Subiecte-materie examen hidrologie

Pag 21

1. Cum este definită hidrologia și care sunt principalele sale ramuri și subramuri?
Hidrologia reprezinta stiinta apelor. (hidros – apa, logos – stiinta). Ea se ocupa cu
studiul hidrosferei, invelis ce se afla in stransa legatura cu celelalte geosfere (atmosfera,
litosfera si biosfera). Ea mai poate fi definita si ca stiinta ce studiaza toate unitatile
acvatice din punct de vedere al formarii, circulatiei, distributiei lor, proprietatilor fizice si
chimice ce le caracterizeaza, al proceselor si legilor ce actioneaza in hidrosfera, precum si
a modalitatilr de valorificare a resurselor de apa.
Hidrologia se imparte in doua ramuri:
- Hidrologia continentala
- Hidrologia marilor si oceanelor
Hidrologia continentala se imparte in mai multe subramuri:
 Potamologia (potamos – rau) – studiul apelor curgatoare de pe continent
 Limnologia (limnos – lac) – studiala lacurile (geneza, evolutie)
 Telmatologia – studiaza mlastinile
 Glaciologia – studiaza zapezile permanente si ghetarii (raspandirea, miscarea si
geneza lor)
 Hidrogeologia – studiaza apele subterane
 Hidrometria – se ocupa cu organizarea posturilor si statiilor hidrometrice din reteaua
de rauri, lacuri, mlastini, si efectueaza masuratori asupra elementelor hidrologice
(nivel, debit lichid si solid, temperatura, chimismul apelor, etc.)

2. Să se enumere stiințele înrudite cu hidrologia prin obiectul lor comun de cercetare și

principalele domenii de aplicare a cunoștințelor hidrologice.
Stiintele ce se inrudesc cu hidrologia sunt:
 Hidrofizica sau Hidrochimia – studiaza caracteristicile fizice si chimice ale apelor
 Hidraulica – studiaza dinamica apelor
  Hidroenergetica – are scopul de a cunoaste potentialul energetic al apelor si de a-l
valorifica
 Hidrotehnica – studiaza modalitatile si tehnicile de realizare a lucrarilor de
amenajare a unitatilor acvatice
 Hidrobiologia – studiaza ecosistemele din mediul acvatic
Principalele domenii de aplicare a cunostintelor hidrologice sunt:
o Alimentarile cu apa potabila si industriala
o Irigatii
o Piscicultura
o Producere de energie electrica
o Navigatie
o Constructii hidrotehnice
o Utilozarea fortei mecanice a apei (mori de apa, gatere).

7. Care este ponderea resurselor de apă dulce din volumul total de pe Terra și cum sunt ele
repartizate pe tipuri de unități acvatice și teritorial?

Apa dulce reprezinta doar 2.5% din totalul apei de pe Terra. 68,7% din aceasta cantitate se
gaseste in ghetarii si zapezile vesnice, iar 30% in apele subterane. Lacurile si raurile, care
sunt cel mai usor de utilizat, constituie doar 0,26% din resursele de apa dulce de pe Glob.

Teritorial, cele mai mari rezerve utilizabile de apa dulce se afla in Asia, America de Sud,
Europa, America de Nord. Per ansamblu, cele mai bogate zone in resurse de apa dulce sunt
cele ecuatoriale, musonice si subpolare, in timp ce regiunile tropicale au cantitati reduse.

8. Să se deseneze schema circuitului apei în natură și să se explice mecanismul desfășurării

sale.

La baza acestui proces, un rol fundamental il are radiatia solara. Sub influenta ei, o parte din
apa oceanelor se evapora si prin condensare se transforma inapoi in apa. Sub influenta
gravitatiei si a altor factori climatici locali, apa cade iar pe suprafata Oceanului Planetar
(circuit oceanic local). O parte din apa evaporata de pe suprafata continentelor , cade iar pe
uscat si se formeaza „circuitul continental local”.

Pag 22

10. Să se enumere și să se caracterizeze principalele procese și componente ale circuitului

apei în natură.

