ORGANIZAREA SPATIULUI

GEOGRAFIC AL ORASELOR DIN

SPATIUL SOCIAL
 CE ESTE ORGANIZAREA SPATIULUI
GEOGRAFIC
 Reprezinta o forma evoluata de interactiune dintre om si natura,
prin care se incearca ameliorarea unor elemente ale mediului
rural,realizarea unor transformari antropice si crearea unor
situatii noi cu o functionalitate care sa fie mai buna din punct
de vedere natural si economic.
 Organizarea retelei urbane este un proces foarte complex,
deoarece dezvoltarea oraselor se realizeaza unor multiple
conditionari influentate si de personalitatea individuala a
acestora . Se pune accentul pe dezvoltarea unei structuri
ierarhizate cu anumite noduri si retele amplasate national.
 CE ESTE ORASUL?
Un oraș este o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă și
funcții industriale, comerciale, politice și culturale. Un oraș se află la o intersecție
de drumuri sau alte căi de transport feroviar, aerian sau naval.

Amsterdam San Francisco

CE INSEAMNA PLANIFICAREA IN
MEDIUL URBAN?
 Este un proces tehnic si politic care se refera la
dezvoltarea si proiectarea utilizarii terenurilor si a
mediului construit.

Berlin. Planificarea urbană spațioasă și

organizată în Germania a fost o
Slovacia - un exemplu de oraș tipic
politică oficială a guvernului care
industrial planificat înființat în 1938.
datează de guvernarea nazistă.
 SPATIUL SOCIAL
 este un spațiu fizic sau virtual, în care oamenii se adună și
interacționează.
 Se regaseste in pietele publice,scuaruri,parcuri,locuri
publice,strazi s.a.m.
 DE CE ESTE NECESAR UN SPATIU SOCIAL
INTR-UN MEDIU URBAN?

 Oraşul este înainte de toate o comunitate umană”.  Fiecare

individ, utilizează zilnic spaţiile destinate publicului larg, fie
pentru deplasare, aprovizionare, socializare sau petrecerea
timpului liber. Spaţiul public este o componentă esenţială a
oraşului şi contribuie la aprecierea calităţii vieţii şi a stării de
bine. În oraşul secolului XXI, a vorbi de spaţii publice este ca şi
cum am vorbi despre apa – sunt esenţiale!

 Oraşul este locul unde se realizează schimburi între oameni. Fie

că fac schimb de idei, schimburi economice sau pur şi simplu
schimba un zâmbet, toate aceste activităţi se desfăşoară în spaţiul
public al orasului – pe stradă, în piaţă, în parc, pe faleză, etc.
 SPATIILE VERZI
 Ca spaţii publice, spaţiile verzi contribuie la creşterea incluziunii sociale, prin
crearea de oportunităţi pentru ca persoanele de toate vârstele să interacţioneze atât
prin contact social informal, cât şi prin participarea la evenimentele comunităţii
cum sunt festivalurile locale, celebrările civice sau desfăşurarea unor activităţi
teatrale, cinematografice etc.
 PARCUL
YELLOWSTONE
 a fost întemeiat la 1 martie 1872,
fiind primul parc naţional din lume si
se întinde pe o suprafaţă de 8.987
kmp.
 Parcul are 5 intrări, 9 centre pentru
turiști și 2.000 de locuri de camping.
 Pot admira frumusețile naturii, pe
care le vor imortaliza în sute de
fotografii reușite și în primul rând se
vor bucura de aer curat și de liniște.
Cei care își doresc o vacanță mai
activă au de unde alege: pot face
drumeții, pot pescui,pot calari sau se
pot plimba cu barca pe lacuri și pe
râuri.
 PARCUL CISMIGIU-BUCURESTI
 este cea mai veche grădină
publică din Bucureşti, fiind
inaugurată în anul 1854. Acest
parc, situat în centrul oraşului,
are o suprafaţă de 16 ha şi este
amenajat în genul parcurilor
englezeşti, care structurează, în
jurul unui lac, alei străjuite de
specii dendrologice rare, peluze
cu aranjamente florale şi opere
de sculptură sau de arhitectură
monumentală. Cişmigiul este
unul dintre cele mai iubite
locuri de promenadă şi de
agrement ale bucureştenilor,
fapt pentru care cunoaşte o
mare afluenţă de vizitatori, în
special în weekend.
 BUCURESTI
 Inca din 1800,zona preferata pentru
relaxare si plimbare din inima
Bucurestiului inca din secolele trecute era
Parcul Herastrau.
 In cadrul parcului Herastrau au fost
dezvoltate ulterior (incepand din 1951)
doua zone principale: o zona linistita
dedicata odihnei si culturii si o zona
dedicata petrecerii timpului liber intr-un stil
activ, o zona a sporturilor si distractiilor.
 Detine: doua pavilioane pentru expozitii,
biblioteci, umbrar dedicat lecturii sau
sahului, debarcader, terenuri de sport, parc
de distractii, un trenulet pentru plimbari, un
hotel, terase, restaurante si cafenele.
 EUROPA PARK-
GERMANIA
 Parcul s-a deschis în 1975 cu o
suprafață de 16 hectare.
 Este desemnat cel mai mare parc
de distractii din lume si destinat
celor iubitori de distractie si
socializare.
 Poate gazdui aprox. 60.000 de
oameni pe zi,avand in interiorul
parcului si 5 hoteluri de lux dar si
zona de camping.
 13 secțiuni tematice, bazate pe țări
precum Germania, Anglia, Franța,
Grecia, Islanda, Irlanda, Olanda,
Austria, Luxemburg, Portugalia,
Elveția. Scandinavia, Spania și
Rusia.
 LOCURILE DE
JOACA
 Contribuie la dezvoltarea fizică, mentală
şi socială a copiilor.
 In funtie de suprafata,locurile de joaca
au o capacitate diversa.
 Spaţiile verzi urbane au o
deosebită importanţă şi din punct
de vedere estetic,deoarece
atenuează impresia de rigiditate şi
ariditate a oricărui mediu
construit –mediu ce domină în
oraşe.
 Beneficii economice
 Impactul pozitiv al spaţiilor verzi
se extinde şi în sfera activării vieţii
economice a oraşelor. Un mediu
plăcut ajută întotdeauna la crearea
unei imagini favorabile asupra
centrelor urbane şi, prin aceasta,
poate spori atractivitatea pentru
investiţii şi pentru oferta de noi
locuri de muncă.
 • Acum este o zona comerciala,extrem de
 Spaţiul public, datorită suprafeţelor mai
mare,cu zone rezidentiale de lux,magazine de
mari sau mai mici de care dispune, este brand si foarte multe cafenele si restaurante.
de cele mai multe ori locul în care se pot Fosta piață a fost reamenajată, păstrându-și
desfăşura târguri de diverse produse acoperișul din sticlă.
(alimentare, haine tradiţionale, produse
ecologice, cu specific-de crăciun, de
paşte,cartii,suveniruri etc).

