Colegiul Tehnic ”Gheorghe Cartianu”

1TB – M8
Vieru Ștefan Corneliu

Apă curată pentru o lume sănătoasă

Apa a fost şi este un element central în viaţa societăţii umane, marile aşezări
şi civilizaţii înflorind la margine de apă, dar tot la margine de apă au pierit foarte
multe vieţi omeneşti. De la bun universal şi gratuit, asemenea aerului, a devenit o
marfă cu preţ uneori foarte ridicat, trecând ca importanţă înaintea materiilor prime,
energiei chiar şi a pământului care fără apă ar fi lipsit de viaţă.

Apa înseamnă enorm pentru omul de astăzi şi va însemna şi mai mult pentru
cel de mâine. De aceea, apare necesitatea absolută de a-i păstra calităţile naturale.
Creşterea - şi nicidecum, micşorarea - proporţiei pădurilor, inclusiv prin
împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru agricultură, constituie cheia de
bază a problemei. În caz contrar, este doar o problemă de timp şi de hazard
meteorologic (ploile torenţiale) producerea unor noi calamităţi, mai ales, în
bazinele dezechilibrate ca proporţie a pădurilor şi în special dacă ploile de lungă
durată vor fi asociate cu topirea zăpezilor.

Importanța accesului la o sursă de apă curată

Apa este de departe cea mai important resursă naturală a planetei. Iar
accesul la apă curată este esențial pentru a putea trăi o viață sănătoasă și pentru a
putea preveni boli, infecții sau chiar moartea. Cu toate acestea, aproape un miliard
de oameni din numeroase țări răspândite pe tot globul nu se pot bucura de o sursă
de apă potabilă sigură.

Ce înseamnă lipsa accesului la o sursă de apă curată

E important de înțeles ca apa poluată nu e doar murdară, ci chiar letală. În fiecare

an, aproape 1,8 milioane oameni mor din cauza unor boli precum holera, iar alte
zeci de milioane ajung să se îmbolnăvească din cauza apei impure pe care sunt
nevoiți să o bea.

Dar lipsa accesului la o sursă de apă curată nu înseamnă doar boli. De

obicei, comunitățile de unde apa curată lipsește sunt comunități sărace. Iar
locuitorii lor sunt prinși într-un aproape nesfârșit ciclu al sărăciei.

În astfel de cazuri, educația e prima care are de suferit. De cele mai multe
ori, copiii sunt obligați să călătorească pe distanțe lungi, împreună adulții, pentru a
aduce acasă apă curată. Astfel, sunt nevoiți să lipsească de la școală. Fără educație
și într-o luptă continuă cu numeroasele boli, aceste comunități pierd oportunitățile
economice care ar putea ajuta la dezvoltarea lor.

Regretabil e faptul că toate aceste tragedii pot fi prevenite prin utilizarea

unui sistem corespunzător de transport al apei.

Este cunoscut faptul că 80% din compoziţia materiei vii a Planetei este
formată din apă, omul putând trăi fără hrană 30 de zile, iar fără apă doar 4-5 zile.
Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. Cercetările
recente au demonstrat, prezenţa indubitabilă a apei în univers, atât în formă
gazoasă (vapori), cât şi în formă solidă (gheaţă).
Sub multiplele ei forme, reprezintă unul dintre cele mai importante elemente
ale peisajului geografic – atât pentru utilizarea directă de către om, cât şi pentru
activitatea  biosferei – , fiind, evident indispensabilă supravieţuirii şi bunăstării
oamenilor. La începutul secolului XX cererea de apă, calitatea acesteia şi eficienţa
utilizării ei păreau probleme de importanţă secundară. Însă, în a doua jumătate a
secolului XX, apa dulce a devenit o materie primă critică. La o populaţie a globului
de 6,5 miliarde de locuitori, dintre care jumătate trăiesc în mediul urban, evident,
nevoile vitale de apă sunt pe măsura acestei populaţii. De aceea nu este de mirare
că în ultimii ani s-a manifestat preocuparea de a aborda această problemă nu numai
la nivel naţional, ci şi internaţional. Cererea de apă creşte însă rapid, într-un ritm
care depăşeşte cu mult creşterea populaţiei. Cererea de apă s-a triplat între 1950 şi
1990, şi se va dubla din nou în următorii 35 de ani.
Aparent nu ar trebui să existe probleme cantitative privind resursele de apă.
Terra dispune de un imens volum de apă. Din suprafaţa planetei noastre, de 510
milioane de km2, ceea ce reprezintă 70,8%, iar uscatul doar 149 milioane km2,
adică 29,2%. După datele Naţiunilor Unite, volumul total al apei existente pe
Pământ este apreciat la 1400 milioane km3, reprezentat astfel: volumul total de apă
dulce este doar de 37,8 milioane km3 reprezentând  2,7% din cantitatea totală pe
glob.
O statistică a specialiştilor situează America de Nord şi Centrală pe primul
loc, având un debit de apă / locuitor, de 9 ori mai mare decât media mondială.
Statele Africane dispun de o cantitate de apă cu o treime mai mică decât media
mondială.
Europa şi Asia sunt continentele cu cea mai mare concentraţie de populaţie şi cea
mai mică cantitate de apă.
Activitatea umană nu poate fi concepută, în echilibrul planetei, fără apă.

Apa la români

Resursele totale de apă ale României sunt de circa 40 miliarde m3/an, din
care, în stadiul actual de amenajare a bazinelor hidrografice, circa 13 miliarde
m3/an. Resursele de apă utilizabile din râurile interioare sunt de numai 5 miliarde
m3/an în regim natural şi de aproape dublu în regim amenajat, la care se mai
adaugă 3 miliarde m3/an apă subterană şi aproximativ 10 miliarde m3/an apă din
Dunăre.
Resursele de apă ale României nu au o distribuţie uniformă pe teritoriul
ţării. Repartiţia lor este puternic corelata cu distribuţia pădurilor. Zona montană,
deşi are o pondere de doar 21 la sută în suprafaţa ţării, furnizează două treimi din
volumul mediu al apelor scurse. Tot aici sunt concentrate, în majoritate, pădurile
ţării (65 la sută), ceea ce impune două concluzii: importanţa amenajărilor
hidrotehnice din zonele de munte şi rolul hidrologic hotărâtor al pădurilor
montane. Pe ansamblul ţării, fondul forestier participă la balanţa hidrologică cu
peste 70 la sută din cantitatea totală de apă.
România dispune de o resursă de 3246 m3/loc./an, la mare distanţă de
Norvegia, de exemplu, cu 112004 m3/loc/an sau Canada cu 122284 m3/loc./an.
Mai puţină apă decât în România au, în Europa, Belgia (1344m3/loc./an), Spania
(1971 m3/loc./an) şi Polonia (1781 m3/loc./an).
În plus, schimbarea climatului, care se manifestă prin secete frecvente şi
reducerea gheţarilor, va face şi ea ca apa să devină un produs din ce în ce mai
valoros. Naţiunile Unite estimează că, până în 2025, două treimi din populaţia
planetei va avea probleme legate de aprovizionare cu apă.
În ultima vreme problemele de poluare a apei, fie ea chimică sau termică, au efecte
directe asupra vieţii, asupra cantităţii de oxigen.

Organizația Națiunilor Unite consideră că accesul la o sursă de apă curată

este un drept fundamental al fiecărui om, esențial pentru îmbunătățirea calității
vieții. În fiecare zi, o persoană are nevoie de 20 până la 50 de litri de apă, pentru se
hidrata, a găti dar și pentru a se curăța. Din păcate, în foarte multe cazuri, apa
curată lipsește.