ISTORIA LUI MOS CRACIUN

Reprezentarile lui Mos Craciun s-au schimbat, de-a lungul vremii, astfel ca intre imaginea acestuia
in vechea cultura populara - de frate mai bogat si mai inimos al lui Mos Ajun - si imaginea contemporana de personaj bonom retras in Laponia, alaturi de spiridusi si reni - exista diferente mari. Mo Crciun este
versiunea mai nou a Sfntului Nicolae (n englez: Santa Claus) care i-a fcut apariia n secolul XIX.
El mparte cadouri tuturor copiilor n noaptea de Crciun (de 24 spre 25 decembrie).
Chiar dac mitul poate varia de la zon la zon, n special n funcie de clima n perioada
Crciunului (care pleac de la o iarn ngheat n emisfera nordic i ajunge la o var clduroas n
emisfera sudic), n general ni-l imaginm pe Mo Crciun ca fiind mbrcat ntr-un costum rou, avnd o
barb lung i alb i locuind ntr-o ar nordic. Spiriduii l ajut la pregtirea cadourilor. El mparte
cadourile cu ajutorul unei sanii zburtoare, ce este tras de reni (sau pe o plan de surf n Australia). Mo
Crciun intr n case prin horn (dac exist unul) i pune cadourile sub pomul de Crciun sau n cismele
pregtite special pentru aceasta.
Nu este clar cnd i pe ce cale a ptruns mitul lui Mo Crciun n obiceiurile romneti. n orice
caz, Mo Crciunul romnesc, cu plete dalbe, nu are alura unui yankeu publicitar, sania lui nu este tras de
reni, n cel mai bun caz de cerbi. Astzi nu poate fi desprit - nici n imaginaia copiilor, nici n pregtirile
prinilor - de srbtoarea Ajunului (seara de 24 decembrie). n timpul regimului comunist ateist, i s-a
schimbat numele dup modelul rusesc n "Mo Geril.
Un rol important n crearea mitului l-a avut pastorul american Clement Clarke Moore, autor al unui
poem care l prezenta pe Sfntul Nicolae ca i un personaj simpatic, dolofan i zmbitor, care mparte
cadourile din sania sa tras de reni. Publicat pentru prima dat n ziarul Sentinel din New York pe 23
septembrie 1823, poemul a devenit n anii urmtori foarte cutat, ajungnd n mai multe cotidiane din
Statele Unite, dar fiind i tradus i publicat n ntreaga lume.
n 1860, cotidianul Harper's Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, mbrcat
ntr-un costum rou ornat cu nasturi negri i cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, Thomas
Nast, desenator i caricaturist al ziarului, va ilustra prin sute de desene toate aspectele legendei lui Mo
Crciun i va da mitului principalele sale caracteristici vizuale.Nast este i cel care a "stabilit" n 1885 c
reedina lui Mo Crciun se afl la Polul Nord.
n Italia, ntr-o emisiune televizat pentru copii, s-a demonstrat n mod "tiinific" - pe baza datelor
fizice de vitez i calcul al timpului necesar pentru mprirea darurilor - inexistena lui "Babbo Natale"
(Mo Crciun), ceea ce a provocat dezamgirea copiilor i indignarea prinilor. Aceast "demonstraie"
este inclus i n articolul din Wikipedia italian dedicat lui "Babbo Natale", cu concluzia stupid: Babbo
Natale morto!
n 1931, Mo Crciun a primit o nou alur printr-o campanie publicitar, desfurat de compania
Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a dat lui Mo Crciun o burt durdulie, un aer jovial,
costumul su rou i o atitudine tolerant. n urmtorii 35 de ani, Coca-Cola va difuza astfel de portrete ale

