Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte sensuri, vedeți Turda (dezambiguizare).
Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară
Torda) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România.
Turda
Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca. — Municipiu —

Orașul antic Potaissa (pe locul căruia se află actualul oraș Turda)
este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[5],
elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod
LMI CJ-I-m-A-07210.03).

Cuprins
Istorie
Stemele orașului
Steme vechi (înainte de 2000)
Stema actuală (după 2000) Turda
Cronologia istorică a Turzii
Istoria antică
Istoria feudală
Varia
Istoria modernă
Istoria contemporană

Date geografice Stemă

Demografie
Evoluție istorică
Structura pe etnii
Structura confesională
Turda
Date economice
Cultură
Viața religioasă
Lăcașuri de cult
Case parohiale
Obiective turistice
Obiectiv memorial Turda (România)
Administrație Localizarea orașului pe harta României
Relații externe Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E
Personalități
Galerie de imagini Țară România
Vezi și Județ Cluj
Bibliografie
 Note
SIRUTA 55259 (http://colectaredate.
Legături externe insse.ro/senin/classification
s.htm?selectedClassificatio
n=SIRUTA_AN_2015&actio
Istorie n=search&resetCount=true
Articol principal: Istoria Turzii. &firstOperator=%3D&itemC
ode=55259&locale=ro)
Turda a fost fondată ca o așezare dacă sub numele probabil de
Turdava. A fost cucerită de romani și redenumită Potaissa. Atestare 1202

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine. Reședință Turda[*]

În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Componență Turda[*]
Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea
Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul Guvernare
de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria - Primar Cristian-Octavian
modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei Matei[*][4] (PSD, 2016)
reședința Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876
reședința Comitatului Turda-Arieș (Torda-Aranyos vármegye). Altitudine 315 m.d.m.
Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.

Populație (2011)[2][3]
Stemele orașului - Total ▼ 47744 locuitori
- Densitate 609 loc./km²
Steme vechi (înainte de 2000) - Recensământul
55.887 locuitori
anterior, 2002

Fus orar EET (+2)

- Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 401001–401189
Prefix telefonic +40 x64[1]

Stema orașului în Stema orașului între anii Localități înfrățite

secolele XVIII-XIX 1918-1968
- Angoulême Franța
- Hódmezővásárhely Ungaria
- Bihartorda Ungaria
- Torda, Banatul
Serbia
Central
- Putten Țările de Jos
- Santa Susanna[*] Spania
Stema orașului între anii
1968-2000
- Kiskunfélegyháza Ungaria

Prezență online
Stema actuală (după 2000)
site web oficial (http://www.primturda.ro/)
GeoNames (https://www.geonames.org/664453)
 Stema municipiului Turda se compune
dintr-un scut ornat cu un "chevron" roșu,
răsturnat în partea superioară a
câmpului.
Câmpul superior, cu interior albastru,
delimitat de "chevron", conține un braț
stâng înveșmântat în zale cu o secure de
luptă, executat cu smalț argintiu.
Stema actuală Câmpul inferior al scutului este mobilat
cu un munte despicat în două, cu fond
argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă
de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în
senestra este reprezentat un copac în culori naturale.
"Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în
aur.
Municipiul Turda în județul Cluj
Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri.
Semnificația elementelor însumate: Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T
- coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în urda&action=edit&section=0)
zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul
central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul,
care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un
singur sceptru;
- câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta
semnificând rezervația naturală Cheile Turzii;
- ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica;
- copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări,
copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului;
- cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei[6].

Cronologia istorică a Turzii

Istoria antică

Epoca preistorică - Există numeroase urme

arheologice vechi de cca. 60.000 de ani descoperite în
zona Turda în cele 29 de peșteri din Cheile Turzii,
Cheile Turului, între satele Tureni, Copăceni, Bădeni,
Aiton, Moldovenești, Mihai Viteazul, zona Durgău
lângă fostul lac nr.1 ("Carolina") etc;
100-170 - Ptolemeu numește așezarea din Dacia
"Potaissa" în lucrarea sa "Geografia";
108 - Localitatea Potaissa, apare menționată pe
miliarul de la Aiton. Potaissa este reședința Legiunii a
V-a Macedonica.
193 - Potaissa devine "municipium" apoi "colonia";
271 - Retragerea administrației romane în timpul lui
Turda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Aurelian.
(Click (http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f
Datorită prezenței sării, Potaissa cunoaște o
dezvoltare și după abandonarea Daciei de către =Josephinische_Landaufnahme_pg110.jpg) pentru
romani fiind descoperite numeroase urme ale unui imagine interactivă)
cartier mesteșugăresc pe Dealul Zânelor.
Istoria feudală

