau cupru(fig 14b);cu miezuri sau aliaje de argint
refulate in interiorul unui surub de bronz(fig 14c);sau din suruburi cu cap hexagonal cu placa din
material,nobil sudat(fig 14d).Pentru dimensiuni mici,contactele sub forma de suruburi,buloane
sau stifturi se realizeaza din material de contact masiv.
Aceste tipuri se fixeaza in gaurile portcontactelor prin insurubare sau cu ajutoru
piulitelor.

14/17
 c)Contacte tip fisa de legatura si priza se folosesc in circuitele electrice de curenti relativi
redusi si sunt formate din fisa si priza,realizate din alamuri sau bronzuri in forma de sarme si
bare.ele se fixeaza in portcontacte prin piulite,suruburi,prin presare sau prin alte mijloace.
Operatiile procesului tehnologic al fabricarii contactelor din sarma si bare,sub formele
prezentate,reprezinta o prelucrare obijnuita a metalelor,putandu-se alege o varianta sau alta.
Asamblarea pieselor de contact cu suporturile de contact obtinute din sarme sau bare se
realizeaza prin procedee tehnologice de lipire,sudare,presare sau refulare,conform celor
prezentate in figura 14.
Contactele aparatelor pentru curenti mijlocii si mari se confectioneza din bare fasonate
din cupru sau bimetale.

Fig 14 Contacte sub forma de suruburi cu piesa de contact fixata de suportul de contact:
a-prin lipire b-prin presare
c-prin turnare d-prin sudare.

6.Materiale utilizate la constructia contactelor

Materialele utilizate astazi in constructia contactelor electrice se pot grupa,in
metale,aliaje si amestecuri.
Dintre metale,argintul are cea mai mare importanta,avand domeniul cel mai mare de
utilizare.el are multe proprietati avantajoase si poate fi folosit atat in tehnica curentilor slabi,cat
si in cea a curentilor tari.La suprafetele de curenti slabi se utilizeaza des aurul si platina.cuprul si
wolfram au prioritati ce impun folosirea lo mai ales in tehnica curentilor tari.La contactele
glisante se utilizeaza carbonul sub forma de grafit in amestecuri.
La numarul relativ restrans de metale folosite corespunde un numar mare de
aliaje,recomandate pentru constructia contactelor electrice,ceea ce permite obtinerea unor serii de
avantaje.in comparatie cu metalele,aliajele au o duritate mai mare,o migratie mai redusa de
material,se uzeaza mai putin si se sudeaza si se lipesc mai greu.

15/17
 Functionarea corespunzatoare a contactelor depinde nu numai de alegerea corecta a
materialelor folosite ci si a suportului.acesta trebuie sa aiba o conductivitate electrica si termica
buna,temperatura ridicata de topire,bune proprietati anticorosive,ca si o elasticitate
corespunzatoare.cuprul si aliajele sale constituie in marea majoritatea a cazurilor solutia cea mai
recomandabila.se mai utilizeaza fierul,nichelul si aliajele lor.
Pentru a asigura o buna functionare a aparatelor electrice,este necesar sa se intrebuinteze
pentru contacte materialele ce satisfac cerintele impuse regimurilor de functionare ale
aparatelor,in functie de conditiile de lucru si anume:rezistivitate redusa,rezistenta de contact
mica,stabilitate ridicatacontra oxidarii,sudurii si uzurii,proprietati elastice bune:
-cuprul tare,sub forma de benzi,bare,tevi,table,sarma sau longouri,stas 270-74;
-argintul si aliajele lui cu metale nobile sub forma de sarma,benzi si table,stas 8903-
71,stas 8904-71;
-bimetalele de argint-cupru sau cu argint-otel laminate impreuna sub forma de
sarma,benzi sau bare;
-materiale metalorceramice obtinute din pulberi presate si tratate termic la temperaturi
inalte,din diferite materiale sub forma de placi si discuri;
-alamuri,mai ales turnate,pentru piese de forma complicata,care cer o rezistenta mecanica
ridicata so forte de fecare reduse la contactele alunecatoare,stas 95-75;
-compozitii din carbune-cupru grafitat,turnate in diferite forme.
-materiale rare si aliajele lor.

7.Metode de imbinare a conductelor electrice

In instalatiile electrice si in constructia aparatelor electrice este necesar foarte frecvent sa
se imbine intre ele doua conductoare,astfel incat curentul electric sa poata parcurge,cat mai usor
circuitul.
Imbinarea a doua conductoare,in scopul realizarii contunuitatii circuitului,se poate realiza
in mai multe moduri(fig 15):prin sudare,prin lipire,prin strangere cu suruburi prin simpla
apasare.
•Imbinarea prin sudare:se realizeazaincalzindu-se piesele respective,in zona de
imbinare la temperaturi superioare punctului lor de topiere;se obtine in felul acesta o imbinare
definitiva,cu rezistenta mecanica foarte buna si rezistenta electrica foarte mica.
•Imbinarea prin lipire se realizeaza cu ajutorul unui aliaj sau al unui metal,altul decat al
pieselor care se imbina,care are punctul de topire inferior temperaturii de topire a pieselor si care
in stare topita,adera bine la aceasta.
•Imbinarea prin strangere cu suruburi se foloseste acolo unde este necesara o legatura
solida,de lunga durata,dar demontabila(fig15).
•Imbinarea prin simpla apasare a celor doua conductoare,unul asupra celuilalt este
folosita acolo unde:
-in conditi normale de serviciu,circuitul electric trebuie mentinut inchis de catre doua
organe aflata in miscare unul fata de celalalt asa cum se intampla de exemplu:
-intre colector si perii,la motoarele electrice cu colector;
-intre inelele de contact si perii,la motoare de curent alternativ cu rotorbobinat(fig15b);

16/17
Fig 15 Diferite metode de imbinare a conductoarelor

-intre troleu si firul de contact,la vehiculele de tractiune electrica;

-intre rotile acelorasi vehicule si cale etc.
Imbinarea prin strangere cu suruburi si cea prin simpla apasare a conductoarelor se
numesc imbinari prin contact.
Suprafata de contact este suprafata comuna a doa conductoare,prin care se realizeaza
imbinarea dintre ele,in scopul trecerii curentului de la un conductor la celalalt.
Piese de contact sau contacte sunt elemente de conductor special destinate sa realizeze
imbinarea prin contact.
pentru a putea realiza contacte electrice cat mai bune,trebuie cunoscut mai intai modul in
care trece curentul electric printr-o suprafata de contact,lucru care se va analiza in cele ce
urmeaza.

17/17
18/17