Interacţiunea Socială:

Consecinţă a configurării
spaţiilor de întâlnire din
centrele comunitare

Student: Vaida Oana

Îndrumător: şef lucrări Dr. Arh. Vlad Sebastian Rusu
 Motivaţia alegerii temei
Metode ale cercetării • Importanţa sa în cadrul centrului comunitar
• Experienţa Personală
• analiza istorică
• Prezenţa sa în proiectul de diplomă ca fiind
• interpretări personale asupra caracteristicilor spaţiul cel mai semnificativ şi complex
acestor spații în relație cu interacțiunea uma-
nă, regăsite în exemple

• analiza critică a patru studii de caz

• Interviu cu arhitectul Cristian Borcan

întrebări:
Bibliografie reprezentativă
• CE caracteristici spaţiale contribuie la definirea
spaţiului de întâlnire comunitar ?
• Dragoş Dascălu- “Arhitecturi Relaţionale”

• Mihaela Zamfir Grigorescu,- “Multifunctional spaces related to the

scale of community centres” şi “Despre o arhitectură identitară.

• CUM acestea pot determina oamenii să sociali-

Divagări”

• Vlad Cătună şi Cristi Borcan şi Alex Axinte- Centru Comunitar

Tei-Un Centru pentru Comunitatea din Cartierul Tei din București zeze, să funcţioneze ca o comunitate ?
 Motivaţia alegerii temei

Cuprins
1
Perspectiva Istorică. Evoluţia spaţiilor de
întâlnire ale comunităţii
1.1 Spaţiile de întâlnire comunitare în secolul al XIX-lea:
Familister/ Seristere
1.2 Perioada secolului XX: Europa şi România- Casa de
Adunare/ Casa De Cultură
1.3 Tendinţe Contemporane

2
Tipologii ale spaţiilor de întâlnire Comunitare
2.1 Spaţiul de întâlnire polivalent
2.2 Spaţiu de întâlnire -Hol amplu de articulare
2.3 Spaţiu de întâlnire în reţea
2.4 Spaţiu de întâlnire satelit

3
Parametrii Arhitecturali
3.1 Accesibilitate şi evacuare
3.2 Identitatea Vizuală
3.3 Multifuncţionalitatea
3.4 Dimensiunea Spaţiului
3.5 Lumina
3.6 Materialite şi Culoare- Experienţe Senzoriale
3.7 Sunetul

4
Studii de Caz
4.1 Le Carreau du Temple, Studio Milou
4.2 Centru Comunitar în Billère, Bandapar Architecture
4.3 Ku.Be. Centre of Culture in Mouvement, MVRDV & ADEPT
4.4 Centru Comunitar Lacul tei, studioBasar
4.5 Experienţă personală

5
Concluzii

6
Viziune Personală
-Centru Comunitar Baia Mare-
 Perspectiva Istorică. Evoluţia spaţiilor de
Întâlnire ale Comunităţii

1.1 Spaţiile de Întâlnire Comunitare în 1.2 Perioada Secolului XX: Europa şi 1.3 Tendinţe Contemporane

1
Secolul al XIX-lea: Familister/ Séristere România
Casa de Adunare/ Casa De Cultură
• Jean-Baptiste André Godin: Familisterul, model de inovație so- • 1880 „Casa de adunare” din Stenstrup, Odsherred, Dane- • schimbări atât la nivel ideologic cât și arhitectural
cială marca • “Cultul flexibilității”
• reconsiderarea locuirii ca un spațiu al comunității, al activităților • 1901 Centrul Charles Booth din Thringstone, Leicestershire • implicarea autorităților locale în susținerea financiară
în comun • Europa de Est și România: Casa de Cultură a unor astfel de inițiative
Tipologii ale Spaţiilor de
Întâlnire Comunitare