Secolele IX-X - Ardealul era divizat teritorial în 3

formațiuni statale, numite voievodatele lui Gelu, Glad
și Menumorut. Turda a aparținut voievodatului lui Gelu.
Secolele X-XII - Are loc procesul de colonizare treptată
a Transilvaniei. Voievodatul Gelu este cucerit de unguri
în jurul anului 900.
1075 - Prima atestare documentara a localității Turda:
minele de sare de la Castrum Turda sunt donate de
regele Ungariei calugarilor benedictini
1202-1203 - Turda și exploatarea sării din zonă sunt
atestate documentar.
1271 - Prima atestare documentară a Salinei de la
Turda.
1279 - Turda devine comitat, unul din cele 7 comitate
din Transilvania.
1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor
transilvăneni.
1311-1340 - Se construiește Biserica Reformată din
Turda Nouă.
1350-1400 - Se construiește Biserica Reformată din
Turda Veche.
1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la
Turda.
În secolul al XV-lea se construiește clădirea actualului
Muzeu de Istorie fost palat voievodal.
1428 - A fost proclamat „Unio Trium Natiorum”,
document reinnoit la 1506 care nega drepturile
românilor din Transilvania.
1437 - Populația nemulțumită din zona Turzii participă Zona centrală a Turzii
la răscoala de la Bobâlna.
1437 - In 16 septembrie, Fraterna Unio din 1437 ia
măsuri pentru înfrângerea răscoalei. Documentul
incheiat la Căpâlna, este ratificat în 1438 la Turda.
1458-1504 - Se construiește Biserica Romano-
Catolică din Turda.
1514 - Albert in fruntea unui grup de lucrători de la
Salinele din Turda participă la războiul țărănesc
condus de Gheorghe Doja.
1568 - Dieta de la Turda proclamă pentru prima dată in
Europa libertatea religioasă a patru culte.
1601 - La 9 august, este ucis (vezi Mormântul lui Mihai
Viteazul) lângă Turda, la 43 de ani, Mihai Viteazul, cel
dintâi unificator al celor trei Principate Românești.
1613-1629 - Turda cunoaște o mare dezvoltare prin
măsurile luate de Gabriel Bethlen.
1644 - Gh.Racoczi conduce armata din Turda la
Războiul de 30 de ani.
1711-1712 - Balica Nechita din Petrești participă la răscoala antihasburgică având bastionul de luptă în Cheile
Turzii.
1781 - Edictul de toleranță iozefin a acordat libertate religioasă ortodocșilor și protestanților
1782 - Edictul de toleranță iozefin a acordat libertate religioasă mozaicilor.
1783 - Impăratul Iosif al II-lea a înființat la Sibiu o episcopie greco-ortodoxă, Mitropolia Ortodoxă a Ardealului din
prezent.
1782-1784 - S-a înființat prima școală în limba română.
1784 - Lucrătorii de la Salina Turda, participă la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan.
Varia
Topografii militari austrieci au marcat pe hărțile iozefine ardelene
din 1769-73 și locurile publice de pedepsire a delicvenților, prin
simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul
“Gericht” (în germ. tribunal, justiție). Majoritatea acestor locuri
sunt situate în apropierea localităților, pe înălțimi vizibile, care
străjuiesc drumurile principale. Locul de supliciu al
condamnaților de la Turda s-a aflat pe Dealul Spânzuraților, la
ieșirea din oraș spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a șoselei
actuale E60, înainte de intersecția cu drumul care duce spre satul
Copăceni.