Principalele procese ale circuitului apei in natura sunt:

 Evaporarea:
- Procesul fizic prin care apa, sub actiunea energiei solare, trece din stare lichida sau
solina in stare de vapori (evaporarea direct din zapada sau gheata se numeste
sublimare)
- Ea se realizaza la suprafata apei, solului si al invelisului vegetal
- Ea depinde de temperatura aerului, vant, relief si vegetatie
- Evaporatia este mai redusa pe uscat decat pe suprafata oceanului

 Condensarea:
- Are loc atunci cand umezeala relativa atinge o saturatie completa de 100%, iar
temperatura incepe sa coboare.
- Se produce sub forma unor picaturi de apa, iar cand are loc sublimarea, apare sub
forma unor cristale de gheata
- Ceata si norii sunt principalele forme de condensare din atmosfera

 Precipitatiile
- Reprezinta rezultatul condensarii vaporilor e apa in atmosfera sau la nivelul suprafetei
terestre
- Producerea lor este determinata de unirea picaturilor de apa condensate in jurul unor
nuclee
- Precipitatiile cad pe suprafata terestra sub forma lichida sau solida (ploaie, grindina,
zapada, burnita)
- La nivelul solului se produc bruma, roua si chiciura.
- Stratul de apa cazut se masoara in mm si intensitatea ploii in mm/min sau mm/ora

 Interceptia:
- Reprezinta procesul prin care apa cazuta sub forma de precipitatii este retinuta de
invelisul vegetal
- O parte din aceasta se evapora, iar cealalta parte ajunge la nivelul solului

 Infiltratia:
- Procesul de patrundere al apei in sol si in interiorul scoartei sub actiunea gravitatiei
- Intensitatea infiltratiei este influentata de proprietatile hidrogeologice ale rocilor
(porozitate, grad de permeabilitate, etc.) si de caracteristicile solului (textura,
structura)
 - Ea permite alimentarea apelor subterane si regenerarea lor

 Scurgerea
- Procesul de deplasare al apei provenita din precipitatii la suprafata sau in interiorul
scoartei terestre sub influenta fortei gravitationale.
- Se exprima sub forma de debit (m3/s), de volum (m3) sau de strat (mm).

Pag 32

1. Să se enumere și să se caracterizeze succint principalele proprietăți fizice și chimice ale

apei lichide.
 Proprietati fizice:
- Temperatura: variaza in timp si spatiu. Ea este influentata de regimul termic al aerului
(la suprafata) sau de adancimea la care se afla (in subteran)
- Transparenta: depinde de cantitate si dimensiunile substantelor minerale si organice
in suspensie, de vegetatia acvatica, etc. Gradul de transparenta este indicat de
grosimea stratului de apa (in m sau cm) prin care se pot distinge contururile unui
obiect.
- Turbiditatea: se manifesta prin reducerea transparentei si este cauzata de prezenta
substantelor organice in suspensie dar si a gazelor.
- Culoarea apei: Apa naturala in strat ma mic de 5 cm este incolora. Prezenta
substantelor solide in suspensie schimba culoarea apei de la albastru la verde galben
si brun inchis.
- Densitatea apei: exprima raportul dintre masa si volum si este direct influentata de
temperatura apei. Densitatea maxima este de 1g/cm3.
- Conductivitatea electrica: capacitatea apei de a conduce curentul electric. Se exprima
in mho.
- Radioactivitatea: proprietatea de a emite spontanradiatii corpusculare sau
electromagnetice de catre unele substante prezente in apa. Radioactivitatea este mai
ridicata in apele subterane din cauza rocilor cu care intra in contact.
 - Gustul: proprietate organoleptica determinata de prezenta in apa a unor substante
dizolvate (minerale, organice sau gaze). Apa pura nu are gust (apa de ploaie).
- Mirosul: proprietate organoleptica generata de prezenta in apa a unor substante
mirositoare.
 Proprietati chimice:
- Reziduul fix: cantitatea de substante solide organice si anorganice dizolvate intr-un
litru de apa
- Duritatea: suma concentratiei cationilor metalici din apa
- Concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul): evidentiaza caracteril acid sau bazic al apei
- Salinitatea: greutatea sarurilor dizolvate obtinuta dintr-un kiligram de apain vacuum,
la o temperatura de 480o.
- Gazele din ape: oxigen (in apele de suprafata), dioxid de carbon, hidrogenul sulfurat,
metanul.

3. Care sunt principalele surse și modalități de poluare a apelor?

Principalele surse de poluare a apelor sunt

- activitatile industriale: industriile chimice, alimentare, metalurgice etc.