2
2.1 Spaţiul de întâlnire polivalent 2.2 Spaţiu de întâlnire- Hol
amplu de articulare
• la centrele comunitare mici și medii sau în condiții de constrângeri economice sau de sit • la centrele comunitare medii și mari
• caracteristici spațiale ce permit libertate în utilizare • articulează alte funcțiuni punându-le împreună într-un ansamblu coerent
• AVANTAJE: adaptabilitate și flexibilitate în utilizare ; adaptare în timp la o schimbari radicale de funcți- • AVANTAJE: flexibilitatea și gradul ridicat de personalizare, reprezentativitate,
une ( reutilizare) multifuncționalitate hibridă
• DEZAVANTAJE: lipsa unor particularități recognoscibile, schimbări continue ale funcțiunilor ce sunt • DEZAVANTAJE: problema proporțiilor spațiului alstfel încat sa fie la scara uma-
asimilate mai greu de catre vârstnici na si sa permită reconfigurare spațială
2.3 Spaţiu de întâlnire în reţea 2.4 Spaţiu de întâlnire satelit
• acționează ca un magnet care atrage comunitatea împreună
• la centre comunitare de mari dimensiuni, cu planimetrii extinse
mici pavilioane, uneori temporare
• perceput secvențial, fiind alcătuit din spații articulate cu caractere diferite
• generatoare de spațiu de întâlnire a comunității, cu impact local
• spațiu dinamic, activat și activator, ce catalizează interacțiunea
• apar în contexte speciale
• AVANTAJE: recognoscibilitate și stabilitate ce oferă identitate comunității, încurajează creati-
• “cutii cu unelte”
vitatea și experimentarea
• AVANTAJE: transparența activităților, implicarea cetățenilor, experiment arhitetural
• DEZAVANTAJE: sunt mai rigide decât tipologiile anterioare, dinamica lor poate fi confuza
• DEZAVANTAJE: dimensiunea redusa, perenitate scazuta in timp, condiționări în utilizare
pentru persoanele vârstnice, costurile ridicate ale investiției,

Zona 1
Zona 3

Zona 2
 3.1 Accesibilitate şi
evacuare

3.2 Identitatea vizuală

3.3 Multifuncţionalitatea

Parametrii
arhitecturali 3.4 Dimensiunea
spaţiului

3.5 Lumina

3.6 Materialitate şi Culoare-

Experienţe senzoriale

3
3.7 Sunetul
3.1 Accesibilitate şi evacuare
• localizarea în teritoriu
• trecerea între două zone segregate
• includerea într-un traseu important
• accesul vârstnicilor şi a persoanelor cu handicap

3.2 Identitatea vizuală

• locuri atractive din punct de vedere vizual

• arhitectura identitară: integrativă, democratică, incluzivă,
flexibilă, adaptabilă
• perceperea imaginii spațiului
• comunicarea cu utilizatorul: transparență și lizibilitate.

3.3 Multifuncţionalitatea
• spații în continuă transformare
• libertatea de a alege și a personaliza
• spațiile polivalente sunt cele mai predispuse la transformări
• trei tipuri de multifunctionalitati
• modalități de realizare a multifuncționalității
3.4 Dimensiunea spaţiului
• dimensiunea fizică umană
• proporțiile influențează toți ceilalți parametrii arhitecturali
•măsuri de aducere la o scară mai apropiată de om

3.5 Lumina
• îmbunătățeşte sau alterează atmosfera spațiului
• mecanismele de controlare a luminii
• iluminat constant de 300-400 de lux
• se manifestă diferit la fiecare tipologie
• pune în valoare a suprafețe, materiale și culori

3.6 Materialitate şi Culoare-

Experienţe senzoriale
• utilizarea de materiale locale
• implicarea comunității: „Bricolaj colectiv”, „Participare trans-
formativa”
• limbaj architectural familiar
• criterii importante în alegerea finisajelor
• materiale cu noi întrebuințări

3.7 Sunetul
• participă împreună cu ceilalti parametrii la redarea ambi-
anței locuului
• proporția spațiului: spațiile foarte alungite sau cele pătrate,
care au calități acustice slabe
• izolarea față de exterior și tratarea acustică a spatiului
 Studii de Caz
4.1 Le Carreau Du Temple
Studio Milou Architecture
-Paris Franţa-