Istoria modernă

1810 - În Biserica Între Români din Turda, Vasile Moga

este ales primul episcop român al Bisericii Ortodoxe
(vezi Mitropolia Ardealului).
1828 - Se naște Dr. Ioan Rațiu.
1839 - Este sfințită Biserica Rățeștilor, greco-catolică,
cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Turda
Veche. Biserica este ctitorie a canon. prepoz. capit.
Basiliu Rațiu și a familiei Rațiu.
1844 - Dr. J. Hanko amenajează Băile sărate.
1847 - În Biserica Între Români din Turda, Andrei
Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe.
1848 - Turda devine centrul reacțiunii nobiliare. Lupta
revoluționarilor este condusă de Avram Iancu, Ioan
Ciurileanu, frații Ioan Rațiu (viitorul memorandist) și
Partenie Rațiu, verii lor Ioan Rațiu "Tribunul" și Nicolae
Mureșan, viitor martir alături de Alexandru Arpadi.
Participă la revoluție și Simion Balint din Copăceni,
prefect în legiunile lui Avram Iancu. Dr.Ioan Rațiu
participă la luptele de la Bucium.
1863 - Este înființată școala din Turda Nouă.
1865 - Are loc la Turda o consfătuire condusă de
Alexandru Șterca-Șuluțiu și Gh.Barițiu împotriva unirii
Transilvaniei cu Ungaria 1848.
1869 - În Turda are loc o mare consfătuire împotriva
pactului dualist.
1870 - Se înființează școala din Oprișani.
1876 - Se înființează prima școală confesională
românească din Turda Veche. Fondurile necesare
construcției acesteia au fost asigurate de către
Prepozitul Basiliu Rațiu.
1877-1878 - Au loc acțiuni de solidarizare cu lupta pentru independență.
1880-1892 - Are loc o intensă activitate politică națională condusă de Dr.Ioan Rațiu, militant memorandist.
1880 - Se construiește fabrica de bere.
1883 - Se organizează "Societatea Meseriașilor".
1883 - Se înființează "Banca Arieșană".
1898-1906 - Se înființează "Școala de Agricultură".
1902 - Moare omul politic Ioan Rațiu.
1904-1905 - Se organizează Sindicatul tăbăcarilor și cel al constructorilor.
1907 - Se naște sculptorul Ștefan Hajdu, emigrat la Paris în 1927.
1908-1909 - Se construiește clădirea actualului liceu "Mihai Viteazul".
1911 - Se înființează intreprinderea chimică "Solvay".
 1913-1914 - Se construiește Fabrica de ciment,
cărămizi etc.
1917 - Se introduce gazul metan; populația ajunge la
17.000 de locuitori.
1918 - Turda devine reședința judetului Turda
1918 - La 24 noiembrie, are loc în clădirea fostului
hotel Elisabeta, adunarea celor 130 de comune din
jud. Turda care alege 500 de delegați pentru adunarea
de la 1 decembrie 1918.
1921 - Ia ființă Fabrica de Sticlă Turda.
1923 - Se ridică Troița de lemn în memoria lui Mihai
Viteazul.
1930 - Se ridică statuia lui dr.Ioan Rațiu, operă a
sculptorului C.Medrea.
1934-1945 - Apare revista "Ogorul Școlii". Vedere panoramică a orașului din Cimitirul central
1934 - Se desfășoară la Turda "Congresul
Învățătorilor".
1935-1938 - Se construiește Catedrala Ortodoxă.
1935 - a fost fondată Manufactura Națională de Porțelan "CORAL" Turda
1940 - Au loc proteste împotriva Dictatului de la Viena.

Istoria contemporană

1944 - Intre 2 septembrie si 4 octombrie, se desfașoară lupte duse de batalionul fix Arieș, Armata a IV-a
Română, împreună cu Armata a II-a Munte și Corpul 35 din Armata a 27-a sovietică.
1949 - Intră în funcțiune Fabrica de produse refractare „Silica - 9 Mai”.
1950-1960 - Se înființează „Intreprinderea de Prefabricate”.
1976 - Se înalță grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan.
1977 - La 9 mai se ridică Obeliscul închinat lui Mihai Viteazul, opera sculptorilor Marius Butunoiu și Vasile Bati.
1989 - Au loc acțiuni revoluționare la Turda.
1993 - La 6 iunie, are loc dezvelirea monumentului copie după Miliarul de la Aiton, prima atestare epigrafică a
Potaissei.
1998 - La 25 octombrie, este dezvelită statuia eroului revoluționar Avram Iancu.

Date geografice
Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea
Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor,
în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor [7] cu Valea Caldă Mare [8].

Orașul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și
terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și Oprișani (de la podul peste
Arieș spre Câmpia Turzii).