- activitatile agricole: folosirea ingrasamintelor chimice, pesticidelor, depozitarea
necorespunzatoare a dejectiilor animale etc.

Poluarea poate fi:

- fizica: termica (deversarea de ape calde provenite din procesele tehnologice) sau
radioactiva (rezultata din particulele radioactive ajunse in ape prin intermediul ploilor
din ape folosite in centralele nucleare)
- chimica: infestarea cu prodise petroliere, azotati, fostati, pesticide, detergenti, metale
grele, etc.
- Biologica: imbogatirea apelor cu diferite microorganisme si substante organice ce pot
afecta sanatatea oamenilor si genera afectiuni precum: hepatita virala, holera,
dizenteria etc.
 Pag 39
1. Care sunt principalele procese naturale în cadrul cărora apa deține un rol important?

Apa detine un rol important in procesele geofizice (dizolvarea), geochimice (oxidare si

hidratare), biologice (indispensabila pentru toate vietuitoarele de pe Pamant) si geomorfologice
(dezagregarea si alunecarile de teren).

Pag 71

1. Să se reprezinte schematic un strat acvifer liber și zonele sale caracteristice.

Zona de alimentare: receptioneaza precipitatiile

Zona de dezvoltare: unde se acumuleaza apa
Zona de descarcare/drenare: la cote inferioare (aparitia izvoarelor).

2. Cum se realizează alimentarea straturilor acvifere libere?

Straturile acvifere libere se por alimenta din diferite surse:
- Apa meteorica: direct de la suprafata topografica, prin infiltratie. Nivelul
piezometric are variatii periodice in functie de cantitatea de precipitatii.
- Alimentare din surse superficiale: rauri si lacuri
 - Alimentare pe cale artificiala: prin intermediul unui canal sau prin amenajari
speciale

4. Să se reprezinte schematic un strat acvifer activ și zonele sale caracteristice.

Zona de alimentare: receptioneaza precipitatiile

Zona de dezvoltare: unde se acumuleaza apa
Zona de descarcare/drenare: la cote inferioare (aparitia izvoarelor).

6. Ce se înțelege prin nivel piezometric și care sunt factorii care influențeaza oscilațiile sale
spațiale și temporale?

Nivel piezometric reprezinta nivelul ipotetic până la care apele subterane captive se pot ridica
sub acţiunea presiunii hidrostatice.

Precipitatiile constituie sursa principala de alimentare a apelor subterane si genereaza

oscilatii temporare ale nivelului piezometric. Evaporatia determina coborarea nivelului
piezometric. Factorii antropici determina fie scaderea, fie cresterea nivelului piezometric.
7. Să se precizeze principalele modalități de măsurare și prelucrare a nivelului piezometric.

Principalele modalitati de masurare si prelucrare a nivelului piezometric se efectueaza la

forajele hidrogeologice cu ajutorul:

 ruleta ca capatul benzii careia se ataseaza un fluier plutitor

 limnograful (inregistreaza continuu oscilatiile nivelului piezometric)
 dispozitive electrice
 sonde piezometrice

Prin prelucrare, pe baza valorilor determinate, se obtin:

 nivelurile caracteristice lunare (medii, maxime si minime)

 nivelurile caracteristice anuale (media anuala, maxima anuala si minima anuala)

8. Să se reprezinte schematic un hidrograf cu variațiile zilnice ale nivelului piezometric.

Hidrograf variatii zilnice ale nivelului piezometric

9. Ce sunt izohipsele, cum se trasează și ce importanță practică prezintă ele?

Izohipsele reprezinta liniile de egala altitudine ale nivelului piezometric. Ele se traseaza pe
hartile pe care sunt amplasate fantani si foraje prin reprezentarea (grafica, matematica sau
computerizata) a nivelului piezometric determinate prin masuratori directe la sursele de apa
subterana din regiunea studiata.

Ele au rolul de a se determina directiile de curgere ale apelor.

Pag 83

2. Izvoarele descendente: definiție, tipologie, importanță.

Izvoarele descendente au curgere descendenta (de la deal la vale). Ele sunt de mai multe
tipuri:

 izvoare descendente de strat: izvoare din structuri monoclinale (o directie de curgere),

sinclinale si anticlinale.
 Izvoare descendente de vale: la baza versantilor vaii
 Izvoare de terasa: la baza teraselor
 Izvoare descendente de grohotis si conuri de dejectie: la marginea acumularilor de
grohotisuri, provenind de la apele ce se infiltreaza si circula in interiorul acestora.
 Izvoarele descendente din roci compacte: apa circila prin numeroase fisuri, grote,
canele sub actiunea fortei gravifice.