lui Mo Crciun n presa scris. Chiar i n ziua de atzi, Coca-Cola, folosete aceeai imagine a lui Mo
Crciun n spoturile publicitare realizate cu ocazia srbtorilor de iarn
Pe vremuri, nici spiridusii nu erau ce sint acum. Ei furau cadourile de sub brad, nu le aduceau.
Conceptul de spiridusi de Craciun provine din credinta straveche ca gnomii pazeau casa omului de
spiritele rele. Spiridusii au fost iubiti si uriti, pentru ca desi uneori se purtau cu bunavointa puteau foarte
usor sa se transforme in niste fiinte rautacioase si nesuferite, atunci cind nu erau tratati cum se cuvine.
Perceptia cea mai raspindita era ca ei erau dupa cum era si persoana cu care aveau de a face, rautaciosi sau
draguti. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridusii au devenit prieteni ai lui Mos Craciun.
Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg au combinat cele doua trasaturi oarecum
contradictorii ale personajelor: ei ii prezentau pe spiridusi cumva rautaciosi, dar buni prieteni si ajutoare
de nadejde ale lui Mos Craciun. Unii spun ca sint 13 spiridusi, altii sint convinsi ca este vorba de noua,
altii sase. Ei sint, oricum, copiii lui Gryla si Leppaludi. Dar unde locuiesc? Ei bine, intr-o vreme se credea
ca Mos Craciun si spiridusii sai se simt foarte bine in casa lor de la Polul Nord.
In 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea "A Visit From St. Nicholas" (cunoscuta
si ca "The Night Before Christmas") in care el l-a descris pe Mos Craciun ca pe un spiridus batrin si blind,
care zboara in jurul lumii intr-o sanie trasa de opt reni. In 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la
o harta a lumii si urmarind calatoria Mosului de la Polul Nord in Statele Unite, deci se presupunea ca
acolo, in indepartatul nord, locuieste batrinul cel bun. Dar in 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la Polul
Nord, asa ca toti ochii s-au intors spre Finlanda, unde exista multe astfel de animale.
In 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul national de radio
finlandez a declarat ca Mosul locuieste pe un munte in Laponia. Astazi pare aproape sigur, insa, ca Mos
Craciun si cei 11 spiridusi ai lui stau bine ascunsi undeva pe muntele Korvatunturi in Laponia, Finlanda,
in apropiere de granita cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiridusi, este paznicul de credinta al locului
exact al satului lui Mos Craciun.
Cum reuseste acesta sa se miste atit de repede, intr-o noapte, din Laponia pina in casele tuturor
copiilor din lume? Cu foarte multa vreme in urma, Mos Craciun si spiridusii sai au descoperit formula
speciala, secreta, a prafului magic pentru reni, care ii face sa zboare. Acest praf magic este imprastiat peste
fiecare ren cu putin timp inainte de a pleca din Laponia, in ajunul Craciunului. Este suficient pentru a-i
face sa zboare intreaga noapte in jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii
de Craciun. Rudolph este cel mai celebru ren. El este conducatorul celorlalti opt, ale caror nume sint
Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen. Cind Rudolph era pui, nasul sau a fost
atins de Magia Craciunului si de atunci este stralucitor si rosu. Despre Rudolph s-a scris prima data in
1939. Parintele sau este Robert May.
Se spune ca Santa Claus traieste impreuna cu sotia sa la Polul Nord, unde tot timpul anului
construieste jucarii, ajutat de spiridusi. Acolo el primeste scrisori de la copii, cu ceea ce-si doresc ca daruri
de Craciun. In Ajunul Craciunului, Santa Claus isi incarca sania cu jucarii si zboara cu sania trasa de cei
opt reni, oprindu-se la casa fiecarui copil; coboara pe hornul casei si lasa cadourile, si cind are timp
maninca prajiturele si bea lapte, lasate special pentru el de copii.
In lume, Santa Claus este cunoscut sub diferite nume:

Mos Craciun - Romania

Christkind - Austria

Noel, Sfantul Nicolae, Christkind sau Pete cel Negru - Belgia si Olanda

Papa Noel - Brazilia

Julinisse - Danemarca

Parintele Craciunului - Anglia

Batranul Craciun - Finlanda

Pere Noel sau le Petit - Franta

Kriss Kringle, Christkind sau Sfantul Nicolae - Germania

Befana - Italia

Mos Kurohsu - Japonia

Trei Crai - Mexic si Spania

Omul Stea sau Oamenii Intelepti - Polonia

Basbouschka - Rusia.

CRCIUNUL N JURUL LUMII

Mare dreptate a avut cine-a spus: "Cate bordeie, atatea obiceie"! Caci, fie el Santa Claus, Pere
Noel, Sinterklaas sau Mos Craciun, batranul cu plete dalbe poarta in spate aceeasi desaga plina de daruri,
in fiecare an si in orice colt al lumii, aprinzand in fiecare flacara vie a copilariei. Insa aceasta sarbatoare
sfanta a Craciunului, cu mireasma-i proaspata de cetina de brad, este incarcata de traditii si simboluri din
cele mai diverse pe intregul mapamond. Romni, americani, germani, suedezi sau francezi, cu toii
srbtorim plini de bucurie Crciunul. Cci fie el Mo Crciun, Santa Claus sau Pere Noel,, btrnul cu
plete dalbe poart n spate aceeai desag plin cu daruri, n fiecare an i n orice col al lumii, aprinznd
n fiecare flacra vie a copilriei. Iar farmecul acestei srbtori sfinte a Crciunului, cu mireasma-i
proaspt de cetin de brad, este ncrcat de tradiii i simboluri din cele mai diverse, pe ntregul
mapamond.
ROMNIA: Srbtoarea Crciunului are la noi un preambul n ziua de Ignat, cnd se taie porcul i i se
face pomana, cu diferite preparate de carne. n seara de Ajun se mpodobete bradul, cu mere, nuci
poleite, globuri. Tot atunci pornesc grupuri de colindtori, care cnt pe la case, primind n schimb de la
gazde covrigi, nuci, cozonac i butur. Peste noapte, pe la case trece Mo Crciun, cu daruri pentru toi.
n ziua de Crciun, dup slujba de la biseric, se ntinde ospul cel mare, cu masa ncrcat de bucate
preparate din carne de porc: sarmale, crnai, fripturi, tob, caltaboi i cu nelipsiii cozonaci.
GERMANIA: Aceast ar a druit Europei unul dintre cele mai frumoase obiceiuri ale srbtorilor de
iarn: bradul de crciun. O cronic german din 1570 (Bremer Zunfchronik) consemna deja, la acea dat,
existena practicii de a mpodobi brazi cu hrtie colorat, panglici, dulciuri i lumnri. Un alt obicei
german este aprinderea cte unei lumnri n fiecare dintre cele 4 duminici care preced ziua de Crciun.
Aceste lumnri semnific, prin aprinderea lor succesiv, pregtirea sufleteasc de-a lungul Adventului
ntmpinarea nopii sfinte dintre 24 i 25 decembrie. n intervalul dintre Crciun i Revelion, marile artere
i piee germane sunt strbtute de procesiunile celor trei magi i de spectacole de strad n care se joac
scene inspirate din naterea lui Iisus. n seara de Ajun, slujba religioas este urmat de concerte de org,
un loc aparte revenindu-i Oratoriului de Crciun al lui Johann Sebastian Bach.
AUSTRIA: Srbtorile de iarn debuteaz aici n 4 decembrie ziua Sfintei Barbara, patroana minerilor.
n toate regiunile miniere ale Austriei se desfoar festiviti publice, concerte de colinde, slujbe