Demografie
Conform recensământului efectuat în
2011, populația municipiului Turda se
ridică la 47.744 de locuitori, în scădere
față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră
55.887 de locuitori.[2] Majoritatea
locuitorilor sunt români (77,05%).
 Principalele minorități sunt cele de
maghiari (8,18%) și romi (5,45%).
Pentru 9,13% din populație, apartenența
etnică nu este cunoscută.[3] Din punct
de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar
există și minorități de reformați
(5,53%), penticostali (3,27%), greco-
catolici (2,79%), unitarieni (1,71%),
romano-catolici (1,57%) și martori ai lui
Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din
Componența etnică a Componența confesională a
populație, nu este cunoscută apartenența
municipiului Turda municipiului Turda
confesională.[9]
Români (77,04%) Ortodocși (72,54%)
Maghiari (8,17%) Romano-catolici (1,57%)
Evoluție istorică
Romi (5,45%) Reformați (5,52%)
Necunoscută (9,13%) Penticostali (3,26%)
Altă etnie (0,19%) Greco-catolici (2,78%) Structura pe etnii
Unitarieni (1,7%)
Martori ai lui Iehova (1,57%)
Necunoscută (9,41%)
Altă religie (1,59%)

Turda[10]
Anul Total Români Maghiari Alte etnii
1850 8.743 1861 6287 595
1880 10.563 2417 7609 537
1890 12.370 2927 9045 398
1900 13.587 3469 9433 685
1910 15167 4184 10533 450
1920 16692 5223 10361 1108
1930 21428 8332 10602 2494
Clădirea Primăriei din Turda
1941 32170 22670 7108 2392
1956 35606 26550 7338 1718
1966 44980 36544 7622 814
1977 55294 46258 7718 1318
1992 61200 51631 7114 2455
2002 55887 47442 5618 2827
2011 43472 36824 3906 2742

Structura confesională

Turda[10]
Anul Total Ortodocși Greco- Romano- Reformați- Alte
Catolici Catolici Calvini confesiuni
1850 8743 621 1238 1027 5076 781
1857 8885 606 1338 1230 4702 1009
1869 9928 796 1561 1371 4889 1311
1890 12370 982 2165 1710 5925 1598
1900 13587 1066 2740 1851 5928 2002
1910 15167 1217 3373 2226 6151 2200
1930 21428 2592 5728 3196 6952 2960
1992 61200 47207 3364 1545 4888 4196
2002 55887 44793 1954 1051 3708 4381

Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor
maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor în aceiași
perioadă se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în secolele XVII-XX o mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Luterană de
confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Luteran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că
dispăruseră credincioșii luterani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată.

Turda - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Date economice
Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie
metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată, orașul este un centru important de industrie ușoară
(confecții etc.). În Turda își desfășoară activitatea economică un număr de 2225 firme comerciale[11].
Principalele întreprinderi au fost înființate în următoarele perioade istorice:
- înainte de 1918: Salina, Fabrica de Bere, Uzinele Chimice, Fabrica de Ciment, Fabrica de Gips.
- între 1918-1940 (perioada interbelică): Fabrica de Sticlă, Electroceramica.
- după 1945: Casirom, Lapp Insulator, Roland Impex.

Cultură
Pe locul unde astăzi funcționează "Școala Teodor Murășanu" (str. Dr.I.Rațiu nr.53, fostul Liceu de Fete "Principesa Ileana" din
perioada interbelică) a existat prima școală românească din Turda[12].

În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală
"Filarmonia", Societatea Culturală "Rei Culturaes Fautores", Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de
dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa", Colegiul Emil Negruțiu (str.Agriculturii nr.27), Colegiul Tehnic "Dr.Ioan
Rațiu" (str.Ștefan cel Mare nr.4), Colegiul Tehnic (str.Basarabiei nr.48), Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" (str.Tineretului nr.6),
Liceul Teoretic "Josika Miklos" (str.B.P.Hasdeu nr.4) și Colegiul Național Mihai Viteazul (str.Dr.I.Rațiu nr.111).

Lapidariul, aflat în trecut în părculețul din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Liceul
Teoretic "Josika Miklos" și de fostul Palat al Finanțelor, a fost mutat în anul 2013 în incinta Muzeului de Istorie, unde acum este
protejat contra vandalismelor. Conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii
(sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc).