 Piata Covent Garden(Londra):

• A fost o piata uriasa cu fructe, legume si
flori cu multe taverne,teatre,cafenele si
bordeluri.

1560
 Federation Square din Melbourne,
Australia
 -reprezintă centrul artei şi al culturii din
capitala Australiei; este un spaţiu care
găzduieşte anual sute de evenimente
culturale şi poate primi peste 15 000 de
persoane; conţine pieţe deschise dar şi o
piaţă acoperită, numită The Atrium.
 Imam Square din Isfahan, Iran
 - are reputaţia de a fi una dintre
cele mai mari şi mai frumoase
pieţe ale lumii, este presărată cu
moschei,cafenele, restaurante.
 Biblioteca din Licante-Chile:
 Pentru realizarea ei au fost necesare
restaurarea şi reconvertirea unui fost
atelier de fierărie feroviară;astfel, o
clădire veche a fost valorizată şi un
cartier a primit un nou spaţiu public
de calitate.
o Pietele Souk din tarile arabe:
- sunt pieţe de stradă şi tipuri clasice
de spaţii publice pentru lumea
arabă.Se bazeaza in general pe
produse traditionale.Spatiul tarabelor
este in general foarte mic si
ingust,insa acest spatiu este foarte
populat de oameni.
 CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND UN SPAŢIU PUBLIC NU
ESTE PROIECTAT ŞI GÂNDIT ÎN AŞA FEL ÎNCÂT SĂ
CORESPUNDĂ NEVOILOR REALE ALE OAMENILOR?
 Consecinţele pot fi multiple:
• Nefiind confortabil, flexibil sau
Bine amplasat oamenii îl vor evita,
deci riscă să devină un spaţiu public
nefrecventabil şi nefuncţional,adică
inutil.
• Când spaţiile publice de calitate
lipsesc din peisajul unui oraş, locuitorii
devin inevitabil mai izolaţi unii de alţii.
Absenţa cetăţenilor din spaţiul public
conduce la apariţia delicvenţei, a
vandalismului, a criminalităţii dar şi a
sentimentului general de nesiguranţă.
 CUM AU MODIFICAT
RETELE DE SOCIALIZARE
SPATIILE URBANE
 Concluzii:
 Noile modalităţi de comunicare, cum
ar fi telefonul mobil şi computerul, au 
generat modalităţi noi de interacţiune
umană. Acest lucru se reflectă şi
asupra spaţiilor sociale.
 Aşa cum ne spune Jan Gehl, „prezenţa
activă, participarea şi experienţa pot fi 
substituite prin uitatul pasiv la
fotografii, pentru a vedea ce au trăit
alţii în alte părţi. Automobilul a făcut
posibilă înlocuirea participării active
la evenimente sociale spontane cu
excursii selective, care vizează numai
anumiţi prieteni şi anumite
evenimente”
Spaţiile sociale au evoluat în moduri
diverse de-a lungul epocilor de
„existenţă”urbană; în prezent, spaţiile
publice sunt extrem de importante
pentru vitalitatea oraşelor.
Orice spaţiu social are caracteristicile
sale şi este utilizat până la un moment
dat. Nimic nu este veşnic şi orice
spaţiu social are o anumită perioadă
de viaţă. Oamenii se plictisesc repede
şi au mereu alte nevoi. Astfel spaţiile
sociale, trebuiesc în permanenţă
adaptate şi corelate pentru a putea
satisfice cerinţele societăţii.