religioase i baluri. De obicei, austriecii petrec ajunul Crciunului i Crciunul n familie. Cea mai
frumoas contribuie a Austriei la srbtoarea Crciunului este cunoscutul cntec Stille Nacht. Textul su,
scris n anul 1824 de pastorul Iosef Mohr, a fost pus ulterior pe note de ctre profesorul de muzic Franz
Gruber.
MAREA BRITANIE: n Ajunul Crciunului se mai ntlnete i astzi strvechiul obicei al arderii
lemnelor de frasin. Rugul e alctuit din 12 mnunchiuri de crengi simboliznd lunile anului ce au trecut.
Se scoate apoi din foc o creang cu care urmeaz s se aprind rugul anului viitor. Cei adunai n jurul
focului cnt colinde i beau punci fierbinte. Potrivit credinei populare, n ajunul Crciunului fantomele i
duhurile ies n lume. Prsind castelele, criptele i turnurile care le gzduiesc n timpul anului, spiritele se
apropie de case. n ziua de Crciun familia se aeaz n jurul mesei mbelugate dominate de clasica
friptur de curcan, budinc, plcinta tradiional, gin i rom. Casele i ncperile sunt mpodobite cu vsc,
rozmarin i ieder. Nu lipsete nici bradul de Crciun decorat cu lumnri, panglici i dulciuri. Cadourile
se mpart n ziua de 26 decembrie, numit de altfel Ziua Cadourilor.
FRANA: Familia se reunete n ajunul Crciunului. Exist obiceiul ca membrii ei s-i treac unul altuia
o lumnare, n ordinea descresctoare a vrstei; cel mai tnr aeaz apoi lumnarea pe mas, fr s o
sting i ncepe cina. La ar, nainte s se plece la slujba de la miezul nopii, oamenii aprind n vatr o
buturug, focul urmnd s ard pn dimineaa. Masa de Crciun este un adevrat festin pentru cei mai
rafinai gurmanzi: la loc de cinste se afl Foie gras, pateul de ficat de pasre i Buche de Noel, o
prjitur umplut cu crem de unt, de forma unui trunchi de copac.
ITALIA: Srbtorile de iarn ncep la italieni pe 13 decembrie, ziua Sfintei Lucia, i dureaz pn pe 6
ianuarie, cnd se celebreaz Epifania. Napolitanii sunt faimoi pentru talentul cu care regizeaz iesle n
care oameni i animale figureaz mprejurrile naterii lui Iisus. mprirea cadourilor nu este numai
sarcina lui Mo Crciun, ci i a unui personaj numit Befana. Este vorba despre o btrn vrjitoare foarte
prietenoas cu copiii, care sosete ntotdeauna n zbor, clare pe o mtur, se strecoar n hornurile caselor
i las darurile lng bradul de Crciun.
RUSIA: Din cauza decalajului religios rus i cel european, Crciunul cade dup Anul Nou, pe 7 ianuarie
data corespunztoare lui 25 decembrie pe stil vechi. Crciunul este mai degrab un eveniment familial.
Sub influen occidental, multe familii au nceput s-l celebreze pe 25 decembrie, mprumutnd pomul
mpodobit, colindele, cadourile. Cadourile se primesc de anul Nou aduse de Mo Geril i nepoica lui,
Zpezica.
GRECIA: n ajunul Crciunului, dis-de-diminea, copiii pornesc la colindat din cas n cas purtnd cu
ei o iesle sau o corabie miniatural simboliznd viaa i mntuirea (Arca lui Noe). Masa de Crciun
trebuie aranjat i decorat cu grij din ajun. n centrul ei se pune o pine tradiional. Se servete curcan
umplut i ca desert, corbioare i melo-macaroni, o prjitur cu miere. Datina cere ca dup ce ospul s-a
terminat, masa s nu fie strns, astfel ca Iisus care va trece pe acolo noaptea, sub cine tie ce nfiare,
s nu rmn flmnd.
SPANIA: Srbtorile de iarn ncep la spanioli pe 8 decembrie, ziua Concepiei Imaculate. Bisericile rii
adpostesc iesle miniaturale, adevrate opere de art nfind mprejurrile naterii lui Iisus. Dup
tradiie, ntemeietorul obiceiului de a ilustra plastic staulul i ieslea Naterii Domnului ar fi Sfntul
Francisc din Assisi. Adoptat fr ntrziere n toate rile catolice, ieslea e prezent i astzi n ntreaga

