Colegiul Economic "Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia

Mediul Temperat-
Continental

1
 Mediul Temperat-Continental

1.Localizare

Mediul Temperat-Continental, cunoscut și sub numele de Silvostepa și Stepa, se desfășoara în

părțile centrale ale continentelor, la distanțe mai mari în raport cu oceanele, fiind de cele mai multe
ori încadrate de sisteme de munți înalți(Carpați, Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient, etc),
care impiedică pătrunderea maselor de aer oceanic. Din punct de vedere a localizării latirudinale a-
ceasta se găsește între 35 de grace C și 60 grade C latitudine Nord și Sud.. Astfel de medii se găsesc
în Bulgaria, Iugoslavi-a, N. Croației, N. Italiei, Elveția, Cehia, Austria, S. Germaniei, apoi în Ame-
rica de Nord (podisurile din centrul S.U.A. și al Canadei) și America de Sud (Argentina)(Urmăriți
Fig.1.). Climatul se carac-terizează prin frecvența maselor de aer continental, polare și arctice, pre-
cipitații puține (sub 500 mm /an) și o accentuare a secetei către sectoarele centrale ale continentelor
sau în cele care sunt încadra-te de munți înalți.

Precipitațiile cad în orice lună,

dar valorile mai mari sunt la finele primăverii și
2
vara; toamna si iarna sunt secetoase.(Fig.2.) Râurile au un regim neregulat, îngheață în timpul
iernii, pot produce inundații primavara din cauza topirii zăpezilor, iar vara debitele scad din cauza
secetei sau cresc datorită ploilor torențiale. (Fig.3.)
Fig.1.

Fig.3 Fig.2.

Clima temperat-continentală este caracterizată prin veri călduroase și uscate si prin ierni
extrem de reci. Datorită încălzirii puternice a uscatului, verile sunt foarte călduroase, cu
temperaturi medii lunare de 15-200 grade C, iar iernile sunt reci, cu temperaturi medii lunare
sub 0 grade C. Cantități-le medii de precipitații au valori reduse, fiind cuprinse între 300 si
500 mm/an.
Toate aceste caracteristici pot fi cuprinse într-un tabel.(Fig.4.)

3
 Fig.4.

2.Vegetație

Ca vegetație avem stepele alcătuite din

ierburi. Aceste formațiuni se află în partea de
est a Europei (pusta în Ungaria, bărăgan în
România, stepa în Ru-sia), partea centrală a
Asiei, în America de Nord,un-
Fig.5. Se poate remarca faptul că se de sunt numite preerii, și în America de Sud,
unde
remarcă prezența celor 4 anotimpuri. sunt cunoscute sub numele de pampas. Aceste
re-giuni constituind cele mai însemnate zone cu cereale de pe Glob. Limita vestică a stepei din
Europa trece prin sud-estul țării noastre. Trecerea dintre pădurile de foioase și stepa se
realizează prin inter-mediul unei fâșii de tranziție, numită silvostepa, în care ierburile stepei
alternează cu palcuri de co-paci. Plantele s-au adaptat condițiilor climatice.

3.Fauna

Fauna cuprinde: 1.lumea animală: iepuri, popândăi, hârciogi, tistarul, marmota, dihorele de ste-
pă, iepurele, prepelița, calul sălbatic, fazan etc.;

2. lumea păsărilor: dropârlie, potârnichea, ciocărlia de stepă etc.

Condițiile climatice mai blânde au favorizat dezvoltarea de așezări, multe înșirate de-a lungul
unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul în Eurasia sau magistralele din Canada).

Unele modificări ale condițiilor de mediu se produc mai întâi prin exploatările intense de masă
lemnoasă, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pășuni și unele
terenuri agricole. Acestea sunt concentrate în sud, unde alături de areale de mediu antropizat există
și parcuri naționale.

Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formează pe loess și corespund unui climat us-
cat și cald; cernoziomuri care sunt soluri fertile, formate pe loess, într-un climat secetos și sunt situ-

4
ate la suprafața solului fiind bogate în humus.

