1

 Ce este Crăciunul și cum a

apărut?
 Nașterea lui Iisus si anul I
 Simboluri de Crăciun
 Cum se sărbătorește Crăciunul în
România?
 Tradiții românești de Crăciun

2
 Crăciunul este o sărbătoare religioasă celebrată
anual pe 25 decembrie, care marchează nașterea lui
Iisus Hristos.

În ziua de astăzi, Crăciunul este o sărbătoare

religioasă creștină care marchează nașterea lui Iisus
Hristos(pe25decembrie,conform calendarului
gregorian), în anul 1. Înainte de acest moment, însă,
sărbătoarea celebra nașterea lui Mithra, zeul luminii
din mitologia persană.
Tot în jurul acestei zile romanii sărbătoreau și
solstițiul de iarnă, un prilej grozav pentru festivaluri și
ritualuri ale oamenilor din Antichitate.

La începutul creștinismului, oamenii nu sărbătoreau

Crăciunul, căci Paștele și jertfa lui Hristos din jurul
Învierii erau mult mai importante. Ulterior, în secolul al
VI-lea, pentru a elimina atenția oferită zeului Mithra,
Biserica Apuseană a decis ca 25 decembrie să fie
ziua în care creștinii îl sărbătoresc pe Hristos. Acest
obicei a fost preluat ulterior și de Biserica
Răsăriteană.

Nașterea lui Iisus sau Nașterea Domnului se referă la

momentul sosirii pe lume a lui Iisus Hristos, în Betleem.
Mama sa, Fecioara Maria, a fost anunțată de arhanghelul
Gabriel că va avea un copil pe care-l va chema Iisus și care va
fi Fiul lui Dumnezeu.

3
Maria, alături de soțul său Iosif au călătorit la Betleem călare
pe măgari și, la lăsarea serii, au cerut unui hangiu să înnopteze
la el. Fix în acea seară a venit pe lume Iisus, într-un staul de
animale.
Nașterea Lui a adus multă bucurie oamenilor, iar trei crai de la
Răsărit i-au adus în dar aur, smirnă și tămâie. A existat și o
excepție: regele Irod. Acesta poruncise uciderea pruncilor din
Betleem, deoarece nimeni nu-i spunea unde se află Iisus,
următorul rege. Pentru a-l proteja, Maria și Iosif au plecat în
Egipt.
Se preconizează că Nașterea Domnului s-ar fi întâmplat în a
doua jumătate a anului 5 î.Hr.. Mai târziu însă, Dionisie cel
Smerit a propus ca numărarea anilor să înceapă cu anul
nașterii lui Hristos, deși era incert și nu a explicat vreodată o
formulă de calcul. Astfel, anul 1 a fost stabilit drept AD -
Anno Domini, adică Anul Domnului. Anno Domini este
echivalentul sintagmelor „era noastră” (e.n) sau „după
Hristos” (d.Hr.). Pentru a marca întâmplările de dinainte de
anul 1, se folosește expresia „înainte de Hristos” (î.Hr.) sau
„înaintea erei noastre” (î.e.n).

Nașterea Domnului (sau Crăciunul) este o sărbătoare foarte

apreciată de copii și de adulți. Este cunoscută și ca perioada
cadourilor, a sosirii lui Moș Crăciun, a împodobirii bradului, a
colindelor și a timpului petrecut în familie. Atunci când ne
gândim la „Ce este Crăciunul?” sunt câteva lucruri care ne
trec prin minte:

4
1) Moș Crăciun:
Acesta este un personaj în vârstă, cu barba albă și
îmbrăcat în roșu, care confecționa jucării și pe care le
vindea inițial în seara de dinaintea Crăciunului. Astăzi,
Moșul este cunoscut pentru faptul că dăruiește cadouri
tuturor copiilor cuminți, pe care le lasă sub bradul de
Crăciun, el fiind așteptat cu biscuiți și un pahar de lapte.
Casa și atelierul lui se află într-un sat finlandez, în
regiunea Laponia, unde este ajutat de spiriduși, la
construirea jucăriilor, și de reni, la livrarea acestora.
2) Bradul de Crăciun: Bradul este un simbol al lui Hristos,
legătura dintre cei doi fiind dată de faptul că bradul este
un arbore cu frunzele permanent verzi, iar Iisus este
speranța veșnică pe care Dumnezeu a trimis-o oamenilor
de pe Pământ.
3) Cadourile de sub brad: Asemenea cadourilor pe care cei
trei crai de la Răsărit le-au dus în dar lui Hristos la
nașterea Lui, și astăzi obișnuim să oferim cadouri între
noi, pe care fie le oferim reciproc la masa de Crăciun, fie
le așezăm sub brad pentru a-i surprinde pe cei dragi.

5
6
Asemenea multor țări de pe mapamond, și în România se
celebrează nașterea lui Iisus Hristos. Acest lucru se realizează
prin intermediul tradițiilor și al obiceiurilor de Crăciun.
 redactarea unei scrisori către Moș Crăciun de către
copii;
 împodobirea bradului de Crăciun în seara de Ajun;
 participarea la slujba de Crăciun;
 colindatul din casă în casă, pentru a răspândi vestea
Nașterii Domnului;
 mersul cu Steaua și cu Capra, marcând bucuria
sărbătorii;
 tăierea porcului de Ignat (sau în general cu câteva zile
înainte de Crăciun) și prepararea de bucate folosind
carne de porc;
 masa de Crăciun în familie.

În ultimii ani și în spațiul românesc au ajuns tradițiile de

peste hotare, astfel că nu este exclus ca românii să își
decoreze casele în spiritul sărbătorii (cu îngerași, luminițe,
globuri, crengi de brad, flori de hârtie, lumânări
parfumate etc.), să aibă un calendar Advent la 1
decembrie sau să participe la târguri de Crăciun.

7
Mersul la colindat Împărtășirea bucuriei dată de
Nașterea lui Hristos se
realizează de secole prin
intermediul unor cântece de
bucurie.
Mersul cu steaua Acesta este un obicei specific
sărbătorii de Crăciun în
România, când tinerii
decorează un suport de lemn în
formă de stea, căruia îi atașează
icoana Nașterii Domnului.
Mersul cu capra Se mai practică în mediul rural,
acolo unde oamenii se
costumează în animale (capră,
urs, bour, cerb etc.) și se
organizează în grupuri pentru
a-i ura pe alții. Aceste
costumații se referă la diferite
personaje biblice și se folosesc
de zgomote și de instrumente
muzicale pentru a pune în
lumină dansul caprei
Ziua de Ignat 20 decembrie, de Sfântul Ignat,
este ziua pe care unii români o
rezervă pentru a tăia porcul de
Crăciun. Conform tradiției, nu
se pot face alte munci în
gospodărie.

8
9