Europ occidental. Un cortegiu srbtoresc parcurge strzile oraelor spaniole n zilele premergtoare
Crciunului: procesiunea celor trei magi. Spre bucuria copiilor, procesiunea culmineaz cu mprirea de
daruri.
NORVEGIA: Srbtorile de iarn ncep n aceast ar n ajunul Crciunului i se desfoar pn n ziua
Epifaniei. Potrivit unui obicei strvechi, norvegienii merg ei nii n pdure s aleag bradul. n seara de
Crciun familia se adun n faa bradului, se citesc pasaje din Biblie, se mpart daruri i se cnt colinde.
De pe masa de srbtoare nu lipsesc friptura i punciul de vin rou, dar nici budinca de ovz cu migdale.
Se spune c cel care le gsete se va cstori n acel an.
ISLANDA: Srbtoare Crciunului ncepe n Islanda n dup-amiaza zilei de Ajun, la ora 6. Aceasta se
datoreaz faptului c islandezii numrau odinioar zilele ncepnd nu cu miezul nopii, ci cu ora 18.
Darurile de Crciun apar aici abia n secolul XX, sub influena obiceiurilor europene. Podoabele
tradiionale ale Crciunului sunt lumnrile. Se recurge de obicei la brazi artificiali, cei naturali fiind o
raritate pe aceast insul. Dac copiii au fost obraznici n timpul anului, n loc de cadouri vor primi un
cartof.
SUEDIA: n ziua de Ajun la ferestrele tuturor caselor apar stele confecionate din lemn, paie i hrtie
colorat, tradiionale la suedezi. Mo Crciun este nfiat de obicei, ca un pitic cu barb alb, mbrcat
ntr-o mantie roie, mare amator de orez cu lapte tradiionala mncare suedez de crciun. Masa de
Crciun este un adevrat osp pantagruelic, n care sunt preuite n primul rnd caltaboii, unca i
ampania.
AMERICA: Exuberana i strlucire zilelor de Crciun n SUA sunt fr pereche n lume. Aproape o lun,
totul este cuprins de euforia srbtorilor: strzile, cldirile i oamenii particip din plin la un spectacol
unic. Fiecare cas dar i fiecare pia, parc sau centru comercial are pomul su de Crciun, luminat i
mpodobit. l ntlnim pe Santa Claus (Mo Crciun) peste tot: n preajma brazilor mpodobii, unde
mparte daruri copiilor, ascultndu-le dorinele, n incinta magazinelor, unde mbie clienii s cumpere
cadouri sau pe marile bulevarde, molipsindu-i pe toi cu veselia sa. Colindatul e la fel de prezent ca i n
Europa. Ziua de Crciun ca i ajunul, sunt srbtorite de americani n familie. Curcanul i prjiturile
tradiionale nu lipsesc niciodat de pe masa lor n aceste zile.
ELVEIA: Samichlaus are intotdeauna sarcina grea de a aduce si pomul de Craciun in casele oamenilor,
obicei care se pastreaza alaturi de o alta traditie elvetiana, "Parada ridichilor luminate". Copiii, ajutati de
parinti, se inarmeaza cu ustensile specializate si scobesc cu mare grija cate o ridiche mare de luna, albviolet, pe care apoi o impodobesc cu diferite crestaturi si forme. Micutii introduc apoi o lumanare lunga in
ridichea pe care o poarta ca pe o facla ori o agata cu trei sfori, ca pe un lampion. Conform traditiei, parintii
si copiii se intalnesc in diverse locuri din sat si pleaca, la ora 18.00, cu ridichile luminate, spre curtea
scolii, unde se canta in, ofranda lui Iisus
SLOVACIA: Ajunul Craciunului reprezinta un moment important si pentru domnisoarele care vor sa-si
afle ursitul. Cu conditia sa respecte cateva reguli relativ simple. Cu 12 zile inainte de marea sarbatoare,
fetele scriu pe tot atatea biletele numele baietilor care fac parte din cercul lor de prieteni sau pe care ii
simpatizeaza si ascund bucatelele de hartie sub perna. In fiecare dimineata arunca un bilet la gunoi, astfel
incat cel pe care il vor citi in dimineata de Craciun va contine numele baiatului care le va fi iubit. Tot in
Slovacia se spune ca dupa ce ai tinut cele patru saptamani de post, in ajunul marii sarbatori, este bine sa nu

mananci deloc intreaga zi. Cica daca rezisti pana la sfarsit, vei vedea un spiridus din aur. Si in vecini, in
Polonia, oamenii scruteaza vazduhul, dar din alte motive. Ei asteapta sa vada primul astru care apare in
seara de 24 decembrie, amintindu-si astfel de steaua din Bethleem. In momentul in care Gwiazdka (adica
"steluta") isi face aparitia pe cer, toti membrii familiei se imbratiseaza si fac shimb de urari, iar apoi se
strang in jurul mesei, pregatiti pentru cea mai copioasa cina a anului.
CEHIA: In Cehia, regulile sunt parca mai aspre decat oriunde. O lege din batrani spune ca numarul celor
care stau la masa trebuie sa fie in mod obligatoriu par, iar superstitia mai avertizeaza ca acela care se va
ridica inainte de sfarsitul ospatului va muri in anul care urmeaza. Din acest motiv, toate farfuriile cu
bucate sunt aduse la masa inainte de venirea oaspetilor, astfel incat gospodina sa nu fie nevoita sa mai faca
drumuri inutile la bucatarie. De altfel, putini s-ar indura sa plece, pentru ca la capatul ospatului format din
salate si ciorba de peste ii asteapta o delicioasa prajitura cu migdale.
UNGARIA: n Ungaria, nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a
crestinilor. Potrivit papei Iuliu I, Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si
de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Constantinopol. In doar cateva zeci de ani, obiceiul s-a extins
asupra intregii lumi crestinesti. In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era
interzisa munca in paduri sau pe pasuni; se lucra doar in jurul casei. Era interzisa cererea sau darea de
imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coasa, sa teasa sau sa spele vase, pentru ca altfel le pastea o
nenorocire. In ajunul Craciunului rufele spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca
animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere se uitau in
fantana pentru a-si vedea viitorul sot, la baterea clopotelor seara. Tinerii nu aveau voie sa manance
mancaruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele sotii sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza
mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca cineva murea de Craciun, era considerat norocos, pentru
ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc
prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe,
prajituri, dulciuri si lumanari.

