Cicluri naturale

Circuitul Apei In Natura

 ‘’Apa! N- ai nici gust, nici miros, nici culoare,
nici aroma, nu poti fi definita, te gustam fara
sa te cunoastem. Tu nu numai ca esti necesara
vietii: tu esti insasi viata. Esti cea mai valoroasa
bogatie din lume si esti cea mai gingasa,
tu, atat de pura in adancul pamantului.’’
(A.de Sain-Exupery)

Globul terestru contine cantitati enorme de apa in invelisurile lui externe.

Atmosfera constituie unul dintre invelisurile planetei noastre, in care apa se
gaseste in cantitati apreciabile. In rocile de pe glob apa se gasesete pana la acea
adancime la care, din cauza temperaturii, trece sub forma de vapori. In litosfera
apa se poate gasi sub forma lichida sau gazoasa, atat libera cat si legata de
anumite structuri cristaline.
• stare gazoasa, sub forma de vapori,
conditionand umiditatea aerului si fiind
prezenta, chiar si in aerul foarte uscat;
• stare lichida, sub forma de picaturi foarte
fine ( in cazul cetei si al norilor) sau mai
mari ( in cazul burnitei si ploilor );
• stare solida, sub forma de ace fine de
gheata si fulgi de zapada, in norii de la
marile inaltimi sau in straturile reci de
aer , ca si sub forma de grindina, de
diferite dimensiuni
• Circuitul apei in natura este influentat de o
serie de factori care conditioneaza anumite
procese fizice si chimice din atmosfera,
determinand umiditatea atmosferica si chiar
climatul regiunii respective. Acesti factori
care alcatuiesc baza circuitului apei in
natura ar fi evaporatia, condensarea si
precipitatiile.

• Evaporatia este procesul natural prin

care apa din hidrosfera, litosfera si biosfera,
in contact direct cu aerul atmosferic, se
transforma in vapori, trecand in invelisul
gazos al Pamantului. Se restituie , astfel,
atmosferei, un insemnat procentaj al apelor
pe care aceasta le-a pierdut pe calea
precipitatiilor. Cand fenomenul se produce:
• direct de la suprafata apei = evaporabilitate
sau evaporatie potentiala,
• de la suprafata solului si a invelisului
vegetal, sub forma de evaporatie totala =
evapo-transpiratie,
• de la suprafata stratului de zapada sau
gheata = sublimare,
• prin transpiratia plantelor si animalelor =
evaporatie fiziologica.
 Prin analiza mai profunda a procesului circulatiei apei in natura, se observa ca in
complexitatea lui, acesta este alcatuit din mai multe circuite, fiecare succedate intr-o ordine
bine determinata. Astfel, se pot distinge foarte usor,doua circuite: unul local, sau mic si
unul universal sau mare.

• Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra
maselor de apa continentale si se caracterizeaza prin succesiunea a trei procese: evaporatie,
condensare si precipitatie atmosferica. Se formeaza , astfel, un circuit local oceanic si un
circuit local continental.

• Circuitul universal sau mare. Din imensa cantitate de apa care se ridica sub forma de
vapori de pe suprafata oceanului planetar, o insemnata parte este dusa deasupra
continentelor, unde condenseaza si cade sub forma de ploi, zapezi, grindina. Dar, dupa ce
ajunge la suprafata uscatului, apa din precipitatii, urmeaza diferite cai:

• -o parte se scurge fie in oceanul planetar, fie in locuri mai joase fara iesire la mare,
constituind procesul scurgerii de suprafata sau scurgerea superficiala;

