TEMA 1.

LOCALIZARE și CADRU FIZICO-GEOGRAFIC

AL MUNICIPIULUI CONSTANȚA

Capitolul 1 . Așezarea geografică, suprafața şi delimitarea spațiului

unității administrativ teritorială a Municipiului Constanța

Municipiul Constanța este situat în partea de S-E a României (fig.1) reprezintă de

asemenea și reședința județului Constanța ,situându-se în partea de Est (fig. 2 ) , este un
important centru economic , cultural și social de referință .
Acesta se află într-o zonă lagunară , astfel , în partea de nord-est și de est, este ușor
deluroasă , în partea centrală și de nord prezintă o zonă de câmpie iar în sud și vest, având

Portul Constanța este principalul port al României la Marea Neagră si al patrulea ca

suprafață din Europa, având (uscat și acvatoriu).

La limita de nord a orașului se situează stațiunea Mamaia, plaja întinzându-se pe o

lungime de orientată spre est. Din punct de vedere geografic stațiunea Mamaia este o lagună.
Din punct de vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanța.
Orașul Constanța este lipit în partea lagunară de nord prin stațiunea Mamaia de orașul Năvodari,
în partea deluroasă de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de orașul Ovidiu, iar în partea
de sud prin portul Constanța Sud de comuna Agigea.
 Fig.1 Amplasarea Municipiului Fig.2 Poziția orașului Constanța în
Constanța în cadrul României cadrul județului Constanța

Municipiul Constanța prezintă o suprafață de 167 km2 și o populație de 306607 locuitori

,în 2021 . (sursă : http://www.primaria-constanta.ro/ ; https://insse.ro/cms/ro/content/anuarul-statistic-al-româniei-serii-de-timp-cd-rom-5 )

Județul Constanța este împărțit în municipii , orașe și comune (fig.2 ) . Pe lângă Muncipiul
Constanța fiind și cel mai evidențiat în zona Dobrogei, se mai regăsesc alte două municipii ,
Mangalia și Medgidia .
Tot aici se mai regăsesc un număr de nouă orașe în cadrul județului :
Băneasa,Hârşova, Negru Vodă,Cernavodă,Murfatlar,Ovidiu ,Eforie,Năvodari și Techirghiol.
Dar și 58 de comune . precum Agigea , Mihail Kogălniceanu , Tuzla , Vălu lu Traian.

Fig.2 Harta interactivă a Județul Constanța ( sursă : http://www.cjc.ro/harta3.html )

 În 2019 , populația Județului Constanța este de 758186 locuitori , astfel , cea mai mare parte
din locuitori , este concentrată în cele 3 municipii și 9 orașe(fig.3 ) .
Un procentaj de 68% , aproximativ 514215 locuitori ,în orașe si municipii , pe când
comunelor le rezultă un număr de 32% , reprezentând 243971 locuitori .

Nr. populației în orașe/municipii și

comune în 2021(%)

32%
Orase si municipii

Restul comunelor
68%
0%

Fig.3 Nr. populației în orașe/municipii și comune în 2021(%)

(sursă date : insse.ro)

Capitolul 2 . Geologia Municipiului Constanța și a Județului Constanța

Geologic Județul Constanța , este alcătuit din calcare cretacice şi sarmatice, ce alcătuiesc
o placă discordantă deasupra şisturilor verzi şi cristaline ale fundamentului.
Municipiul Constanța este situat în zonă cu altitudine foarte redusă , foarte aproape de
litoral .
Mişcările oscilatorii pe verticală au determinat o succesiune de transgresiuni şi regresiuni
marine, finalizate în sedimentări dar şi eroziuni. Morfologic, Dobrogea de Sud este constituită
dintr-o serie de interfluvii uşor ondulate despărţite de văi evazate spre obârşii şi adâncite spre
gură. Parte structurală componentă,
Podişul Negru Vodă înalt de 150 – 170 m, are un relief vălurit cu numeroase coline.

Partea sudică a acestei subunităţi se prezintă sub forma unei trepte înalte, decupată pe
direcţia SSE – NNE, de către văi care se dirijează spre Dunăre.
 În partea nordică, unde şi altitudinile nu trec de 150 m, iar fragmentarea este ceva mai
mare, drenajul se realizează pe direcţia est - vest. (sursă : https://www.galconstantasud.ro/articol/21-localizarea-geografica)

Capitolul 3 . Relieful

In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200m,
doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250-300m(fig. 4)

Fig.4 Structura reliefului în Jud. Constanța (sursă : https://www.galconstantasud.ro/articol/21-localizarea-geografica)

3.1. Caracteristici generale ale reliefului

Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul
Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii
Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separa lacurile de mare, iar in partea sudica
se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.
Capitolul 4 . Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este formată în general din râuri scurte (tributare Dunării sau
lacurilor litorale) care seacă frecvent în anotimpul cald, cu excepţia râurilor Casimcea, Topolog
şi Carasu. O notă caracteristică a reţelei hidrografice de pe terit. jud. Constanţa este densitatea
foarte scăzută a acesteia, 0,1 km/km2 – reprezentând cea mai redusă valoare de pe întreg terit.
ţării. Valea Carasu a fost supusă în cea mai mare parte lucrărilor de canalizare, pe ea axându-se
traseul canalului Dunăre–Marea Neagră.