Viața religioasă

Lăcașuri de cult
Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piața Republicii nr.54
Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram
Iancu nr.49
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Hașdeu
nr.1
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piața Basarabiei
nr.10
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei
nr.47
Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986), Piața
1 Decembrie 1918 nr.27
Biserica Unitariană, str. Dacia nr.3
Biserica Rățeștilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr
nr.19
Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei
nr.17
Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei
Șaguna nr.2
Biserica Șovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr.10
Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgăriște nr.32
Biserica Greco-Catolică (str.Dacia nr.2)
Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. Ștefan cel Mare
nr.12-14 (construcție 2014-2015)
Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprișani, Calea Victoriei nr.31 (colț cu Aleea Plopilor)
Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprișani, str. Ioan Opriș nr.1
Biserica Ortodoxă „Înălțarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprișani, str. Panseluțelor (fără număr)
Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr.49
Biserica Ortodoxă "Înălțarea Domnului" Str.Privighetorii nr.29 Turda Nouă
Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” Str Hărcana
 Mănăstirea Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, str.
Bogata
Biserica Greco-Catolică „Maria, Regină a Păcii și a Sf.Rozariu”,
str. Dacia nr.2
Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru și Pavel", cartier Oprișani,
Calea Victoriei nr.3a
Biserica Greco-Catolică "Adormirea Maicii Domnului", cartier
Poiana, str. Câmpiei nr.69
Biserica Adventistă “Speranța”, cartier Oprișani, str. Mihai
Viteazu nr.4c (în l. română)
Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l.
maghiară)
Biserica Evanghelică C.A.[13], str. Vasile Alecsandri nr.12 Mănăstirea Ortodoxă (str.Bogata)
Biserica Baptistă “Speranța”, str. G.Coșbuc nr.9
Biserica Baptistă, str. Roșiori nr.2
Biserica Baptistă, str. Gelu nr.5
Biserica Nouapostolică, str. B.P.Hașdeu nr.13
Biserica Penticostală “Alfa și Omega” ("Biserica lui Dumnezeu
Apostolică Nr.1"), str. Avram Iancu nr.23
Biserica Penticostală „Calea Vieții“ ("Biserica lui Dumnezeu
Apostolică Nr.2"), str. Caisului nr.3
Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu
Apostolică Nr.3"), cartier Oprișani, str. Tineretului nr.40
Biserica Penticostală “Filadelfia” ("Biserica lui Dumnezeu
Apostolică"), str. Bicazului nr.9
Biserică Penticostală, cartier Oprișani, str. Hațegului nr.2d
Biserica Penticostală Betel[14], str. 22 Decembrie 1989 nr.10
Biserica Penticostală Speranța Nr.2, cartier Poiana, str.
I.L.Caragiale F.N.
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr.44a
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprișani, str.
Detunata nr.9
Biserica Evanghelică Metodistă Unită "Maranata"[15],
str.Salinelor 7
Fosta Biserică Evanghelică-Luterană
Sinagoga, str. M.Eminescu nr.24-28
(demolată în 1986)
La Wikimedia-Commons se găsesc imagini ale
tuturor lăcașurilor de cult din Turda. (http://commons.wikimedia.org/wiki/Turda#Religiou
s_buildings_.28Edificii_religioase.29)
Pe situl Biserici.org se pot urmări imagini și informații actualizate ale bisericilor din
Turda. (http://www.biserici.org/index.php?menu=CU&criteria=Turda)

Case parohiale
Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piața Republicii nr.1
Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr.49
Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr.44
Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piața Basarabiei nr.10
Parohia Bisericii Reformate - str.Câmpiei nr.64
Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr.12
Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr.5
Parohia Bisericii Evanghelice C.A: str.Vasile Alecsandri nr.12
Parohia Turda Nouă II - str.Gheorghe Barițiu nr.19
Parohia Ortodoxă Română Turda II - str.Gheorghe Lazăr nr.21
Parohia Ortodoxă Română Turda Veche - str.Ion Moldovan nr.2
 Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul” - str. Panait Cerna nr.24
Parohia Ortodoxă Română Oprișani I - str.Ioan Opriș nr.7
Parohia Ortodoxă Română Oprișani II - Calea Victoriei nr.31A
Parohia Ortodoxă Română Oprișani III - Calea Victoriei
Parohia Bisericii Române Unită Greco-Catolică Poiana - str.Câmpiei nr.82

Obiective turistice
Articol principal: Lista locurilor în Turda.
În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

Castrul roman Potaissa - zona Cetate

Miliarul de la Aiton - Piața 1 Decembrie 1918
Lapidariul din Turda - zona Centru
Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche - zona Centru
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
Catedrala Ortodoxă din Turda - zona Centru
Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
Judecătoria din Turda - zona Centru
Primăria din Turda - zona Centru
Statuia Dr. Ioan Rațiu - zona Centru
Mormântul lui Mihai Viteazul - str.Bogata
Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
Lacurile Durgău - cu ștrand modern amenajat
Băile Sărate
Grădina zoologică - zona Băi Sărate
Cheile Turzii
Cheile Turului
Cascada Ciucaș
Muntele Băișorii aproape de comuna Băișoara
Săndulești
Cetatea Liteni
Cetatea Trascăului
Rimetea

Obiectiv memorial
Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din
localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43
cunoscuți.