3. Ce sunt izvoarele ascendente și de câte feluri pot fi?

Izvoarele ascendente provin din straturile avcifere unde circulatia este descendenta, iar cand
presiunea se acumuleaza, acestea capata o circulatie ascendenta pana apar la suprafata.

Izvoarele ascendente sunt de mai multe tipuri:

 Izvoare ascendente de strat: in zonele cu structuri cutate iar stratul acvifer prezinta
zona de alimentare la o cota mai inalta decat cea de descarcare
  Izvoare ascendente de falie: apar pe liniile de falie sub presiune si cu debit mare
 Izvoare arteziene: iau nastere pe axul unor sinclinale atunci cand stratul acvifer este
intersectat de un accident tectonic. Au caracter tasnitor.
 Izvoare vocluziene: in zonele calcaroase (Vaucluse, Franta unde se gasesc in numar
mare). Se formeaza din apa raurilor sau paraielor, dispare, circula prin masa de calcar
prin fisuri si canele si reapare la o cota mai joasa cu un debit mai mare. La iesire
formeaza o palnie.
 Izvoare intermitente: in regiunile calcaroase (izbucuri) si cele cu activitate vulcanica
(gheizere)

4. Izvoarele calde: definiție, origine, tipologie, exemple de localități cu astfel de izvoare.

Izvoarele calde (termale) sunt acele ape ce au temperatura pe tot timpul anului mai mare
decat cea a aerului din regiunea respectiva.

Origine: de natura juvenila sau meteorica.

- Izvoare geotermale: apa coboara la adancimi de 12km, se incalzeste si revine la

suprafata prin liniile de falie sib forma de izvoare termale
- Izvoare hipotermale: 20-35oC – Baile Olanesti, Mangalia, Baile Tusnad, Timisoara.
- Izvoare izotermale: 36-37O – Vata de Jos
- Izvoare mezotermale: 38-42oC – Baile Felis si Baile 1 Mai
- Izvoare hipertermale: peste 42-45oC – Baile Herculane si unele izvoare de la Baile
Felix

5. Ce sunt apele minerale, cum s-au format și care sunt principalele tipuri?

Apele minerale reprezinta apele naturalece contin diferite saruri, elemente chimice, gaze,
substante radioactive, a caror concentratie depaseste cep putin una dintre valorile minime
stabilitepentru anumiti indicatori.
Originea lor poate fi vadoasa, mixta, juvenila sau de zacamant. Ea este legata de prezenta
unor falii de adancime, relief muntos de natura vulcanica, si prezenta zacamintelor de petrol,
carbuni, gaz metan si sare.

Principalele tipuri de ape minerale sunt:

- Carbogazoase
- Bicarbonate carbogazoase
- Bicarbonate simple
- Feruginoase
- Sulfuroase
- Sulfatate
- Clorosodice
- Iodurate
- Radioactive
- Oligominerale

Pag 105

1. Ce se înțelege prin rețea hidrografică?

Reteaua hidrografica reprezinta totalitatea cursurilor de apa temporare si permanente,

torentii, canelele, lacurile naturale si artificiale, baltile si mlastinile dintr-o anumita regiune.

Ea mai poate fi denumita sistem de rauri sau sistem fluviatil ce cuprinde un rau colector si
afluentii sau de diferite ordine.

3. Componentele principale ale cursurilor de apă permanente și caracteristicile lor.

Raul reprezintea notiunea data pentru toate organismele hidrografice cu scurgere permanenta.

