ROLUL APEI IN VIATA OMULUI SI IN ECONOMIE

Omul a folosit apa in diferite scopuri, inca din cele mai vechi timpuri. La inceput a folosit apa izvoarelor, a
paraielor, a raurilor; cu timpul a folosit apele pentru transport, mergand initial in sensul curentilor, apoi a invatat sa
calatoreasca si impotriva curentului si sa pluteasca pe apa lacurilor, a marilor si a oceanelor. Cu luntrii si plute
primitive vechile popoare, cum ar fi polinezienii au impanzit toate arhipelagurile Pacificului.

Apa i-a dat omului si resurse de trai: alge, pesti, mamifere acvatice, unele saruri minerale, pescuitul fiind una dintre
primele indeletniciri ale omului. Si astazi mai sunt popoare care au ca baza a hranei de toate zilele resursele
oceanice, si mai ales, pestele; de exemplu, japonezii care sunt cu predilectie ihtiofagi (mancatori de peste), ca si
populatiile din jurul regiunilor circumpolare.

Zonele mlastinoase desi, in general au o influenta negativa in viata omului, au importanta stiintifica, deoarece
unele dintre ele, pot conserva relicte de flora si fauna si pot avea si o importanta economica, fiind folosite pentru
amenajarea de orezarii sau pentru extractia de turba. De multe ori, insa, ele stanjenesc culturile, caile de
comunicatie, centrele populate si pot constitui focare de infectie, si mai ales de raspandire a malariei, datorita
tantarilor anofeli. Dar, in tarile civilizate mari astfel de suprafete mlastinoase au fost asanate, Olanda fiind una din
tarile care au recuperat suprafete foarte mari de uscat, pe aceasta cale; si la noi in tara, mai ales intre anii ‘50-’60
zone intinse din Delta Dunarii au fost desecate in scop agricol; nu se stie inca, daca pe termen lung efectul produs
de modificarile acestor ecosisteme naturale, este benefic sau nu.

Omul a construit putul, care asigura, in cele mai multe cazuri, o apa de calitate, curata si filtrata. La noi in tara,
astfel de situatii se intalnesc in partea de sud si de est a tarii, unde nivelul freatic se gaseste la adancimi de pana
la 30-40 de metri.

Importanta apei devine si mai mare in deserturi, unde aceasta este foarte pretioasa, scumpa, si se foloseste pana
la ultima picatura. Exista state, cum ar fi Kuweitul care importa apa la schimb cu petrol. In pustiu, singurele
posibilitati de alimentare naturala cu apa sunt izvoarele si fantanile din oaze, care alcatuiesc punctul central al
vietii, desi, apa este adeseori calda si noroioasa.

Ca influente negative ale apei se pot aminti inundatiile,unele dintre ele foarte grave avand drept consecinte
pierderea de vieti omenesti, distrugerea gospodariilor, a podurilor a instalatiior electrice si producand in anumite
state , unde frecvente lor este mai mare, adevarate pagube nationale. De aceea multe fluvii si rauri din lume au
fost indiguite si amenajate petru a rezista in astfel de situatii( de ex. in China, Rusia, dar si in bazinele Amazonului,
fluviilor Congo, Missisippi, Nil, Tigru, Eufrat si chiar al Dunarii).

Pentru viata economica este importanta si zapada, deoarece prin topirea ei se inmagazineaza in sol mari cantitati
de apa , favorizand agricultura regiunilor de stepa; tot zapada protejeaza culturile de toamna impotriva inghetului.

Actualmente, atat la noi in tara, cat si in strainatate, exista institutii ale statului care monitorizeaza calitatea apei
potabile , precum si pe cea care rezulta din procesele industriale. De altfel, pentru controlul apelor industriale in
fiecare intreprindere exista, sau , cel putin ar trebui sa existe un laborator care sa se ocupe cu analize ale
apei( atat cea care intra in procesele de productie, cat si cea care este eliminata din acestea).

Apa ocupa un loc insemnat si in reteaua feroviara, in industria materialelor de constructii, in marile gospodarii
zootehnice etc.