Administrație
Municipiul Turda este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Cristian-Octavian
Matei[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[16]
 Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7
Partidul Național Liberal 5
Partidul Mișcarea Populară 3
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 3
Uniunea Democrată Maghiară din România 2
Partidul România Mare 1

Turda este împărțită în mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Oprișani (alcatuită din
microraioanele Micro I, II, III și IV), Poștarât, Hărcana, Sfântu Ion și Petrilaca.

În cartierul Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite începând din anul 1968 și până în
prezent.

Alte zone din Turda au încă denumiri asociate unor persoane ce au locuit în zona respectivă ("La Bocoș") sau unor instituții
cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "Lângă Spital", "La Biserică", "La Materna" etc.

Relații externe
Turda este înfrățită cu mai multe orașe din alte țări:

Angoulême (Franța)
Hódmezővásárhely (Ungaria)
Bihartorda (Ungaria)
Torda (Serbia)
Putten (Olanda)
Santa Susanna (Spania)

Personalități
Ion Rațiu (1917 - 2000), membru marcant al PNȚCD, deputat de Cluj;
Ioan Rațiu (1828 - 1902), președintele Partidului Național Român din Transilvania, memorandist;
Ovidiu Iuliu Moldovan (1942 - 2008), actor;
Paul Surugiu (n. 1976), interpret de muzică ușoară, cunoscut ca Fuego;
Eta Boeriu (1923 - 1984), poetă și traducătoare.
Vasile Cerghizan (1885 - 1968), om de cultură, protopop greco-catolic;
Ion Cristoreanu (1925 - 1995), interpret de muzică populară;
Pavel Dan (1907 - 1937), scriitor și pedagog;
Ștefan / Etienne Hajdu (1907 - 1996), sculptor;
Nicolae Hristea (1906 - 2001), pedagog;
Aurel Dragoș Munteanu, scriitor și diplomat;
Teodor Murășanu, poet, eseist și profesor;
Ioan Opriș, preot ortodox, martir
Augustin Rațiu, decorat cu ordinul "Crucea Română" în gradul de cavaler (1923).
Basiliu Rațiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Rățeștilor din Turda.
Ioan I. Russu, istoric, filolog, academician
Coriolan Sabău, profesor, protopop greco-catolic, deținut politic
Aurel Terec (1945-2007), sculptor;
Marian Odangiu (n. 1954), scriitor, realizator de emisiuni radio;
Andrei Avram (1930 - 2018), lingvist, membru al Academiei române.
Ádám Anavi (1909 - 2009), scriitor, poet, dramaturg
Galerie de imagini
Pentru mai multe imagini, vezi Wikimedia Commons - Turda (http://commons.wikimedia.org/wiki/Turda) și Wikimedia
Commons - Category:Turda (http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Turda).

Castrul roman Potaissa Muzeul de Istorie Catedrala Ortodoxă Centrul Rațiu pentru democrație
Fost Palat Voievodal

Statuia Dr. Ioan Rațiu din Pliant, pag.1 Pliant, pag.2 Crucea Mântuirii
Turda editat de Primăria editat de Primăria Neamului
Municipiului Turda Municipiului Turda
cu ocazia dezvelirii cu ocazia dezvelirii
statui lui Avram Iancu statui lui Avram Iancu

Copia miliarului de la Miliarul de la Aiton - Statuia Lupa Capitolina Colegiul Național „Mihai
Aiton detaliu (Piata Romană) Viteazul” din Turda
Str.Dr.Ioan Rațiu, nr.111

Școala de Arte și Meserii Teatrul Municipal din Primăria Municipiului Banca Comercială
(Str.Campiei nr.51) Turda (Piața Republicii Turda (Piața 1 Decembrie
nr.52) 1918)
 Casă rurală Biserica Romano- Salina Turda Lacurile Durgău
(Piața 1 Decembrie Catolică
1918,nr.5)

Băile Sărate din Turda Imagine panoramică Turda 2011 - vedere dinspre Panorama oraşului
satul Copăceni {șoseaua Cluj -
Turda}