Componentele principale sunt:

  Izvorul: locul de aparitie la suprafata a apei subterane, un lac, o mlastina, limba unui
ghetar, punctul de confluenta a doua paraie
 Cursul raului care se imparte in
- Cursul superior: regiunea cea mai inalta a raului
- Cursul mijlociu: continua in aval pe cel superior si este specific regiunilor cu relief cu
altitudine medie (dealuri si podisuri)
- Cursul inferior: specifil regiunilor de campie si podis. Panta ete lina, deci curgerea
este mai lenta.
 Varsarea raurilor: locul unde un rau isi transfera apa in alta unitate acvatica (rau, lac,
mare sau ocean). Acest loc se numeste gura de varsare. Atunci cand un rau se varsa in
altul mai mare se numeste confluenta. Cel care isi varsa apele se numeste afluent, iar
cel care primeste, rau colector sau recipient.
Deltele reprezinta rezultatul acumularii aluviunilor la gurele de varsare.
Limanurile – bararea cu aluviuni a gurilor de varsare.
Estuarele – gura de varsare a unor fluvii la tarmul unor mari sau oceane afectate
de actiunea mareelor. Are aspectul unui golf sau palnie.

Pag 106

5. Care sunt elementele care caracterizează rețeaua hidrografică?

Elementele ce caracterizeaza reteaua hidrografica sunt:

- Lungimea raurilor: lungimea de la izvor la gura de varsare (km)

- Coeficientul de sinuozitate (Ks): gradul de meandrare al raului. Raport intre lungimea
reala si lungimea in linie dreapta (ce rezulta din unirea extremitatilor luate in
considerare, izvor-varsare).
Ks = Ls/Ld≥1
Pag 114

1. Să se enumere și caracterizeze principalele elemente morfologice și morfometrice ale

văilor fluviale.

Elementele morfologice principale ale unei vai sunt:

- Albia minora: acoperita in permanenta cu apa. Ea prezinta patul albiei si malurile.

- Albia majora (lunca): poate fi monolaterala (un singur mal) sau bilaterala (pe ambele
maluri).
- Terasele: rezulta din evolutia albiilor majore.
- Versantii: marginesc vaile si se ialta deasupra lor la cativa metri sau zeci, poate chiar
sute de metri. Ei pot fi abrupti (canion, chei), forme convexe, concave, simple sau in
trepte.

Elementele morfometrice ale unei vai sunt:

- Adancimea vailor: diferenta de nivel dintre patul albiei si cumpana apelor.

- Latimea vailor: distanta dintre versantul drept si cel stang.
- Lungimea vailor: corespunde cu lungimea cursului de apa

Pag 120

1. Care sunt forțele care acționează asupra apei râurilor și ce tipuri de mișcari efectuează
aceasta?

Principalele forte ce actioneaza asupra apei raurilor sunt:

- Forta gravitationala: face ca apa sa curga de la altitudini mai mari la cele mai joase
- Forta Coriolis: actioneaza perpendicular asupra directiei de curgere a apei din rauri
determinand abaterea spre dreapta in emisfera nordica si abaterea in stanga in
emisfera sudica. Din aceasta cauza, in emisfera nordica malurile drepte sunt mai
inalte si mai abrupte, iar in emisfera sudica, cele din stanga.
 - Forta centrifuga: in zona meandrelor. Din cauza ei, oglinda apei in partea concava a
malului se ridica la o anumita inaltime creand o inclinare spre malul convex, in timp
ce malul concav este afectat de eroziune si mai abrupt.

Sub actiunea acestor forte, se realizeaza doua tipuri de miscari:

- Miscarea laminara: specifica apelor subterane ce circula prin rocile poroase. La rauri
poate fi semnalata doar cand curentul de apa are viteza scazuta. In cadrul acestei
miscari, suvitele de apa de deplaseaza paralel in intreaga masa de apa sub forma unor
lamele care in timpul scurgerii nu se amesteca unele cu altele.
- Miscarea turbulenta: specifica raurilor si se caracterizeaza prin miscarea dezordonata
a particulelor de apa ce se amesteca continuu.

Pag 150

1. Care sunt principalele surse și tipuri de alimentare a râurilor?

Exista doua tipuri de alimentare a raurilor: de suprafata (superficiale) si subterane.
Sursele principale de suprafata sunt:
- Alimentarea din ploi: caracteristica zonelor calde, iar raurile respective au debit
bogat
- Alimentarea din zapezi: in zonele temperate si reci unde alimentarea este nivala
sau nivo-pluviala. Debitele raurilor cresc la inceputul primaverii in urma topirii
zapezilor incepand de la izvoare spre varsare.
- Alimentarea din ghetari aia zapezi: in zonele mai inalte de peste 3000 m din zona
temperata.