Marea
Britanie
n Marea Britanie, Craciunul e poate cea mai importanta sarbatoare a anului. Pregatirile ncep cu mult
nainte de 25 decembrie. n unele magazine poti gasi brazi mpodobiti si inscriptii cu urari nca din luna
octombrie.n decembrie, lumea e cuprinsa de o frenezie nestapnita, subiectele de conversatie se nvrt
numai n jurul sarbatorii de Craciun, iar cumparaturile si pregatirile sunt prioritatea numarul unu. Englezii
sarbatoresc nasterea Domnului n felul lor - cu obiceiuri la care nu ar renunta nici n ruptul capului. Nici
un Craciun nu poate sa treaca fara cadouri - asa ca, pe masura ce se apropie ziua de 25 decembrie,
numarul celor care iau cu asalt strazile comerciale creste exponential, iar n Ajun, nu mai ai unde sa arunci
un
ac.
Milioane si milioane de lire sterline se cheltuiesc anual n luna decembrie. Cifrele spun ca, n medie, un
englez cheltuieste 70 de lire doar pe cadoul pe care l da partenerei sau partenerului, ca sa nu mai punem la
socoteala si cadourile pentru ceilalti cunoscuti.
Dupa ce au petrecut ntreaga luna decembrie cautnd cadouri, scriind felicitari si mpodobind bradul (si
apropo, bradul e mpodobit mult mai devreme dect n Romnia, de regula pe la jumatatea lui decembrie)
pe 24, seara, englezii si aduna fortele ce le-au ramas si se duc la biserica.
Un obicei la care nu au renuntat, desi el nu mai are semnificatia de odinioara. Ba chiar, unii tineri se
opresc ntii la "PUBLIC HOUSE" - pe scurt "PUB" - adica la crciuma, si ajung la biserica veseli si pusi
pe sotii, spre necazul celor mai n vrsta. ntr-adevar sarbatoarea Craciunului si-a cam piedut din
importanta religioasa, devenind mai degraba un prilej de petrecere n familie. La masa traditionala care are
loc pe 25 decembrie nu se mannca, asa cum stim noi, romanii, porc ci ... curcan.
Traditia a fost importata n Marea Britanie din Germania...n perioada victoriana, gratie printului Albert,
sotul reginei Victoria. Asadar, pe 25 decembrie, o masa festiva, la care se mannca toate bunatatile - dar
altfel de bunatati dect cele cu care suntem noi obisnuiti... Apoi, a doua zi, asa numita BOXING DAY - in
traducere cuvnt cu cuvnt ZIUA CUTIEI, un nume aparent paradoxal. Ceea ce e uimitor n Marea
Britanie e faptul ca n zilele de Craciun, tara pur si simplu este paralizata.
Nu circula nici un mijloc de transport, nici trenuri, nici metrou, nici autobuze. Doar taxiuri - iar soferii fac
bani frumosi de Craciun, practicnd tarife cel putin duble fata de zilele obisnuite. Pentru ca pregatirile iau
zile n sir, pentru ca trebuie sa te lupti cu multimile ca sa cumperi cadouri, Craciunul e considerat nu doar
o
mare
bucurie
de
familie,
ci
si
o
mare
sursa
de
stres.

Poate nu va vine sa credeti, dar exista numere speciale de telefon, de tipul 89 89 cum sunt n Romnia,
unde poti suna si, pentru un tarif piperat, ti poti descarca sufletul. Se vnd ca pinea calda brosuri despre
cum sa lupti cu stresul provocat de Craciun, despre cum sa faci fata ct mai bine acestor zile.
Iar apoi, dupa ce Craciunul a trecut, toata lumea vobeste numai despre cum a petrecut, ce a mncat, ce a
baut si ce cadouri a primit. Pentru ca n Anglia Craciunul e att de important si pentru ca pregatirile iau
atta timp si atta efort, exagernd putin lucrurile, putem spune ca englezii se pregatesc deja de Craciunul
viitor.
Cuba
In Cuba, cea mai importanta perioada este Ajunul Craciunului, denumita nochebuena (Noaptea cea
buna). Masa traditionala nseamna pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagra servita cu orez si
plante
traditionale
(Yuca)
sub
forma
de
piure.
Familiile numerose se reunesc si, ntr-o groapa sapata n pamnt si plina de carbuni acoperiti cu frunze de
bananier, frig un porc ntreg. Familiile (care n Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea
pe
muzica
traditionala.
Islanda
n tara ghetii si zapezii vin treisprezece Mosi Craciuni! Cu treisprezece zile nainte de Craciun, primul
Mos Craciun coboara din munti, ocoleste fiecare casa si apoi pune dulciuri n ghetutele copiilor, n vreme
ce acestia dorm. Daca au fost cuminti, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri n plic (scratch cards), iar
daca au fost rai un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Mos vine n oras si tot asa pna pe 25 decembrie
cnd primul Mos se ntoarce la casa lui din munti, pe 26 cel de al doilea si tot asa pna pe 6 ianuarie. Ziua
de 6 ianuarie este numita si Al treisprezecelea si este considerata de islandezi ultima zi de Craciun
pentru ca n aceasta zi, ultimul Mos Craciun se ntoarce la casa lui.
Noua
Zeelanda
Copacul ce este mpodobit de Craciun se humeste Pohntokawa. Multe persoane n Noua Zeelanda
urmeaza vechile traditii engleze n ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate
reci. Nimeni nu considera Craciunul complet fara prajitura Pavlova - preparata din bezea si decorata cu
kiwi,
capsuni
si
frisca.
Deoarece foarte multi oameni din emisfera nordica traiesc acum n Noua Zeelanda a devenit o obisnuinta
sa se serbeze Craciunul de doua ori ntr-un an - o data pe 25 Decembrie si a doua oara n iulie, atunci cnd
este
mijlocul
iernii.
Olanda
n Olanda, numele Sfntului Nicolas este Sinterklaas. Copiii olandezi stiu ca Mos Nicolae vine din Spania
n ziua de 6 decembrie. n seara din ajunul venirii Mosului Nicolae copiii si umplu ghetutele cu fn si
zahar pentru calul mosului iar dimineata cnd se trezesc, copiii gasesc ghetutele pline cu daruri cum ar fi
nuci
si
bomboane.
Uneori, mosul apare n carne si oase n casele oamenilor mpreuna cu asistentul sau Black Pete. Mos
Nicolae i intreaba pe copii daca au fost cuminti n anul care a trecut.
Finlanda
n Finlanda familiile se reunesc pentru a petrece Craciunul, cea mai importanta sarbatoare a anului. Seara,
n jurul orei 17.00, familiile pleaca la biserica pentru slujbe speciale n care se aprind lumnari la