Panorama oraşului Panorama oraşului Panorama oraşului Monumentul Eroilor din

Cimitirul Turda Veche

Vezi și
Istoria Turzii
Oprișani
Turda Nouă
Comitatul Turda (Torda)
Poiana, Turda
Potaissa
Legiunea a V-a Macedonica
Dacia romană
Așezarea romană de la Turda - „Lișca”
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda
Familia Rațiu
Mihai Viteazul (film)
Județul Turda (interbelic)
Lista locurilor în Turda
Biserica de lemn din Hărcana
Evreii din Turda
Masacrul de la Hărcana (Turda)
 Statuia lui Avram Iancu din Turda

Bibliografie
Balázs Orbán - Torda város és környéke (http://mek.oszk.hu/04700/04756/) (Orașul Turda și împrejurimile sale),
Budapesta, 1889[17]
Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
Călăuza Turzii, Teodor Murășanu, 1923
Ioan Moldovan-Moldovănuț, Elie Dăianu, Cluj, 1927
Schița monografică a județului Turda-Arieș, Petre Suciu, Turda, 1929
Călăuza orașului Turda și împrejurimile, Edit. Librăriei Arieșul S.A. Turda, 1930
Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
Monumente istorice din Turda, Camil Mureșan, Edit. Meridiane, București, 1968
Valea Arieșului, Ion Popescu-Argeșel, Edit. Sport-Turism, București, 1984
Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980, 1982
Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
Pagini de istorie și cultură turdeană, Valentin Vișinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
Statornicie și continuitate, Valentin Vișinescu, Cluj-Napoca, 2001
Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
Aspecte privind viața socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
Județul Cluj - trecut și prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
Turda - orașul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
Inscripții în sare: TURDA ', pag.67 cu referire la prima școală româneasca în anul 1782 din Turda, Dana Deac,
Edit.Cluj-Napoca Eurograph 2008, ISBN 978-973-88743-2-9
Turda - Date istorice și obiective turistice, pag 60 cu referire la prima școală românească la Turda în 1782,Violeta
Nicula, Editura Triade ISBN 9739196-72-4
Spiritualitate turdeană, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
Turda - Leagăn de civilizație românească, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
Dicționar de personalități turdene, Valentin Vișinescu et al, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
Parohii greco-catolice turdene. Istorie și actualitate (1700-2011), Florin-Vladimir Gheorghiu, Cap.VI se referă la
Invătamântul Greco-Catolic Turdean, Prima școală românească inființată in 1785. Edit. Argonaut, Cluj-Napoca,
2011, ISBN 978-973-109-278-2
Parohii in Judetul Cluj (http://www.searchromania.net/parohii-35/cluj/_1/)
TurdaInfo.ro - Istorie (http://istorie.turdainfo.ro/index.php/Home.html)
Redescoperiți Romania, Turda (http://www.ropedia.ro/localitati/Cluj/Turda/)
Centrul istoric (http://www.revistaorasul.ro/Centrul_istoric.html)
Potaissa arc peste timp (http://www.scribd.com/doc/50131914/Potaissa-arc-peste-timp-pt-copii-2)

Note
1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii” (http://www.ki
a.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru
Inovație). Accesat în 6 august 2013.
3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii,
orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls). Institutul
Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016 (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/SIAL2016_P_Lista_
Moc-2.xlsx), Biroul Electoral Central[*]
5. ^ https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf
6. ^ http://lege5.ro/Gratuit/hezdqmrv/hotararea-nr-486-2000-privind-aprobarea-stemelor-unor-municipii Guvernul
României, Hotărârea nr. 486/2000 privind aprobarea stemelor unor municipii în vigoare de la 21.06.2000
 7. ^ Alte toponime locale pentru “Valea Racilor”: Pârâul Racilor, Valea Rachiș, Valea Copăceni, Valea Copandului,
Pârâul Copăcenilor.
8. ^ Alte toponime locale pentru “Valea Caldă Mare”: Pârâul Fânațelor, Valea Fânațelor Vacilor, Valea Aiton (în
lucrarea lui Balázs Orbán: "Valea Sărată Mare").
9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii,
orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls). Institutul
Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
10. ^ a b Varga E. Árpád - Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania (http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg
=3&action=etnik&id=5300)
11. ^ Firme din turda, Cluj pagina 1 (http://www.firme.info/cluj/turda.html)
12. ^ Scoala Teodor Murasanu (http://www.tmturda.ro/)
13. ^ C.A. = Confesiune Augustană
14. ^ Betel: în limba ebraică "Beth-El" = "Casa Domnului".
15. ^ Maranata/Maranatha: expresie arameică a creștinilor din sec.I-II maran athâ ("Vino, Doamne !"), în așteptarea
reîntoarcerii grabnice a lui Isus Cristos pe pământ, după ridicarea acestuia la cer.
16. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_man
date-2.xlsx) (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
17. ^ Traducerea în limba română a cărții lui Balázs Orbán, făcută de învățătorul turdean Teodor Oțel în perioada
interbelică (2 volume în manuscris), se găsește la Muzeul de Istorie Turda și la Biblioteca Municipală Turda.