Sursele principale subterane sunt:

- Apele freatice de adancime. Asigura 30-35% din debitul raurilor.

2. Să se enumere și să se caracterizeze principalii factori ai scurgerii lichide.
Principalii factori ai scurgerii lichide sunt:
- Conditiile climatice (precipitatii, evaporatie si temperatura aerului)
- Conditiile geologice (compozitia petrografica, tectonica, gradul de fisurare)
- Relieful – actioneaza in mod direct si indirect.
Directa: morfologia, gradul de fragmentare, pantele.
- Invelisul edafic (structura, textura, temperatura)
- Vegetatie (imprima uniformitate scurgerii apei in timp)
- Factorul uman (baraje, lacuri de acumulare, irigatii, desecari, derivari etc.)

Pag 200

1. Să se defineasca lacurile si sa se clasifice in functie de legatura pe care o reprezinta cu

marea sau cu Oceanul Planetar.

Lacurile reprezinta acumulari de apa cu caracter stagnant in depresiuni ale scoartei, create
prin actiunea factorilor naturali sau antropici.

In functie de legatura pe care o au cu marea sau cu Oceanul Planetar ele se impart in:

 lacuri cu scurgere: cele mai numeroase

- cu suprafete mari si cu apa dulce ce provine din precipitatii
 lacuri fara scurgere: caracteristice zonelor calde si aride
- de obicei cu apa sarata sau cu grad ridicat de mineralizare
- au suprafete reduse in functie de aportul surselor de alimentare
- multe dispar in sezonul secetos

2. Care sunt tipurile si subtipurile de lacuri rezultate din actiunea factorilor interni? Sa se
mentioneze exemple.

Factorii interni (endogeni) ce duc la formarea ;acurilor sunt de natura tectonica sau vulcanica.

Cei de origine tectonica se impart in:

 - Lacuri in bazine sinclinale: sunt foarte rare (Lacul Joux din Muntii Jura)
- Lacuri situate in bazine intramontane: au suprafete intinse si adancimi mari (Lacul
Titicaca din Alpii Boliviei)
- Lacuri situate in cuvete rezultate din ridicarea su scufundarea scoartei terestre: in
urma cutremurelor ce se produc tasari sau scufundari pe suprafete reduse ce se umplu
cu apa (Lacul Okeechobee din Peninsula Florida)
- Lacuti relicte: izolate de mare (Lacul Aral)
- Lacuri din regiuni faliate: in lungul faliilor simple si in gabrene (Lacurile Albert,
Walker si Winnemucca din Sierra Nevada)
- Lacuri formate prin baraj natural: in regiunile muntoase (Lacul Rosu din Romania)

Cele de origine vulcanica se impart in:

- Lacuri din cratere de explozie (Marele Lac Sarat din Nevada)

- Lacuri din craterele de scufundare sau din calderele vulcanice (Lacul Crater din Oregon)
- Lacuri situate in denivelarile invelisului de lava (Myvatn din Islanda si cateva lacuri din
Yellowstone)
- Maarele – bazine circulare rezultate din explozia produsa de gazele vulcanice si umplute
cu apa meteorica (majoritatea lacurilor din regiunea Eifel, Germania)
- Lacuri formate prin baraj vulcanic – vaile unor rauri ce sunt barate de lava vulcanica in
spatele careia se formeaza lacuri (Omapere in Noua Zeelanda)
3. Sa se precizeze tipurile de lacuri rezultate din actiunea factorilor externi si cateva
exemple pentru fiecare tip.
- Lacuri rezultate din actiunea apelor curgatoare (Cerna, Vederoasa)
- Lacuri rezultate din actiunea apelor marine (Techirghiol)
- Lacuri rezultate din actiunea de dizolvare a apei (Coltea, Ciocile)
- Lacuri rezultate din actiunea ghetarilor (glaciare) – ( Quill in Noua Zeelanda)
- Lacuri eoliene (Desa, Lacul cu Trestie)
- Lacuri rezultate din actiunea organismelor si a omului (Lacul de Argint din Noua Scotie
s-a format printr-un baraj natural se Sphagnum, dezvoltat pe valea unui rau)
- Lacuri artificiale (pentru producerea de hidroenergie) (Valea lui Iovan, Tarnita)
- Lacuri formate in depresiuni formate de meteoriti (Ungava, Quebec – Canada).