mormintele celor dragi. Imaginea miilor de lumnari ce lumineaza noaptea este una pe care cu greu o poti
uita.
n Ajunul Craciunului, copiii asteapta sosirea lui Mos Craciun care pune mereu aceeasi ntrebare: Sunt
cumva copii cuminti aici?. Raspunsul entuziasmat este, binenteles, acelasi Da! Mosul are o desaga
plina de cadouri, iar n timp ce slujitorii lui l ajuta sa le mparta, el povesteste celor mici despre
calatoria
grea
pe
care
o
face
din
Laponia.
Suedia
n Suedia, cea mai importanta zi este ajunul Craciunului. O masa speciala este pregatita pentru Ajunul
Craciunului - sunca, peste si fasole aceasta este si prilejul cu care rudele si fac daruri. Multi suedezi
merg la biserica n dimineata zilei de Craciun. Craciunul se numeste la suedezi Jul si este urmat de alte
sarbatori.
Elvetia
n Elvetia, Samichlaus (Mos Craciun) are ntotdeauna sarcina grea de a aduce si pomul de Craciun n
casele oamenilor. Acest obicei se pastreaza nca din 1775. O alta traditie a elvetienilor este "Parada
ridichilor
luminate".
Copiii ajutati de parinti se narmeaza cu ustensile specializate si scobesc cu mare grija cte o ridiche mare
de luna, alb-violet, pe care apoi o mpodobesc cu diferite crestaturi si forme (stelutele si bradutii sunt cele
mai frecvente decoratii). Similar cu dovleacul de Halloween, n ridichea mpodobita micutii elvetieni pun
o lumnare lunga si poarta ridichea ca pe o facla, ori o agata cu trei sfori fixate la un bat, ca pe un
lampion. Conform planului si traditiei, parintii si copiii se ntlnesc n diverse locuri din sat si pleaca la
ora 18:00, ordonat si disciplinat, cu ridichile luminate, spre curtea scolii. Acolo, copiii cnta n cor
cntecele.
Franta
Pe vremuri n Franta, Sfntul Nicolae aducea cadouri micutilor n ziua de 6 decembrie (traditia se mai
pastreaza nca n unele zone din nordul tarii). n cea mai mare parte a Frantei, Pre Noel (Mos Craciun) i-a
luat
locul
lui
Mos
Nicolae.
Pre Noel vine n casele francezilor n noaptea de 24 decembrie si pune cadouri n ghetute. Punctul
culminant al mesei de Craciun pentru francezi este traditionala "Bche de Noel", o prajitura de ciocolata
prezentata
la
masa
sub
forma
de
buturuga.
Germania
n Germania, ajunul Craciunului este cea mai importanta zi de sarbatoare. n ziua de ajun, familia se aduna
pentru cina si pentru a merge mpreuna la biserica la Mesa din noaptea de Craciun.
n unele familii se obisnuieste ca de Craciun sa se cnte colinde, dar, pentru cei mai multi nemti Craciunul
este
un
moment
de
reflexie
si
analiza.
Jamaica
Colindele de Craciun n Jamaica sunt aceleasi melodii populare ntlnite n lume (Jingle Bells, Holy Night,
Silent Night etc.) dar mai multe colinde sunt cntate n ritm de raggae. Masa de Craciun cea mai
importanta este prnzul. Ea include orez, pui, carne de bou si capra picanta si, mai rar, friptura de vita sau
porc.
Rusia

