Ieronim Laski

Despre Transilvania

1527 18 oct. Cluj

„Acest regat al Ungariei nu se poate asemui cu nici o altă țară pentru bogăția de aur și
minereuri, belșugul de bucate și de rod al viilor, mărimea cirezilor și a turmelor. Am crezut că
părțile cele mai mănoase ale Ungariei ar fi la Buda și la Casovia, dar acestea nu sînt nimic față de
această provincie a Transilvaniei, căci în această provincie abia sînt unele mici râuri care să nu dea
aur prin spălare; vei găsi cele mai mari podgorii, un belșug uriaș de sare, minereuri dacă le cauți nu
sapi niciodată în zadar, căci vei găsi sau aur sau argint sau aramă sau sare. Nu sînt paisprezece zile
de când s-a găsit <aci> cea mai mare cantitate de plumb, despre care nu s-a avut cunoștință mai
înainte în această țară, ceea ce va fi cred spre marea pagubă a minelor noastre din Polonia.”

Analiza și comentariul documentului

În istoria Transilvaniei, Ieronim Laski este cunoscut ca un diplomat și umanist polonez care a
călătorit și a scris despre diferite regiuni din Europa în secolul al XVI-lea. Prin documentul
menționat Ieronim Laski ne oferă o persprectivă generală asupra bogățiilor care se găseau în
Transilvania la vremea resprectivă. Pentru a analiza contextul în care a fost scris documentul voi
menționa o perspectivă generală asupra Transilvaniei. La începutul secolului al XVI-lea,
Transilvania era o regiune situată în partea centrală a Europei, fiind o provincie a Regatului
Ungariei. Documentul ne oferă informații privitoare la contextul geopolitic, numind teritoriul „regat
al Ungariei”. Ieroniom Laski menționează tezaurul care se găsea în Transilvania, specificând faptul
că aceasta poate deveni o concurentă a unelor state din Europa.

Ieronim Laski afirmă că acest Regat al Ungariei, adică Transilvania nu se poate compara cu
nici o altă țară pentru bogățiile pe care le posedă, deoarece este bogată în aur și minereuri, varietate
mare de feluri de bucate, este bogată în vii și livezi cu multă roadă, multe cirezuri, îmbelșugate cu
vite cornute și număr mare de turme cu diverse animale. De la început acest călător afirma că Buda
și Casovia erau cele mai frumoase și îmbelșugate în bogății naturale, dar după ce a făcut cunoștință
cu provincia Transilvania și-a schimbat complet viziunea sa. Transilvania era una dintre cele mai
îndrăgite regiuni ale Ungariei, deoarece aici sunt abia mici râuri care să nu dau aur prin spălare, în
acestă provincie sunt cele mai mari podgorii, un belșug uriaș de sare, dacă sapi mereu vei găsi
minereuri, aramă, aur, argint sau sare. Aici va fi descoperită una dintre cele mai mari mine de plumb
din Polonia, anume în provincia Transilvania, nefiind cunoscut că deține această provincie această
cantitate de plumb.

În concluzie pot spune că, afrirmarea călătorului străin Ieronim Laski a avut o însemnătate
majoră pentru Provincia Transilvania, deoarece au fost afirmate chestii care nu au fost cunoscute
până la acel moment.Conform acestei surse, înțelegem că călătorul străin a atras multă atenție
frumuseții și bogățiilor naturale descoperite în provincia Transilvania, era îmbelșugată cu minereuri,
sare, argint, aramă, plumb, aur și îmbelșugată în felurile de bucate, în dealurile pline cu vii și livezi,
turme care dețineau un număr mare de animale.

Ieronim Laski

Trecerea prin Moldova

1539, octombrie 22 [Hărlău]

... Am venit aici la Hîrlău la domnul Moldovei de care am fost primit cu mare cinste și prietenie,
fiindu-mi trimis întru întâmpinare domnul Vartic la al doilea popas inainte de acel loc, iar la ultimul
popas domnul Cosma logofătul. Trebuie să știți că domnul a trimis pe un mare boier al său numit
„Selha" cu o oaste puternică spre Soroca pentru a o păzi de tătari, despre care aflase ca vor navali fie
in țara sa, fie în acea a Maiestății Sale regelui. Așadar să nu vă socotiți prea feriți de primejdie în
iarna aceasta. Despre domnul Petru mi s-a scris că el trebuie să fie în curînd predat de rege
sultanului și că se vor trimite mari daruri pentru ca in felul acesta să redobîndească milostivirea sa.
Această Țară Românească se clatină mult și se teme să nu fie ocupată în întregime de turc, așa cum
se gîndesc <ei> sa ocupe Moldova. Domnul alungat de ai săi a implorat ajutorul sultanului și a fost
așezat iar în domnie, lar dușmanii săi, nerăbdând aceasta, s-au dus la sultan <dar> au fost prinși din
porunca lui și dați in pază, într-un loc de unde nu vor mai leși niciodată. După aceasta, chemat
îndată de sultan, domnul s-a prefacut bolnav, in timp „satrapii” lui fugeau unii încoace alții în
Transilvania. Sultanul pregătește o expediție puternică pe care să o facă în Ungaria și-i poruncește și
domnului Valahiei să se pregătească să năvălească împreună cu tătarii in Transilvania. Așadar acum
teama mea e mai mare decît a fost vreodată mai înainte ... etc
 Analiza și comentariul documentului
Acest document ne oferă prețioase informații privitoare la situația politică și socială a Moldovei în
sec. XVI. Alungarea de la tronul Moldovei a lui Petru Rareş, în urma campaniei otomanilor, valahilor,
tătarilor şi a Poloniei din 1538 asupra Moldovei, a marcat prima fază a dominaţiei otomane în Moldova.
Din acest an otomanii după ce au răşluit a doua oară Moldova, prefăcînd Tighina în raia şi rebotezînd-o
„Bender”, au mărit tributul (haraci) pe care trebuiau să-l plătească moldovenii, au limitat statutul autonom
al statului. Din această perioadă sultanul numeşte domnitori fără a mai întreba marea boierime, Sfatul
domnesc. Petru Rareș era pe cale să fie predat Sultanului. Acțiunile nesocotite ale lui Petru Rareş în
Transilvania, Polonia a învrăjbit Moldova cu toţi vecinii. Ieronim Laski a venit în vizită la domnul
Moldovei care la vremea respectivă era direct numit de poartă și era Ștefan Lăcustă 1538-1540 și
aici a văzut în mare parte situația din țară. Ea era amnenințată de tătari, care era sigur că vor năvăli
țara, iar ca măsură de precauție domnul a trimis la Soroca pe boierul Selha cu oastea pentru a păzi
țara. Din document luăm informații cum că sultanul pregătește o expediție militară în Ungaria și
fiind aliați cu Moldova valahii trebuiau să năvălească împreună cu tătarii.