SARBATORILE

DE IARNA
DE ACASANDREI ALINA
CLASA 11 A

Craciunul este o
sarbatoare a carei magie
ne inconjoara pe toti,
trebuie doar sa stim sa o
simtim. Tocmai pentru a
intra in atmosfera, m-am
gandit sa va destainui
cateva informatii despre
obiceiurile de Craciun de
care imi aduc aminte cu
drag in fiecare an, inainte
de sarbatori

Bradul este un obicei binecunoscut

al sarbatorii de Craciun - parca nu e
Craciun daca nu miroase in casa a
brad! Obiceiul este atestat prima
data la egipteni, care, in ziua
solstitiului de iarna, isi decorau
casele cu frunze de palmier. Obiceiul
a fost apoi preluat de romani, care
au inlocuit palmierul cu bradul.
Brazii au fost impodobiti timp de
multe secole cu mere, prajituri,
dulciuri. Martin Luther a fost primul
care a folosit lumanari pentru
impodobirea bradului, in secolul al
XVI-lea. Prin 1610, in Germania, a
fost inventata beteala, un alt obiect
nelipsit din arsenalul de decorare a
bradului. In acea vreme, nu era
numai argintie, ci chiar din argint,
care a fost folosit in acest scop pana
la jumatatea secolului trecut.

In 1892, la zece ani dupa

patentarea becului, acesta a fost
adaptat pentru bradul de Craciun
si astfel, luminat feeric, acesta a
devenit si mai placut ochiului. In
Romania, bradul de Craciun a
aparut in a doua jumatate a
secolului al XIX-lea,
suprapunandu-se peste vechiul
obicei autohton al butucului de
Craciun - un trunchi de brad taiat
(jertfit) si ars pe vatra in noaptea
de 24 spre 25 decembrie,
simbolizand moartea si renasterea
zeului autohton Craciun.

Obiceiul, atestat pe vremea

romanilor, a disparut intre timp.
Si iata ca obiceiul impodobirii
bradului este un obicei de care ne
bucuram si astazi si fara de care
Sarbatoarea Nasterii Domnului nu
poate fi completa. Unele popoare
asaza langa bradul de Craciun si o
iesle infatisand nasterea
Domnului, in care se regasesc
Fecioara Maria, Iosif si pruncul
Iisus, alaturi de cei trei magi, de
ingeri si de animalele din staul,
care l-au incalzit cu rasuflarea lor
pe Mesia nou-nascut.

Steaua pe care o punem in varful

bradului
de Craciun este simbolul stelei care s-a
aratat in Betlehem, vestind nasterea lui
Iisus Hristos si calauzindu-i pe cei trei
magi la ieslea saraca in care acesta se
nascuse.
Steaua care s-a aratat celor trei magi de
la
Rasarit este evocata si de steaua cu care
merg copiii romani la colindat: o stea
mare, din lemn, impodobita cu hartie
colorata si cu crengute de brad sau
vasc,
pe care este lipita, de obicei, si o iconita
cu
Maica Domnului si Pruncul.

Cum stim de mici, trei magi de

la Rasarit s-au dus in Ierusalim
calauziti de steaua ce li s-a
aratat pentru a se inchina
pruncului Iisus. Ajunsi in ieslea
cea saraca, au cazut la pamant,
I s-au inchinat si, deschizandu-si
vistieriile, I-au daruit aur,
tamaie si smirna. I-au adus aur
ca unui imparat, pentru ca se
profetise ca el va fi regele
iudeilor, tamaie ca unui prooroc
si invatator si smirna ca unui
arhiereu care avea sa Se
jertfeasca pentru toata lumea.
In epistole, numele celor trei
magi nu este mentionat, dar in
popor li se spune Casper din
Tarnish, Balthazar din Saba si
Melchior din Arabia. Ei ii
reprezinta pe toti credinciosii
care incearca, prin faptele lor,
sa aduca daruri Celui care nea izbavit de
pacate

Mos Craciun, un personaj destul

de controversat, este cunoscut sub
mai multe nume: Santa Clause,
Saint Nick, Kris Kringle sau Father
Christmas. Batranelul carunt, cu
barba lunga si alba, imbracat in
traditionalul sau costum rosu, pe
care il cunoastem de mici copii,
este patronul traditional al
Craciunului in multe state ale
lumii si cel care ii rasplateste in
fiecare an pe copii cuminti cu
daruri.

CRACIUN

Legenda spune ca Mosul

traieste impreuna cu
Craciunita sa la Polul Nord,
unde tot timpul anului
mestereste jucarii, ajutat de
spiridusii sai. An de an,
negresit, in Ajunul Craciunului,
Mosul isi incarca sania cu
jucarii si zboara cu sania trasa
de cei opt reni, oprindu-se la
casa fiecarui copil. Coboara pe
hornul casei si lasa cadourile,
iar cand are timp, bea lapte si
mananca prajiturelele
pregatite special de copii.

Potrivit traditiei, vascul

poarta noroc (mai ales
fetelor nemaritate) si
trebuie pus de Anul Nou la
intrare in casa sau la icoana.
Utilizarea lui dateaza inca
dinainte de crestinism, cand
celtii il foloseau pentru a-si
decora casele, in semn de
celebrare a venirii iernii.
Este una dintre plantele ce
inveselesc Craciunul,
simbolizeaza pace si
bucurie, iar sarutul
cuplurilor sub vasc
semnifica prietenie si
statornicie

Craciunita, Poinsetia sau Euphorbia

pulcherrima sau Floarea Noptii Sfinte
este folosita pentru decorarea casei
in perioada sarbatorilor. Descoperita
de Dr. Joel R. Poinsette, ambasadorul
Statelor Unite la Mexic, Poinsetia a
devenit simbolul Craciunului in
America de Nord si de Sud.
Nici mancarurile traditionale nu
lipsesc din nici o casa, de Craciun. La
noi, romanii, traditia cere ca purcelul
sa se taie cu cateva zile inaintea
Craciunului, mai precis de Ignat, pe
20 decembrie.

Gospodinele pregatesc tot

felul de bunatati, intre care
la loc de cinste se afla
sarmalele, caltabosii, toba,
lebarul, carnatii si friptura.
La toate acestea se bea, de
obicei, vin rosu, adesea
fiert cu zahar si
scortisoara. Alte popoare,
precum americanii, aleg
bucate mai dietetice, din
curcan. Orice am manca
insa, important este ca
familiile se reunesc in jurul
mesei, ca e pace si voie
buna.
Sarbatori fericite pline de
iubire si caldura atat in
inimi, cat si in camine!