4. România aparținând Mediului Temperat-Continental

România are o climă temperat-continentală pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte,
primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele locale climatice se datorea-ză mai mult altitudinii și latitudinii,
respectiv mult mai puțin influențelor oceanice din vest, celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale
din est.

Regimul termic

Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-9°C), variație datorată atât
latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii (
scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează între 22°C și 24°C în timpul
verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme în-registrate în România au fost de
-38.5°C, la Bod (județul Brașov), pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10
august 1951.

Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și meditera-neene,

scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg terito-riul) este de 637
mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an , stațiunea Stâna de Vale
este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind de sub 500
mm/an, iar în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 4 mm/an.

Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui
septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „tropicale”(cu temperaturi
peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de gra-de Celsius).
Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înre-gistrat la Ion Sion,
lângă Brăila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. Verile
din ultimii ani, datorită încălzirii globale, au devenit foarte calde și asta aduce cu sine distrugerea de culturi
și livezi, tulburări comportamentale ale animalelor de curte și chiar irascibilitate în rândul oamenilor. Mai
mult decât atât, zilele caniculare din miezul verii fac și victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui
cod roșu de caniculă care viza sudul țării (inclu-siv Bucureștiul), 7 oameni s-au stins din cauza temperaturilor
extreme, iar alte sute au avut nevoie de îngrijiri medicale.

De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile
tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase.

5
 Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade
de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane,
primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării.

Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -
20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la
data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte sta-te europene, atât datorită lipsei
de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de
zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, încălzirea globală și producerea
de gaze cu efect de seră au transformat total iernile din România. Episoadele autentice de iarnă, cu viscol și
ger năprasnic s-au rărit considera-bil, însă atunci când apar sunt de cele mai multe ori sunt devastatoare.
Iarna 2017-2018, din prici-na temperaturile extrem de ridicate, a doborât mai multe recorduri istorice. De
exemplu, de Bobo-tează(6 ianuarie 2018) s-au înregistrat în București peste 17 grade Celsius, cea mai mare
tempe-ratură măsurată vreodată în Capitală pe data de 6 ianuarie.

Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune, înghețurile
dispărând în luna aprilie.

Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsi-us în
Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de
regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade
Celsius (în depresiuni).

Precipitațiile anuale

Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de
637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Do-brogea, 500 mm
în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând
1000 – 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m.

Caracteristici

Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord
(8,5°C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine (ajungând la 0°C la altitudini de peste 2000 m).
După valorile temperaturii medii anuale, există trei etaje termice: un etaj cald(cu valori de peste
10°C), un etaj mediu(între 10°C și 6°C) și un etaj rece(cu temperaturi mai mici de 6°C).

Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația
anterioară, precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500 și chiar
6
sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții înalți (peste 1200
mm/an). În ceea ce privește vânturile existǎ o diversitate mare a mișcărilor aerului:

• iarna:
• crivǎțul- foarte rece și uscat, produce geruri puternice, troienind zǎpada in câmpiile din est și sud-est.
• vânturile de vest- aduc zǎpadǎ și ger cu preponderențǎ în partea vesticǎ și centralǎ a țǎrii.
• austrul- aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zǎpezile.
• vara:
• aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încǎrcați cu ploi bogate.
• aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, creazǎ cǎlduri toride și secete
prelungite.
Influențe climatice în România:

• influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate;

• influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase;
• influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene;
• influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase;
• influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu
temperaturi scăzute;
• influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici.
Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea
estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat
vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În
anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de föehn.

Temperaturile extreme au fost următoarele: temperatura maximă absolută de 44,5°C (lângă Brăila) și minima
absolută de –38,5°C (lângă Brașov).

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Clima_Rom%C3%A2niei (Accesat pe 27.12.2018)

2. https://www.scribd.com/doc/190508165/Mediul-Temperat-Continental (Accesat pe 27.12.2018)

3. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Mediul-temperat-continental-si23.php (Accesat pe
27.12.2018)

4. https://prezi.com/zk-olgpgpha1/mediul-temperat-continenta/ (Accesat pe 27.12.2018)

5. Imagini Google (Accesat pe 27.12.2018)