Resursele de apa ca posibil factor

de conflict pe glob

Deficitul de apă la nivel global este
rezultatul triplării cererii în ultima
jumătate a secolului trecut.
Nu trăim pe o “planetă albastră”, în care mările
și oceanele ocupă suprafețe mai întinse decât
toate continentele la un loc, mai puțin de 3%
din toată apa este dulce, iar o mare parte din ea
este inaccesibilă (de exemplu, cea blocată în
ghețari).

La nivel mondial, 3,6 miliarde de persoane,

sau aproape jumătate din populaţia
globului, trăiesc în zone cu risc de acces
limitat la apă timp de cel puţin o lună pe an,
aproape trei sferturi dintre acestea fiind în
Asia. Cifra ar putea ajunge la 4,8 miliarde -
5,7 miliarde de persoane până în 2050
c
• In astfel de zone, singura solutie este consumul apei poluate ceea
ce duce la focare de infectii. Pe continetul african, la fiecare 90
de secunde un copil moare din cauza apei contaminate.

https://en.wikipedia.org/wiki/Water_scarcity
• În Africa Sub-Sahariană se pierd anual peste 40 de miliarde de ore de
lucru în căutarea apei, echivalentul orelor de muncă dintr -un an din
întreaga Franță! 64% din familiile din Africa se bazează pe femei pentru
apă,acestea pierd aproape 60% din timpul lor zilnic în căutarea ei.

https://www.mission2malawi.com/2014/06/importanta-apei-in-africa.html
 Principalele cauze care pot contribui la criza apei sunt:

• creşterea populaţiei
• schimbările climatice
• irigaţiile
• urbanizarea şi industrializarea
• poluarea
• defrisarea

• continuarea modului actual de consum al apei: „inechitabil şi bazat

pe risipă” (raportul ONU „Apa într-o lume în schimbare”).
 Criza apei este de natură să genereze:

conflicte sociale: potrivit lui Kofi Annan,  migratii

fostul secretar general al ONU, nu există acorduri
privind modul de utilizare a apei în cazul a 153 de
râuri din totalul de 263 care delimitează graniţele
statelor.
Apa acestor râuri, care reprezintă 60% din totalul
apei potabile de pe glob, este utilizată în comun de
 afectarea
145 de state, fapt ce ar putea genera conflicte între recoltelor
acestea privind drepturile de folosinţă.

 igiena
precara
• Cererea de apă de zi-cu-zi este în continuă creştere şi are un impact semnificativ pentru
securitatea globală a apei. Rata de epuizare a apelor subterane s-a dublat din 1960.

Epuizarea apei subterane din nord-vestul Indiei, 2002-2008

 Cele mai expuse zone de conflict
 exploatarea intensivă şi
neraţională a cursurilor
apelor continentului vor
duce la posibile conflicte.
• Africa:
 Fluviul Senegal ar duce la conflict între
Senegal şi Mauritania;
 Fluviul Nil va duce la conflict între Egipt,
Sudan şi Etiopia, precum şi celelalte ţări
riverane Nilului: Uganda, Rwanda,
Tanzania si Kenya. Astfel, în anul 2010,
Egiptul s-a aliat cu Sudanul împotriva
Etiopiei, şi conform STRATFOR, armata
egipteană a primit aprobare pentru o bază
aeriană în Sudan, pentru distrugerea
construcţiilor hidrotehnice de pe Nilul
Albastru din Etiopia.
• Sistemul acvifer arab, aflat sub
deşert, care asigură apa pentru 60
milioane de locuitori se goleşte ca
urmare a agriculturii intensive şi va
duce la război între Arabia Saudită
şi Yemen, iar Barajul Ataturk şi
celelalte, prin care Turcia
controleaza fluviile Tigru şi Eufrat,
privează Siria şi Irakul de o parte
din apa acestora (uneori Tigrul nici
nu mai ajunge până la vărsarea în
Asia
Golful Persic), va provoca un
război turco-arab pentru apă.

• In Asia Centrală, fluviile Sâr Daria şi Amu Daria

sunt atât de secate de irigaţiile pentru bumbac,
încât nu se mai varsă în Lacul Aral (rezervorul
principal de apă al zonei) şi acesta seacă; în 1997,
Uzbekistanul a trimis 130 000 de soldaţi în
Kirghiztan pentru paza rezervorului Toktogul;
Fluviul Sâr Daria va duce la conflict între
Uzbekistan, Tadjikistan şi Kazahstan.
 Bazinul fluviului Indus, cu un  Fluviul Gange va
imens acvifer subteran, care duce la
asigura 85% din apa potabilă şi conflict între India şi
60% din irigaţiile din agricultura Bangladesh
Indiei, se va goli în mai puţin de
20 de ani şi va duce la război între
India şi Pakistan;

 Fluviul Mekong va duce la

conflict între Cambodgia,
Laos, Thailanda şi Vietnam.
• Conform analizelor World Resources Institute, consumul mondial de apă a
crescut de două ori mai repede decât populaţia planetei. Mai mult, se
estimează că, în perioada 2007-2025, va creşte cu 50% în ţările în curs de
dezvoltare şi cu 18% în cele dezvoltate.
 Bibliografie
• https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/38952/ssoar-annunivbuch-2012-1-leua-
Provocari_de_mediu_la_adresa.pdf?sequence=1&isAllowed=y&lnkname=ssoar-annunivbuch-
2012-1-leua-Provocari_de_mediu_la_adresa.pdf
• https://www.dedurizatoareapa.ro/blog/77_servicii
• https://en.wikipedia.org/wiki/Water_security#Water_insecurity_may_lead_to_conflicts_and_wars
• https://reliefweb.int/report/world/editor-s-pick-10-violent-water-conflicts
• http://www.aos.ro/wp-content/anale/RSMVol19Nr3(56)Art.10.pdf
• https://www.businessmagazin.ro/cover-story/cand-se-termina-apa-17219772
• https://www.slideshare.net/copeliaoros/criza-apei
• https://www.bloomberg.com/graphics/2019-countries-facing-water-crisis/
• https://ro.scribd.com/presentation/439880240/Apa-Potabila-Africa
• https://reliefweb.int/report/world/editor-s-pick-10-violent-water-conflicts
• https://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/68.pdf
• https://desdemonadespair.net/2010/01/graph-of-day-nw-india-groundwater.html
• https://www.vitalmm.ro/ro/media/ultimele-noutati/al-treilea-razboi-mondial-se-va-da-pentru-
rezervele-de-apa
• https://www.dw.com/ro/apa-ca-posibil-factor-de-conflict/a-15327828