• -o alta parte se infiltreaza in scoarta terestra, unde , daca intalneste un strat impermeabil
inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra,in directia pantei acestuia, constituind
scurgerea subterana, ce poate ajunge uneori pana in oceane si mari.
 • Stiati ca…desi populatia lumii a
crescut (si creste in continuare)
exponential in ultimele secole,
resursele de apa au ramas
aceleasi? Astfel, noi avem acum la
dispozitie aceeasi cantitate de apa
pe care o aveau si primii homo
sapiens sapiens.: 1.460 petatone
(1 petatona = 1015 tone).
• corpul unei meduze este format in
proportie de 98% din apa? Corpul uman, in
schimb, contine un procent de 60-70% apa. • apa imbuteliata reprezinta una
din cele mai mari afaceri existente
in domeniul alimentar? Piata
apelor imbuteliate insumeaza, in
prezent, peste 20 miliarde de
dolari si este impartita intre
cateva mii de societati in intreaga
lume. Cele mai mari sunt Perrier
(30% din piata), detinut de Nestle
si Danone cu 15% din piata.
Ciclul Solului
• Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o
continuă evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentând stratul
superficial al Pământului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al
solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess.
 Humusul si importanta lui
• Ţesuturile plantelor verzi conţin o
cantitate de apă cuprinsă între 60 şi 90%
din greutatea totală. Analizele efectuate
în cazul resturilor vegetale, au
demonstrat că un procent de 90-95% din
greutatea materiei organice este
constituită din carbon, oxigen şi
hidrogen.
• În timpul fotosintezei plantele obţin
aceste elemente din dioxidul de carbon şi
apă, iar cenuşa şi fumul rezultate în
timpul arderii sunt de 5-10 % din
materialul uscat. În “cenuşa” rezultată
pot fi găsite multe elemente nutritive
luate de plante din sol cu toate că acestea
sunt în cantităţi mici, joacă un rol vital în
nutriţia plantelor şi animalelor
• Resturile organice constituite din ţesuturi vegetale şi
animale, microorganisme sunt atacate de numeroşi agenţi fizici,
chimici şi biologici suferind diferite procese de descompunere.
Viteza de descompunere a resturilor vegetale şi animale este
foarte mult influenţată de condiţiile climatice. Astfel în zona de
stepă caracterizată prin temperaturi ridicate şi precipitaţii scăzute
descompunerea resturilor vegetale se desfăşoară mult mai rapid
în comparaţie cu zona de pădure şi montană unde datorită
precipitaţiilor ridicate şi temperaturilor scăzute descompunerea
este mai lentă, anual rămânând o cantitate însemnată de resturi
vegetale nedescompuse sau parţial descompuse.

• Descompunerea resturilor vegetale se desfăşoară sub

acţiunea organismelor şi microorganismelor care utilizează
materia organică pentru hrană şi sursă de energie.

• Mineralizarea reprezintă procesul prin care resturile organice

depuse la suprafaţa solurilor aerate sunt supuse următoarelor
faze de descompunere: hidroliza, oxido-reducerea şi
mineralizarea totală .

• Humificarea este un proces complex de formare a unor

substanţe organice specifice solului cu un grad înalt de
polimerizare. Substanţele organice nou formate prezintă unităţi
structurale care sunt alcătuite dintr-un nucleu aromatic (fenolic
sau chinonic) şi catene laterale (lanţuri alifatice) de diferite
naturi.
• S-a constatat ştiinţific că în
stratul de sol cu grosimea de un
metru pe o suprafaţă de un
hectar se conţin în medie 290
tone humus, 15 tone azot, 19
tone fosfor, 204 tone potasiu,
precum şi o cantitate importantă
de microelemente: cupru, zinc,
mangan, molibden, etc.
Fertilitatea :
• Fertilitatea este şi ea de două tipuri: fertilitate naturală şi
fertilitate economică:
▫ Fertilitatea naturală (potenţială), a solului este un rezultat al
fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluienţate
de om.
▫ Fertilitatea economică (antropogenă) a solurilor apare ca
urmare a unor activităţi modificatoare a omului
• Solul este este expus Eroziunea
permanent procesului natural de
eroziune ca rezultat al acţiunii
factorilor de mediu ( apă, aer,
temperatură ). Activitatea
omului a condus la intensificarea
pronunţată a eroziunii naturale
datorită despăduririlor masive,
păşunatului excesiv
monocultuilor, etc. Cantitativ,
intensitatea de eroziune se
reflectă în volumul de detritus
(material rezultat din fărâmițarea
rocilor) transportat de ape, ca
rezultat al spălării stratului de
sol de pe terenurile naturale. La
producerea eroziunilor participă
mai mulţi factori:vîntul, apele,
lipsa vegetaţiei
Stiati ca…
• Un pom fructifer rar, avand originea in California, a
fost cultivat in sera gradinii botanice londoneze. Prin
altoire s-au obtinut simultan lamai, mandarina si 2
specii de portocale.
• Copacii produc oxigen. Un copac cu frunze, ajuns la
maturitate, produce intr-un sezon necesarul de
oxigen inhalat de 10 oameni intr-un an.
• Anual, pe glob, covorul vegetal (păduri, culturi agricole,
ierburi) produce peste 23 de miliarde de tone oxigen, peste
60% din acesta fiind produs de PĂDURI?

Baobabul poate trai pana la 5000 de

ani! Urmeaza maslinul – 2000, stejarul –
1600, teiul – 1150, cedrul – 800, parul –
400, chiparosul – 350, ulmul – 335.