Legături externe
TurdaNews (http://www.turdanews.net/)
Lista secțiilor de votare ce cuprinde denumirile străzilor în 2012 (http://www.turdanews.net/articole/administraie-lo
cal/19406-au-fost-stabilite-sectiile-de-votare-din-turda.html)
Primăria Municipiului Turda (http://www.primturda.ro/)
Stema municipiului Turda aprobata prin H.G.R. nr.486/9.06.2000. (http://primariaturda.ro/index.php?topic=17&bla
nk=0&pag=simboluri.htm)
Biblioteca municipală Teodor Mureșan (http://www.bibliotecaturda.ro/index.php)
Școala Teodor Murașanu cu origine in prima școală românească din Turda (http://educatie.turdainfo.ro/index.php/
Turda/scoala-teodor-murasanu.html)
Harta Turda (http://infoturda.ro/harta.html)
TurdaInfo.ro Turism (http://turism.turdainfo.ro/)
Fundația de Ecologie si Turism Potaissa Turda (http://www.potaissa.org/)
TurdaTurism.RO (http://www.turdaturism.ro/)
Junior Ranger Potaissa - rezervatii naturale in imprejurimile Turzii (http://potecitematice.juniorranger.ro/index.php/
arii-protejate)
Turdeni.RO - grupul excursionistilor turdeni (http://turdeni.ro/)
Turda interbelică (http://www.turdainterbelica.go.ro/)
Imagini vechi din Turda (http://imaginivechi.wordpress.com/)
Imagini vechi din imprejurimile Turzii (http://dintrecut.wordpress.com/)
Imagini din Turda publicate pe Panoramio (http://www.panoramio.com/user/5733458/tags/Turda)
Salina Turda înainte de modernizare (http://salinaveche.wordpress.com/)
Pagini de istorie a Turzii (http://istoriaturzii.wordpress.com/)
Publicația Colegiului Mihai Viteazul (http://cnmvturda.licee.edu.ro/index.php)
Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - județul Turda-Arieș (http://lcw
eb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1893)
Dicționar de localități din Transilvania (http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres)
Lista monumentelor istorice (http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_Rom%C3%A2nia/Cluj/
T)
Centrul Istoric (http://www.revistaorasul.ro/Centrul_istoric.html)
Biserici din Turda (partea I) (http://www.youtube.com/watch?v=-UWSOU3L8C0)
Biserici din Turda (partea II) (http://www.youtube.com/watch?v=BQLaYQ6sQRA)
Biserici din Turda (partea III) (http://www.youtube.com/watch?v=vrHMOWcxDZ0)
 Bisericile din Turda (http://web.archive.org/20111214162420/ana-maria-catalina.blogspot.com/2010/01/publicatii-
pe-bisericiorg.html)
Lacurile de la Durgău – Turda (http://www.youtube.com/watch?v=zzj6ZX5Y8ko)
Lacurile de la Băile Sărate Turda (http://www.youtube.com/watch?v=sfeH7k8ywrc)
Pârâul Mic Sărat de la Turda (http://www.youtube.com/watch?v=Z47mqunzR90)
Monumente din Turda (http://www.youtube.com/watch?v=VxyGPt2jjDg)
Industria în bazinul inferior al Arieșului (http://web.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/rezumate/2010/geografie/CAMELIA_MA
RIA_KANTOR_Ro.pdf)
Rezultatele recensământului în Turda în 2012 (http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/files%5Cdeclaratii%5CComunica
t%20CLUJ%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf)
Teritoriul administrativ al municipiului Turda (http://cuplutapearies.blogspot.de/2013/05/teritoriul-administrativ-al.ht
ml)
hu Balázs Orbán - Torda város és környéke (http://mek.oszk.hu/04700/04756/html/index.html)

Street View

Street View, Turda, punct de pornire: Piața Republicii (http://www.gearth.de/google-street-view.php?q=turda%20p

iata%20republicii)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turda&oldid=12867988

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 mai 2019, ora 20:28.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.