Sunteți pe pagina 1din 2

POPOARE DE AZI

Carte de
identitate
românii francezii germanii ungurii ruşii sârbii bulgarii
Origine romanică(latină) romanică(latină germanică asiatică slavă slavă slavă
)
Ţara România Franţa Germania Ungaria Rusia Serbia Bulgaria
Capitala Bucureşti Paris Berlin Budapesta Moscova Belgrad Sofia
Limba română franceză germană maghiară rusă sârbă bulgară
Tradiţii şi -Moş Nicolae; -Crăciunul (pră- -Sfânta -Crăciunul (co- -Crăciunul (este -Crăciunul (ca şi -vestiţi pentru
obiceiuri -Crăciunul (da- jitură în formă Barabara lindul, masa are sărbătorit la o ruşii, nu fac culturile de
ruri, colinde, de buturugă); (crenguţe de cârnaţi de porc, diferenţă de 14 zile cadouri, mâncare trandafiri
mâncăruri -vinuri şi măr sau de peşte, cozonaci- faţă de 25 tradiţională- (Sărbătoarea
tradiţionale, brânzeturi cireş); beigli); Decembrie); caşnica-pâine în Trandafirilor);
preparate din -Crăciunul (co- -dans tradiţional- -renumiţi meşteri în care conţine o -de 1 martie îşi
carne de porc, roana de ceardaşul; covoare şi monedă); decorează casele
cozonaci, ţuică Advent, masa -mâncăruri ceramică; -mâncăruri cu materiale roşii,
etc.); are mere tradiţionale- -suvenir naţional- tradiţionale- iar tinerii poartă
-Anul Nou; umplute cu papricaş, gulaş; Matrioşca (o baclava, cârnaţi, şnururi numite
-Boboteaza; marţipan etc.) -Paştile (udatul păpuşă); şuncă şi ştrudel cu marteniţe
-Paştile (ouă fetelor a doua zi -dans tradiţional- mere
roşii, preparate de Paşti) kazacioc;
din carne de -mâncăruri
miel); tradiţionale-borş,
-Mărţişorul; tăiţei cu carne de
-Târgul de fete oui, plăcinte
de pe Muntele
Găina (festival
de cântec şi joc)

Drapelul
naţional

S-ar putea să vă placă și