4.1. Apele de suprafață

În arealul jud. Constanţa se găsesc numeroase lacuri, de dimensiuni şi origini diferite:
limane fluviatile (Bugeac sau Gârliţa 13,86 km2, Oltina 19 km2, Mârleanu 7,7 km2, Vederoasa
6, 08 km2, Baciu 3,4 km2, Cochirleni ş.a.) situate pe dr. văii Dunării; limane fluvio-marine,
formate prin anastomozarea gurilor de vărsare ale râurilor de către cordoanele marine (Corbu sau
Cargalâc 5,39 km2, Taşaul 22,8 km2, Techirghiol 10,68 km2, Tatlageac 1,41 km2, Mangalia
2,61 km2, Agigea 0,55 km2); lagune marine, care reprezintă fostele golfuri marine (Sinoie 165,6
km2 cu anexele sale Istria şi Nuntaşi – parte componentă a complexului lagunar Razim,
Siutghiol 19,56 km2 cu anexa sa – lacul Tăbăcăriei de 0,96 km2, separate printr-un grind
nisipos); iazuri, amenajate în special în bazinul Văii Carasu.
Unele dintre aceste lacuri (Techirghiol, Mangalia, Agigea) prezintă o importanţă
deosebită pentru nămolul lor cu calităţi terapeutice, altele (Siutghiol, Taşaul, Tatlageac) pentru
practicarea sporturilor nautice şi pentru turism, iar altele (Sinoie, Oltina, Bugeac ş.a.) pentru
piscicultură. Marea Neagră, care scaldă ţărmul jud. Constanţa pe aproximativ jumătate din
lungimea sa totală (234 km), reprezintă un complex acvatic care a generat atât dezvoltarea unor
activităţi portuare maritime, cât mai ales apariţia mai multor staţiuni balneoclimaterice şi

dezvoltarea unui intens flux turistic estival.(sursă : https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-

c/constanta/)

Capitolul 5 . Elementele climatice și bioclimatice

 Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului Constanta este influentat de
pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile
fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o
influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de
briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 100C in nordul si centrul judetului si
peste 110C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 40C.

Precipitatiile anuale variaza intre 400 litri/m2 si 500 litri/m2, zona cea mai saraca in
precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 litri/m2.

(Sursă : Consiliul Local Constanța)

Capitolul 6 . Caracteristicile și distribuția spațială a florei și faunei. Ariile

naturale protejate

Fauna cuprinde elemente caracteristice stepei, adaptate agrobiocenozelor, în cadrul cărora

predomină rozătoarele şi păsările: popândăul (cel mai mare dăunător), şoarecele, orbetele mic,
şobolanul de câmp, dihorul de stepă, iepurele ş.a., prepeliţa, potârnichea, dropia şi spârcaciul
(ocrotite de lege), graurul, coţofana, uliul porumbar, uliul şerpar ş.a.
Speciile submediteraneene sunt frecvent întâlnite (broasca ţestoasă dobrogeană de uscat,
şarpele rău), iar elementele endemice sunt tot mai rare (guşterul vărgat, grivanul dobrogean).
Fauna pădurilor este alcătuită din căpriori, veveriţe, vulpi, mistreţi, pisici sălbatice, jderi de
scorbură şi de piatră, mufloni şi fazani (colonizaţi), bufniţe, şoimul dunărean, pajura ţipătoare,
turturele, porumbei guleraţi, arici, vipera cu corn (rară), şopârla de frunzar etc.
În apele Mării Negre, ale Dunării şi ale lacurilor există o bogată şi variată ihtiofaună cu
mare valoare economică (sturioni, scrumbii, plătică, somn, crap, ştiucă etc.).

6.1 FLORA SI FAUNA

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice
de umiditate redusa, caracteristice vegetatiei de stepa (elemente floristice est-europene si specii
mediteraneene si balcanice) si celei de nisipuri (zona ingusta de-a lungul litoralului Marii
Negre).

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului - in zona litoralului
intalnindu-se diferite specii de reptile si mai multe specii de pescarusi. Printre animalele care
traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile etc. ( sursă: Consiliul Local
Constanța)

6.2 REZERVATII NATURALE

Masivul Cheia

Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia.
Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si are circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-Murfatlar

Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar,
pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov. Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este
inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha. Incepand cu anul 1962 rezervatia
este ocrotita de lege si are specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de
Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic,
bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de
raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.

Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un
important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea

Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa

o suprafata de circa 25 ha. Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante, printre care se numara
varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si
castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.
 Padurea Hagieni

In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti
se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40
ha.

Rezervatia forestiera cuprinde trei parti: o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si
carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”, partea de vest cu vai stancoase si
poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”.

Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua,
brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada
soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc.

Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana,
coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjen.

Lacul Techirghiol

Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai
intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.

Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului
salin. Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de
insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari.

Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.

Canarelele de la Harsov
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman
Carsium se afla Canarelele de la Harsov. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost
declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in
aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de
corali, spongieri etc.

Pesterile de la Gurile Dobrogei

 In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se
gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din
Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit
resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost
descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.

Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci, precum si specii rare cum ar fi paianjenul,
isopodul etc.

Punctul fosilifer de la Aliman

Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o
suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa. Rezervatia are o mare valoare
stiintifica, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer Seimenii Mari

Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si

ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60
de specii.

Punctul fosilifer Cernavoda

Situata in sudul Vaii Carasu, langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha.
Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii
si a fost declarat monument al naturii.

Reciful de la Topalu

Intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, se gaseste, la 3 km de comuna Topalu,

rezervatia Reciful de la Topalu. Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de
calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi, etc.
(Sursă Consiliul Local Constanța , http://www.cjc.ro/index.php?lg=1)
 Bibilografie

1. https://www.brotacelul.ro/Orase/Constanta.aspx

2. http://www.primaria-constanta.ro/ (Primăria Constanța )

3. http://www.cjc.ro/index.php?lg=1 (Consiliul Local Constanta )

4. https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-c/constanta/)

5. https://www.galconstantasud.ro/articol/21-localizarea-geografica

6. http://www.cjc.ro/harta3.html (harta interactivă )