Ciclurile Naturale

Globul terestru contine cantitati enorme de apa in invelisurile lui externe. Atmosfera constituie unul
dintre invelisurile planetei noastre, in care apa se gaseste in cantitati apreciabile. In rocile de pe glob apa
se gasesete pana la acea adancime la care, din cauza temperaturii, trece sub forma de vapori. In litosfera
apa se poate gasi sub forma lichida sau gazoasa, atat libera cat si legata de anumite structuri cristaline.

stare gazoasa, sub forma de vapori, conditionand umiditatea aerului si fiind prezenta, chiar si in aerul
foarte uscat; stare lichida, sub forma de picaturi foarte fine ( in cazul cetei si al norilor) sau mai mari ( in
cazul burnitei si ploilor ); stare solida, sub forma de ace fine de gheata si fulgi de zapada, in norii de la
marile inaltimi sau in straturile reci de aer , ca si sub forma de grindina, de diferite dimensiuni

Circuitul apei in natura este influentat de o serie de factori care conditioneaza anumite procese fizice si
chimice din atmosfera, determinand umiditatea atmosferica si chiar climatul regiunii respective. Acesti
factori care alcatuiesc baza circuitului apei in natura ar fi evaporatia, condensarea si precipitatiile.
Evaporatia este procesul natural prin care apa din hidrosfera, litosfera si biosfera, in contact direct cu
aerul atmosferic, se transforma in vapori, trecand in invelisul gazos al Pamantului. Se restituie , astfel,
atmosferei, un insemnat procentaj al apelor pe care aceasta le-a pierdut pe calea precipitatiilor. Cand
fenomenul se produce: direct de la suprafata apei = evaporabilitate sau evaporatie potentiala, de la
suprafata solului si a invelisului vegetal, sub forma de evaporatie totala = evapo-transpiratie, de la
suprafata stratului de zapada sau gheata = sublimare, prin transpiratia plantelor si animalelor =
evaporatie fiziologica.

Prin analiza mai profunda a procesului circulatiei apei in natura, se observa ca in complexitatea lui,
acesta este alcatuit din mai multe circuite, fiecare succedate intr-o ordine bine determinata. Astfel, se
pot distinge foarte usor,doua circuite: unul local, sau mic si unul universal sau mare.

Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra maselor de apa
continentale si se caracterizeaza prin succesiunea a trei procese: evaporatie, condensare si precipitatie
atmosferica. Se formeaza , astfel, un circuit local oceanic si un circuit local continental. Circuitul universal
sau mare. Din imensa cantitate de apa care se ridica sub forma de vapori de pe suprafata oceanului
planetar, o insemnata parte este dusa deasupra continentelor, unde condenseaza si cade sub forma de
ploi, zapezi, grindina. Dar, dupa ce ajunge la suprafata uscatului, apa din precipitatii, urmeaza diferite
cai: -o parte se scurge fie in oceanul planetar, fie in locuri mai joase fara iesire la mare, constituind
procesul scurgerii de suprafata sau scurgerea superficiala; -o alta parte se infiltreaza in scoarta terestra,
unde , daca intalneste un strat impermeabil inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra,in directia
pantei acestuia, constituind scurgerea subterana, ce poate ajunge uneori pana in oceane si mari.

Stiati ca desi populatia lumiia crescut (si creste in continuare) exponential in ultimele secole, resursele
de apa au ramas aceleasi? Astfel, noi avem acum la dispozitie aceeasi cantitate de apa pe care o aveau si
primii homo sapiens sapiens.: 1.460 petatone (1 petatona = 1015 tone).

corpul unei meduze este format in proportie de 98% din apa? Corpul uman, in schimb, contine un
procent de 60-70% apa. apa imbuteliata reprezinta una din cele mai mari afaceri existente in domeniul
alimentar? Piata apelor imbuteliate insumeaza, in prezent, peste 20 miliarde de dolari si este impartita
intre cateva mii de societati in intreaga lume. Cele mai mari sunt Perrier (30% din piata), detinut de
Nestle si Danone cu 15% din piata.
Ciclul Solului Solul este partea superioar , afnat , a litosferei, care se afl ntr-o continu evolu ie sub influen
a factorilor pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al P mntului n care se dezvolt via a vegetal .
Stratul fertil al solului con ine nutrien i i este alc tuit din humus i din loess.

Humusul si importanta lui esuturile plantelor verzi con in o cantitate de ap cuprins ntre 60 i 90% din
greutatea total . Analizele efectuate n cazul resturilor vegetale, au demonstrat c un procent de 90-95%
din greutatea materiei organice este constituit din carbon, oxigen i hidrogen.

Resturile organice constituite din esuturi vegetale i animale, microorganisme sunt atacate de numero i
agen i fizici, chimici i biologici suferind diferite procese de descompunere. Viteza de descompunere a
resturilor vegetale i animale este foarte mult influen at de condi iile climatice. Astfel n zona de step
caracterizat prin temperaturi ridicate i precipita ii sc zute descompunerea resturilor vegetale se desf oar
mult mai rapid n compara ie cu zona de p dure i montan unde datorit precipita iilor ridicate i
temperaturilor sc zute descompunerea este mai lent , anual r mnnd o cantitate nsemnat de resturi
vegetale nedescompuse sau par ial descompuse. Descompunerea resturilor vegetale se desf oar sub ac
iunea organismelor i microorganismelor care utilizeaz materia organic pentru hran i surs de energie.

Mineralizarea reprezint procesul prin care resturile organice depuse la suprafa a solurilor aerate sunt
supuse urm toarelor faze de descompunere: hidroliza, oxido-reducerea i mineralizarea total .
Humificarea este un proces complex de formare a unor substan e organice specifice solului cu un grad
nalt de polimerizare.

Fertilitatea : Fertilitatea este i ea de dou tipuri: fertilitate natural i fertilitate economic : Fertilitatea
natural (poten ial ), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice),
neinfluien ate de om. Fertilitatea economic (antropogen ) a solurilor apare ca urmare a unor activit i
modificatoare a omului

Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al ac iunii factorilor de mediu
( ap , aer, temperatur ). Activitatea omului a condus la intensificarea pronun at a eroziunii naturale
datorit desp duririlor masive, p unatului excesiv monocultuilor, etc. Cantitativ, intensitatea de eroziune
se reflect n volumul de detritus (material rezultat din f rmiarea rocilor) transportat de ape, ca rezultat al
sp l rii stratului de sol de pe terenurile naturale. La producerea eroziunilor particip mai mul i
factori:vntul, apele, lipsa vegeta iei

Eroziunea

Stiati ca rar, avand originea in California, a Un pom fructiferfost cultivat in sera gradinii botanice
londoneze. Prin altoire s-au obtinut simultan lamai, mandarina si 2 specii de portocale. Copacii produc
oxigen. Un copac cu frunze, ajuns la maturitate, produce intr-un sezon necesarul de oxigen inhalat de 10
oameni intr-un an. Anual, pe glob, covorul vegetal (p duri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de
miliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de P DURI?

Baobabul poate trai pana la 5000 de ani! Urmeaza maslinul 2000, stejarul 1600, teiul 1150, cedrul 800,
parul 400, chiparosul 350, ulmul 335.