n zilele URSS-ului, Craciunul nu prea era sarbatorit. Anul Nou (Revelionul) era ocazia cu care pe
atunci Mos Gerila - aducea cadouri copiilor. Odata cu caderea comunismului, Craciunul a nceput sa fie
sarbatorit n mod deschis fie pe 25 decembrie sau, de cei mai multi dintre rusi, pe 7 ianuarie.
Rusii care sarbatoresc pe 7 ianuarie se ghideaza dupa mai vechiul calendar Iulian. Rusii mannca la masa
de
Craciun
prajituri,
placinte
si
galusti
de
carne.
Spania
Cine merge n insorita Spanie de Craciun poate crede ca sarbatoarea a fost anulata. Cu toate acestea,
Craciunul este sarbatorit, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (Reyes Magos).
Spaniolii si portughezii au introdus pomul de Craciun n America Latina, dar cum acolo nu exista conifere,
sud americanii decoreaza cactusi, pini sau brazi din plastic.
Traditii de Craciun
La inceput a fost cuvantul. Asa ca vom incepe cu termenul "Craciun". Pentru lingvisti, acest cuvant, drag
si familiar, e un cuvant ciudat. Unii spun ca l-am mostenit din latinescul "creationem" - "creatie, nastere".
Altii sustin ca e vorba de un cuvant mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Iar altii
spun ca ar veni din slava. Termenul "Craciun" are in limba romana cel putin opt sensuri.
Insa cuvantul este mai simplu de explicat decat sunt traditiile. In fiecare zona a Romaniei exista un mod
specific
de
a
intampina
si
sarbatorii
Craciunul.
In unele zone in Ajunul Craciunului, gospodarii isi strang din sat tot ce au imprumutat. In Mehedinti
parintii pun copiilor banuti in buzunare de Craciun pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat.
Tot in ajunul Craciunului, painea se aseaza sub masa pentru a aduce noroc familiei iar sub fata de masa se
pune
pleava
de
grau,
pentru
belsug.
In orice loc din Romania Craciunul incepe cu postul care dureaza sase saptamani: (15 noiembrie - 24
decembrie). Postul presupune renuntarea la carne, oua si lapte, cum ar spune bunicii la mancarea de dulce.
Un post adevarat inseamna renuntare la dragostea fizica, la bautura, plata datoriilor. In sate in post nu se
deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se incheie in noaptea de Craciun dupa Litanie.
Din 15 noiembrie de cand se lasa postul cuvenit acestei sarbatori, dupa fiecare liturghie sau dupa fiecare
vecernie,
romanii
de
la
sate
incep
sa
repete
colindele.
In unele parti ale tarii exista un obicei numit "Umblatul cu icoana", care semnifica nasterea lui Isus. In
nordul Moldovei se pregateste masa de Ajunul Craciunului cu mancare de post. Nimeni nu are voie sa
descopere
masa
pana
nu
intra
preotul
pe
usa.
Preotul blagosloveste masa, gusta primul bucatele, abia apoi mananca cei ai casei Taierea porcului de
Ignat este un obicei pur romanesc, obiceiul a fost "crestinat" la sfarsitul evului mediu.
Ca de fiecare data exista o legenda in spatele acestui obicei. Legenda spune ca un barbat, pe nume Ignat,
vrand sa taie porcul, si-a lovit din greseala tatal cu securea in cap.
Ajunul Craciunului incepe cu:
Buna
Ne dati, ne dati, Buna dimineata La Mos Am venit si noi odata
dimineata
Ne dati ori nu ne dati, Ajun
La un an cu sanatate,
La Mos Ajun, Ne dati, ne dati, Ne dati ori nu ne dati, Domnul sus sa ne ajute
La Mos Ajun Ne dati ori nu ne dati. Ne dati ori nu ne dati.
La covrigi si la nuci

multe.
Batranul a murit, a fost ingropat, iar fiul, ravasit de cele intamplate, si-a luat lumea in cap. Dupa altii Ignat
este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul.
Ziua de Ignat este pe 20 decembrie. In acesta zi oamenii nu au voie sa faca altceva in gospodarie decat sa
taie si sa prepare porcului. Traditia spune ca cei saraci, daca nu au porc, trebuie sa taie un alt animal.
Batranii crede ca in noaptea de dinaintea Ignatului, porcul isi viseaza cutitul. Cei milosi nu au voie sa
participe la taiatul porcului, pentru ca el moare greu si carnea nu mai este buna. In ziua de Ignat copii sunt
insemnati
in
frunte
cu
sangele
animalului.
Deobicei bunicii fac semnul crucii pe fruntea copiilor pentru ca acestia sa fie sanatosi. Ziua de Ignat este
dedicata
prepararii
carnii
si
conservarii
ei.
Femeile si barbatii incep transarea si pregatirea slaninii, a caltabosilor, sangeretelui. In unele gospodarii
din Valcea o buna parte din carne se prajeste si sareaza si se pastreaza in untura topita.
Acum incep pregatirile pentru masa de Craciun. Gospodinele pun deoparte carne per
ntru sarmale, cea pentru friptura, osanza pentru prajituri. Totul este aproape gata pentru Craciun.
Copiilor pe vremuri le se imparteau covrigi si nuci si mere. Azi ... Azi bani si dulciuri. La sate in ajun
merg
la
colindat
si
copiii
si
adultii.
In seara de Ajun, casele frumos decorate si perfect curatate isi primesc colidatorii. Colindatul este un ritual
compus
din
texte
ceremoniale
(colinde),
formule
magice,
dansuri
si
gesturi.
Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai
raspandita
traditie
a
romanilor.
In Ardeal in asteptarea colindatorilor mesele sunt intinse. Colindatorii isi incep ziua in zori si termina in
amurg.
In
Maramures
colindatorii
intreaba:
"Slobodu-i
a
corinda?".
Dupa ce canta in curte vreo doua-trei corinde incheiate cu urari, tinerii sunt poftiti inauntru, pentru a fi
cinstiti
cu
bucate
si
bautura.
Ziua de ajun este pentru romani un bun prilej sa isi viziteze pe prietenii, rudele si pe vecini. Daca primesc
dezlegare de la preotul satului dupa ce isi "colinda" rudele si prietenii, romanii primesc in schimb tuica
fiarta, vin si cozonac.
Anglia
In Anglia nu exista celebrul Santa Claus din America. Copiii primesc daruri de la Mos Craciun (Father
Christmas). In loc sa trimita scrisori catre Mos Craciun, copii englezi arunca scrisorile in foc si Mos Craciun
stie ce isi doresc citind dorintele lor in fum. De asemenea ei isi agata sosete pe camin pentru ca, odata, Mos
Craciun a aruncat din intamplare niste monede de aur pe un cos, monede care au cazut in niste sosete puse la
uscat pe camin. Un alt lucru interesant este ca, in loc sa-si deschida cadourile imediat ce le primesc, copii
englezi asteapta pana dupa-amiaza. Bradul de Craciun a devenit popular in Anglia in timpul reginei Victoria
si a printului Albert. Printului Albert ii lipsea obiceiul din tara sa natala de a impodobi brazi. De aceea, cuplul
regal a adoptat acest obicei in 1841. Obiceiul de a canta colinde dateaza tot din Anglia si sunt cantece de
bucurie. Englezii isi decoreaza casa cu ilice si vasc si obiceiul sarutului sub vasc dateaza de pe vremea
druizilor. Sarbatoarea numita Ziua Cutiilor are inca loc pe 26 decembrie. In acesta zi se impart cutii pline
cu prajituri sau dulciuri pentru cei saraci iar servitorii au zi libera.
China
Crestinii chinezi isi impodobesc casele cu lumanari in suporturi de hartie si decoreaza brazii de Craciun cu
lanturi de hartie, flori de hartie si lanterne de hartie. Chinezii numesc bradul de Craciun brazi de lumina
Copiii chinezi agata ciorapi si asteapta vizita lui Mos Craciun, pe care il denumesc Dun Che Lao Ren,

