Universitatea de Științe Agronomice și Medicină

Veterinară din București. Facultatea de Management,

Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare
Rurală – Management și Dezvoltare Rurală

Resursa de apă de pe Terra

Masterand: Razdan Marin

Profesor coordonator:

S.I.dr.Apostol Cristina
CUPRINS
1. Apa ca resursa naturala
2. Resurse de apa atmosferica
3. Resurse de apa ale uscatului
4. Influenta activitatilor umane asupra
resurselor de apa
5. Rolul apei
6. Importanta apei
7. Raspandirea apei pe glob
8. Bibliografie
Apa ca resursa naturala
 La nivel global prezenta apei se datorează proceselor fizice, chimice si chiar
biologice care se manifestă la nivelul planetei noastre, precum si evolutiei in
anumite ere si perioade geologice a Terrei.
 In prezentarea tipurilor de resurse se va remarca modul de formare si existența
a acestora, precum si acele categorii de resurse care se regenerează si care isi
determină intr-un mod diferit evoluția spatială si temporală, si o altă categorie, ce
reprezintă asa-zisele ape fosile, prezente in interiorul scoartei terestre si care nu
participă la complexul căilor si formelor de miscare ale apei – cunoscut sub
denumirea de circuitul apei in natură.
 In sensul celor prezentate, apa constituie o resursă virtuală/vitală atat de necesară vietii
pe Terra, pentru toate geosferele invelisului geografic, inclusiv pentru activitatea umană –
antropică.
 Astfel, apa ca resursă naturală poate fi impărtită in două mari categorii distincte, si
anume:
• resurse de apă - generate ca existentă si determinate ca evolutie – de circuitul apei in
natură, si cu rol primordial de regenerare si reimprospătare continuă a acestui element
natural;
• rezerve de apă – care se constituie in categoria acelor ape care nu participă la circuitul
natural si implicit nu sunt supuse unui proces de reciclare
Resurse de apa atmosferica

 Din punctul de vedere al hidrologului, ca geograf, una din caracteristicile

principale ale apei, o constituie mobilitatea, adică miscarea, caracteristică
generată de influenta energiei solare primită de Terra, prin intermediul căreia
apa indeplineste functia de principal mijloc de legătură, schimb de materie si
energie, intre toate geosferele globului terestru
 Pe aceste considerente, atmosfera constituie spatiul gazos, in care apa se găseste
in cantităti apreciabile, sub forma celor trei stări de agregare: vapori, ce asigură
umiditatea aerului, lichidă, care determină precipitatiile lichide, ceata, burnita
etc si solidă, care generează precipitatiile solide, chiciura, grindina s.a. deci,
prin citcuitul apei, in componenta sa din atmosferă, in segmentul evaporatie –
condensare, apa capătă pentru planeta noastră o importantă deosebită, de
altfel, bine redată in capitolele din cuprinsul lucrării de fată.
 Din punctul de vedere al specialistului cu pregătire tehnică in domeniul
gospodăririi apelor, precipitatiile rezultate prin ciclul natural al apei participă în
mod indirect in caracterizarea resurselor de apă ale uscatului.
Resurse de apa ale uscatului

 Resursele de apă ale uscatului constituie intreaga complexitate a

modului de gospodărire a apelor si implicit a folosirii acestora in scopul
evoluției societății umane. De fapt, aceste resurse provin tot din
segmentul circuitului natural cuprins intre ceea ce presupune
ajungerea precipitațiilor pe suprafața Terrei, acolo unde metaforic
vorbind, picătura de ploaie care a ajuns pe suprafața uscatului, se poate
evapora, infiltra sau va susține scurgerea de suprafață prin intermediul
cursului de apă care in final va ajunge „acolo unde isi doreste fiecare
rau/fluviu„ – in mări si oceane
 In sensul celor prezentate existența apei pe uscat determină următoarele
grupuri de resurse:

• resurse de apă curgătoare, incepand de la cele mai mici organisme

hidrografice pană la marile sisteme fluviatile;
• resurse de apă stătătoare, care cuprind toate categoriile de lacuri,
indiferent de geneza si mărimea lor, pană la nivelul mărilor si fără legătură
cu Oceanul Planetar;
• resursele de apă subterane, determinate de existența apelor freatice – ca o
verigă directă si imediată la circuitul apei in natură, apele de medie si mare
adancime, precum si alte categorii de ape cantonate in roci solubile etc;
• resursele din apa in stare solidă, care sunt constituite din ghețari, ghețuri,
zăpezi vesnice si anotimpuale.
Influenta activitatilor umane asupra
resurselor de apa
 Intr-o evoluție reciprocă, cresterea necesităților pentru apă si de bună calitate,
odată cu cresterea numerică a populației si a diversității preocupărilor societății
umane, a crescut in mod inevitabil si influența activității omenirii asupra
resurselor de apă.
 Activitatea umană determină modificări considerabile ale resurselor
naturale de apă
 Aceste influențe se manifestă in următoarele privințe:
• asupra repartiției resurselor de apă intre diferitele categorii de resurse;
• asupra repartiției in timp sau in spațiu in cadrul aceleiasi categorii
 Influențele de primul tip sunt mult mai profunde si, in acelasi timp,
mai greu de stabilit din punct de vedere cantitativ.
 In primul rand, există activități antropice cu influențe care
modifică sensibil insusi regimul precipitațiilor.
 S-au constatat reduceri considerabile ale precipitațiilor in
vecinătatea unor zone industriale ca urmare a emanațiilor de fum si de
abur de pe platformele industriale; implicit, aceste reduceri ale
cantității de precipitații influențează, cel puțin local, resursele de apă.
 De asemenea, poluarea atmosferică si formarea smogului duc la
reducerea evaporației, atrăgand implicit si o reducere a umidității
atmosferice si o influență corespunzătoare asupra precipitațiilor.
Rolul apei
 Resursă naturală, apa – unul dintre cele mai răspandite elemente pe Glob –
participă in toate procesele fizice, chimice si biologice care au loc pe Pămant.
Astfel, apa este prezentă in mod esențial in evoluția si desfăsurarea vieții pe
planeta noastră, precum si in evoluția si modificarea continuă a scoarței
terestre
 Pentru activitatea umană nu lipsit de importanță este rolul apei aproape in
exclusivitate in toate domeniile vieții economice. De altfel, evoluția civilizației
umane constituie o certitudine in definirea rolului si importanța apei.
 In baza celor prezentate anterior apa de pe „suprafața” Terrei se găseste
pretutindeni: in compoziția chimică a mineralelor si implicit a rocilor, in
litosferă ca apă subterană, pe suprafața scoarței terrestre sub forma marilor
intinderi marine si oceanice, in lacuri, zone umede, rauri, si ghețari, in
atmosferă, sub cele trei stări de agregare, si nu in ultimul rand in biosferă –
subliniind astfel că apa constituie si dovedeste a fi un element fundamental al
Terrei.
Importanta apei
 Avand convingerea că nu se aduce in exclusivitate noutăți, dar anumite
precizări se impun a fi subliniate, cu alte cuvinte:
• nici un organism nu poate trăi fără apă;
• ecosisteme sunt esențiale pentru civilizație;
• în economie îndeplineste funcții multiple (materie primă în diferite industrii,
mijloc si cale de transport, irigarea culturilor agricole, turism si agrement, etc.);
• bunăstarea unui popor se măsoară în cantitatea utilizată pentru nevoi
personale.
 Deci, apa este un element indispensabil vieții si progresului omenirii.
In acelasi timp, apele pot determina si efecte distructive deosebite.
 Element primordial al mediului inconjurător, apa exercită si o
influență considerabilă asupra intregii ambianțe
 In cadrul funcției ecologice apa exercită numeroase atribuții, de genul:
mediul de viață pentru flora si fauna acvatică, realizează umiditatea
solului pentru existența si dezvoltarea mircoorganismelor, indeplineste
funcția de indepărtare a reziduurilor naturale etc. Importanța apei
pentru intreaga activitate a umanității a condus, din timpuri foarte
indepărtate, la acțiuni si eforturi pentru amenajarea si stăpanirea ei.
Raspandirea apei pe glob
 Caracterizată prin cele două mărimi esențiale, suprafață – ca distribuție in
spațiu a resurselor de apă,cat si volum – inclusiv ca variație in timp a acestor
resurse, apa pe Terra se distribuie după cum urmează. In suprafață, intinderile
de apă sunt mai mari decat cele ale uscatului.
 Astfel, din suprafața Terrei, cu puțin peste 510 mil. km2, conform datelor
furnizate de diversi aurori in literatura de specialitate, 361,30 mil. km2 este
ocupată de ape, adică 70,8%, si 149,00 mil. Km2 de uscatul continental si
insular, respectiv 29,2%
 In susținerea ponderii suprafeței ocupate de ape față de uscat, relevant este
faptul că numai Oceanul Pacific, 178,20 mil. km2, depăseste cu aproximativ
20% suprafața intregului uscat. In suprafață de 149,00 mil. km2, uscatul,
predomină ca desfăsurare procentuală in emisfera nordică unde ocupă 39% -
fapt pentru care emisfera respectivă mai poartă si numele de emisfera
continentală, in schimb in emisfera sudică, uscatul ocupă aproximativ 19,1%
fiind astfel denumită si emisfera oceanică.
 Volumul de apă pe Glob, rezultat din insumarea tuturor
componentelor invelisului geografic – hidrosfera,respectiv din oceane,
mări si lacuri, ape curgătoare, ape subterane, umezeala solului, ghețari
si zăpadă, zone umede, litosferă si atmosferă, totalizează aproximativ
1400 mil. km3
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org

2. https://www.slideshare.net

3. https://www.europarl.europa.eu

4. https://www.daraqua.ro