INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICĂ A CARPAȚILOR ROMÂNEȘTI

1. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului:

Dupa cum putem observa mai jos, avem reprezentata temperaturile medii multianuale din
Romania. Analizand harta de mai jos, remarcam faptul ca temperatura aerului scade odata ce
altitudinea creste si avem:

 intre 800-1000 m altitudine avem temperaturi cuprinse intre 6°C si 8°C;

 intre 1000-1200 m altitudine avem temperaturi cuprinse intre 4°C si 6°C;
 intre 1200-1500 m altitudine avem temperaturi cuprinse intre 2°C si 4°C;
 intre 1500-2000 m altitudine avem temperaturi cuprinse intre 0°C si 2°C;
 peste 2000 m altitudine avem temperaturi sub 0°C;

Temperaturile scazute sub 0ºC, intalnim in Carpatii Orientali (Muntii Rodnei-2303 m si

Muntii Calimani-2100 m),restul grupei– Munții Ghurghiului, Bistriței, Giurgeului –
temperaturile variază între 0-4°C.

In Carpatii Meridionali (Muntii Bucegi-2505 m,Muntii Fagaras-2544 m, Muntii Parang-2519

m si Muntii Retezat-2509 m), temperatura aerului este sub 0ºC, tot datorita altitudini
ridicate.In rest, in majoritatea grupei,predomina temperaturile ce variaza intre 0º si 2ºC. In
depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice, sesizabile
si la nivelul vegetatiei.

In Carpatii Occidentali nu avem temperaturii sub 0ºC,datorita altitudinii relativ mica.(Muntii

Poiana Rusca-1354 m, Muntii Bihor-1849 m si Muntii Banatului- 1446 m). Aceste grupe
detin temperaturii ce variaza intre 2ºC si 4ºC.
 Figura 1. Harta temperaturilor medii multianuale

2. Valorile medii multianuale ale precopitatiilor atosferice:

In harta de mai jos, sunt reprezentate cantitatile de precipitaii pe intreg teritoriul tarii
romanesti. (fig.2)

a) Carpatii Orientali: datorita pozitiei dar si a altitudinii ridicate(peste 2000 m), Muntii
Rodnei si Maramuresului, inregistreaza cele mai mari cantitati de precipitatii si anume
peste 1400 mm. Precipitatii intre 1200-1400 mm se inregistreaza mai accentuat pe
fatada vestica (peste 1200mm in M. Ceahlau), crestere cauzata de influenta maselor de
aer oceanice transportate de Vanturile de Vest . In restul grupei precipitațiile sunt
cuprinse între 800 – 1200 mm (Munții Harghita, Munții Bodoc, Munții Ciucaș).
b) Carpații Meridionali: se inregistreaza precipitatii bogate pe culmile inalte ale
muntilor,mai ales pe versantii nordici (peste 1400 mm) in M Bucegi,M. Fagaras, M.
Retezat si M. Parang.In restul grupei, in zona etajului forestier montan (800-1700 m),
se inregistreaza cantitati de precipitatii cuprinse intre 800-1200 mm. In depresiunile
intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice, sesizabile si la
nivelul vegetatiei.
c) Carpatii Occidentali: Munţii Apuseni se remarcă prin cantitatea mai mare de
precipitaţii faţă de regiuni cu altitudini similare datorită expunerii vestice: în Bihor-
Vlădeasa-Muntele Mare cad peste 1.200 mm/anual (în Vlădeasa chiar peste 1.300
mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din ţară). Valoarea ridicata a
 precipitatiilor atmosferice de datoreaza maselor de aer oceanice care vin din Vestul
Europei si se opresc limita Carpatilor Orientali.

Figura 2. Harta precipitațiilor medii multianuale

3. Tipuri genetice de lacuri:

I. Lacuri naturale:
a) Lacuri de baraj natural: L.Rosu
b) Lacuri in cratere vulcanice: L. Sfanta Ana-M. Harghitei
c) Lacuri in depresiuni carstice: L. Ighiu,L. Buhui-Muntii Banatului,L.Padis,L.Taul lui
Ghib.
d) Lacuri in depresiuni de nivatie: L. Vulturilor (M.Siriu)
e) Lacuri glaciare: l. Lala si Buhaescu(M. Rodnei), lacul Bâlea și lacul Podragu (Munții
Făgăraș); lacul Gâlcescu (Munții Parâng); lacul Gâlcescu (Munții Parâng); lacul
Iezeru Șureanu (Munții Șureanu); lacurile Bucura și Zănoaga (Munții Retezat) –
acestea sunt lacuri de circ. Lacurile Lia, Ana, Florica și Viorica sunt lacuri de vale
glaciară, situati in M.Retezat.

II. Lacuri Antropice:

a) Lacuri in depresiuni din areale de exploatare a sarii: Ocna Șugatag și Coștiui
(Depresiunea Mureșului);
b) Lacuri hidroenergetice:
  Carpatii Orientali-l. Calinesti pe Tur-afluent Tisa, l. Filiza (Sasar), l. Colibita
(Bistrita Ardeleanului),l. Izvorul Muntelui,l. Poiana Uzului(Uz-afluent
Trotus),l.Siriu(Buzau),l.Sacele(Tarlung-afluent Olt) ,l.Maneciu(Peteleajen) ,
l.Paltin (Doftana-afluent Prahova);
 Carpatii Meridionali: l. Ialomita,l. Bolboci, L. Pucioasa(Ialomita),
l.Pecineagu(Dambovita),l.Rausor,l.Vidra,l.Malaia,l.Bradisor(Lotru),l.Negovan
u(Sadu),l. Galceag,l.Sugag,l.Petresti(Sebes),l.Cerna(afluent Dunare),l.Gura
Apei(raul Mare-afluent Streiului).
 Carpații Occidentali – lacul Trei Ape pe Timiș, lacul Porțile de Fier I pe
Dunăre, lacul Văliug și Secu pe Bârzava, lacul Teliuc pe Cerna. În Munții
Apuseni – lacurile Fântânele, Tarnița, Gilău pe Someșul Cald, lacul Leșu pe
râul Iada, lacul Drăgan pe râul Drăgan.

Figura 3. Harta tipurilor genetice de lacuri

4. Etajele principale de vegetatie:

- Carpatii Orientali: -pajisti si tufisuri alpine si subalpine

-paduri de conifere
- amestec de fag cu conifere și păduri montane de fag (cu pajiști)
- Carpatii Meridionali: - pajiștile și tufărișurile alpine și subalpine în cadrul culmilor
înalte
- paduri de conifere
 - amestec de fag cu conifere și păduri montane de fag (cu pajiști)
- Carpatii Occidentali: - pajiștile și tufărișurile alpine și subalpine în cadrul culmilor
înalte
- paduri de conifere
- amestec de fag cu conifere și păduri montane de fag (cu pajiști)
- paduri colinare de fag si carpen(M. Poiana-Rusca si M.
Banatului)

Figura 4. Harta principalelor etaje de vegetație

5. Clasele principale de soluri:

a) Carpatii Orientali: umbrisoluri,cambisoluri.
b) Carpatii Meridionali: spodosoluri, molisoluri(rendzine)-Grupa Bucegi si Grupa
Retezat Godeanu
c) Carpatii Occidentali: vertisoluri, molisoluri (rendzine), argiluvisoluri (soluri brun
roșcate și brun roșcate luvice).
 a) Figura 5. Harta principalelor clase
de soluri

Bibliografie

Octavian Mândruț (2013), România: atlas geografic școlar, Edit. Corint Educațional,
București.