adica "Batranul Craciun". Marea majoritate a chinezilor nu sunt crestini. Cea mai importanta sarbatoare
chineza are loc la sfarsitul lui ianuarie si se numeste oficial Festivalul de Primavara. Este momentul in care
copii primesc haine noi, jucarii noi si se bucura de artificii. Un important aspect al festivitatii este celebrarea
stramosilor. Portrete si tablouri ale stramosilor sunt agatate in camera principala a casei.
Rusia
Sfantul Nicolae este foarte popular in Rusia, mult mai mult decat Mos Craciun. Legenda spune ca in secolul
al XI-lea, printul Vladimir a fost la Constantinopole ca sa fie botezat si s-a intors de acolo cu o multime de
povesti despre miracolele facute de Sfantul Nicolae. De atunci, multe biserici ortodoxe din est au hramul
Sfantului Nicolae si multi baieti din Rusia poarta acest nume. In timpul comunismului, sarbatoarea Sfantului
Nicolae a fost inlocuita cu sarbatoarea lui Mos Gerila. In timpul perioadei comuniste, multe alte astfel de
sarbatori au fost interzise. Inainte, insa, Babuska era personajul despre care se spunea ca aduce daruri
copiilor. Conform legendei, ea nu a oferit mancare si adapost celor trei intelepti care au pornit sa-l cinsteasca
pe Iisus si, de atunci, ea il tot cauta pe Iisus prin toate casele si aduce daruri tuturor copiilor. Vechile traditii
incep treptat sa-si recastige locul in cadrul sarbatorilor de iarna din Rusia.
Franta
In Franta religia este o parte importanta din sarbatorirea Craciunului. Aproape in orice casa din Franta poti
gasi o scena cu nasterea lui Iisus. Scena este deseori realizata cu figurine mici din lut, denumite mici sfinti.
O traditie s-a dezvoltat in jurul acestor figurine care sunt lucrate manual in sudul Frantei in timpul anului. In
decembrie figurinele sunt vandute la targul anual de Craciun la Marsilia si Aix. In Franta, Craciunul se
numeste Noel. Copii francezi primesc cadouri de la Mos Craciun, care calatoreste impreuna cu Pre Fouettard.
Pre Fouettard ii aminteste lui Mos Craciun cum s-a purtat fiecare copil de-a lungul anului.
India
Oficial, in India nu se sarbatoreste Craciunul. Majoritatea indienilor sunt de religie budista sau musulmana.
Cei care sunt crestini insa, decoreaza bananieri sau copaci de mango si uneori isi decoreaza chiar casa cu
frunzele copacilor de mango. In India nu se practica obiceiul luminitelor de Craciun.
Japonia
Craciunul a fost introdus in Japonia de misionarii crestini si, pentru multa vreme, Craciunul a fost sarbatorit
numai de acei japonozi care deveneau crestini. In prezent, datorita influentei americane de dupa razboi,
industria japoneza a obiectelor de Craciun s-a dezvoltat foarte mult si aceasta sarbatoare a devenit foarte
populara in Japonia. Hoteiosho este un zeu japonez care aduce daruri. El are ochi la spate cu care observa
mult mai bine comportamentul copiilor japonezi.

Bulgara: Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo

Croata: Sretan Bozic
Ceha: Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok
Daneza: Gldelig Jul
Olandeza: Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar!
sau Zalig Kerstfeast
Engleza: Merry Christmas
Estoniana: Ruumsaid juulup|hi
Finlandeza: Hyvaa joulua

Flamanda: Zalig Kerstfeest en Gelukkig nieuw jaar

Franceza: Joyeux Noel
Greaca: Kala Christouyenna!
Ungureste: Kellemes Karacsonyi unnepeket
Irlandeza: Nollaig Shona Dhuit, or Nodlaig mhaith chugnat
Italiana: Buone Feste Natalizie
Letona: Prieci`gus Ziemsve`tkus un Laimi`gu Jauno Gadu!
Lituaniana: Linksmu Kaledu
Malteza: LL Milied Lt-tajjeb
Poloneza: Wesolych Swiat Bozego Narodzenia or Boze Narodzenie
Portugheza:Feliz Natal
Slovaca: Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok
Slovena: Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto
Spaniola: Feliz Navidad
Suedeza: God Jul and (Och) Ett Gott Nytt r
Turca: Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun
Germana: Frohliche Weihnachten!