• spaţiu de întâlnire polivalent

• centru de cartier pentru activități culturale și sportive
• proiect inovator: versatilitatea spatiului si răspunsul sau la
multiplele activități
• accentuarea caracteristicilor care încurajează socializarea și
răspunde nevoilor utilizatorilor

4.2 Centru Comunitar în

Billère
Bandapar Architecture
-Billère, Franţa-

• loc de animație socială și culturală deschisă tuturor

• spațiul multifuncținal face legatura între oraș și zona sălbati-
că a parcului
• relația sa cu peisajul din vecinătate

4
• dinamica spațiului și întrebuințarea materialelor și texturilor
4.3 Ku.Be Centre of culture Zona 2

in Mouvement
Loc de joacă pentru copii

MVRDV & ADEPT

-Frederiksberg, Danemarca-

• punct de întâlnire dinamic pentru persoane de toate vârstele

• succesiune de spații articulate în amfiladă, fiecare avand
caracterul său
• compunera spațiului: șase volume abstracte; spațiul vid creat
între acestea fiind foaierul multifuncțional
Zona 4 Zona 3 Zona 1
• geometri abstracte, dinamice, dezvoltate și pe vertical Spațiu al activităților neconvenționale-cățărare Spațiul multifuncțional al comunității Cafenea+Recepție

4.4 Centru Comunitar Lacul

Tei
StudioBasar
-Bucureşti ,România-

• inițiativă civică: spațiu de întâlnire pentru cartier ce coagu-

lează comunitatea în jurul unor probleme din cartierul lor
• construcție temporară, realizată prin recondiționarea unui
container maritim
• testarea împreună cu cetățenii a unui model de bună practică
• centru polarizator al cartierului
• extinderea activităților asociațiior în exteriorul centrului
4.5 Experienţa personală

• Vizita Centrului Comunitar Carreau du

Temple, Paris, Franta
• întrebarea: “De ce nu există astfel de lu-
cruri și la noi în țară?”
• colaborare pe parcursul a câtorva ani
cu Centrul Don Orione din Oradea, un
alt fel de Centru Comunitar
• Oratoriu si SCOUT
• metode de educație alternativă
• Sală de sport multifuncțională
• Spații comunitare improvizate-
caz întâlnit deseori în România
Concluzii
• Se face trecerea de la spaţiile cu polivalenţă redusă (TRECUT), uneori rigide sau im
provizate, la spaţii multifuncţionale, flexibile, dinamice(PREZENT)

• Contextul fizic în care se petrece interacţiunea poate să ia patru forme generale

(PATRU TIPOLOGII), fiecare avand avantaje si dezavantaje

• NU EXISTĂ O TIPOLOGIE IDEALĂ, ci se pot adopta în funcţie de întrebuinţarea acestor

spaţii

• CARACTERISTICILE SPAŢIALE au un rol foarte important, însa INDIVIDUL şi NECESITAŢILE SALE

trebuie sa fie în centrul oricărei intenţii de a configura un spaţiu comunitar

• Spaţiile de întâlnire comunitare funcţionează mai bine atunci când se permite un grad
mare de libertate în RECONFIGURAREA SPAŢIULUI

5
 Viziune Personală:
Centru Comunitar Baia Mare

6
 Spaţiul multifuncţional al
comunităţii
-Tipologia holului amplu de articulare-

Metode folosite în configurarea spaţială pentru o mai

bună funcţionare ca spaţiu al comunităţii şi pentru în-
curajarea interacţiunii sociale:

• conformația spațiului: permite multiple utilizări

• amplasament strategic
• utilizarea de materiale locale: spațiu primitor
• dimensiuni generoase ale spațiului; scara umană
• ierarhizarea pe zone
• lumina naturală pusă în evidență
• design care încurajează adunarea grupurilor și desfășurarea diverselor activități
Vă mulţumesc!