201

Sesiune de referate şi comunicari 14

mai 2010
Lucrarea

Peregrinări pe străzile Troposferei

–recenzia romanului „Sfârşitul
Domnului Y”
Autor: Scarlett Thomas
Autor Cristina Nicoleta Raţ
Liceul Pedagogic Gheorghe Şincai Zalău
Coordonator prof dr Flavia
Ardelean
 Peregrinări pe străzile Troposferei

„Sfârşitul Domnului Y”

Autor: Scarlett Thomas

Editura Litera, An de apariţie 2009, nr pagini 480

Autoarea contemporană, Scarlett Thomas, s-a născut in Anglia, în anul 1972. Preocupările ei
scriitoriceşti se axează pe tematica filozofică, metafizică şi fizica cuantică. A scris proză scurtă,
publicând nouă povestiri („Brother and Sister and Foot”-2005, „The whole Country”-2004,
„Mind Control”-2000, etc.), iar apariţiile consistente sunt cele şapte romane: „ Dead Clever”-
1998, „In your face”-1999, „Seaside”-1999, „Bright young things”-2001, „Going Out”-2002,
„PopCo”-2004, „The end of Mr.Y”-2006, care a fost tradusă în limba română de Simona Ivan în
2009, în momentul de faţă romanul „Our Tragic Universe” este în curs de apariţie.

„Sfârşitul Domnului Y” este un roman complex integrat în sfera SF, cu un număr mare de
personaje care aduc cititorilor mesaje din lumi numai de ele explorate. Ele stârnesc în mintea
cititorului, întrebări profunde, generând paradoxuri care răstoarna principiile devoratorului de
literatură. Cartea cuprinde trei părţi ample, fiecare punând în evidenţă diferite aspecte ale relaţiei
ucenic- ghid din romanul „Sfârşitul Domnului Y” de Thomas E. Lumas, şi consecinţele acestei
paralele. Dacă la început privim ucenicul în relaţie indirectă cu ghidul trecem neprevăzut la
relaţia directă, şi punerea în aplicare a instrucţiunilor din ghid, trecând brusc la prezentarea
efectelor neaşteptate. Apare lumea mistică, Troposfera, prin care o apropie pe Scarlett Thomas
de Yoknapatawpha lui William Faulkner, dar şi de spaţiul Sud- Dunărean din literatura lui Ştefan
Bănulescu: „Cetatea de lână, Dicomesia”.

Forma de evadare din real, pentru ascensiunea către Troposferă se face cu ajutorul unui carton si
a unui lichid folosit atât de Domnul Y cât şi de Ariel Manto. Tinctura este preparată din două
elemente simple, Carbo-Vegetalis( cărbune medicinal) şi apă sfinţită, ambele având recomandări
precise despre dozaj. Aceasta nu este destinată oricui, ea „gaseşte” persoanele dornice de
cunoaştere, pe care le testează, iar apoi le aduce în faţa tuturor posibilităţilor, prin deschiderea
unui spaţiu mistic.

2
La fel ca şi Mircea Eliade în „La Ţigănci”, unde avem un ritual de-a bea cafea în casa cu umbră
şi răcoare, ni se descoperă un promotor al ascezei, Scarlett Thomas, care ne prezintă cafeaua
transpusă într-un tratament homeopatic care îi aruncă pe Domnul Y şi pe Ariel Manto într-o
lume mistică, în scrierea eliadescă Gavrilescu este aruncat într-un labirint format din încăperi si
paravane, iar pentru Ariel provocarea este Troposfera, definită ca o lume într-o continuă
restructurare. Scarlett Thomas supune timpul din Troposfera nevoilor personajului, acesta având
puterea să jongleze cu el.

Debutul romanului face aluzie la cartea „Sfârşitul Domnului Y” de Thomas E. Lumas acesta
fiind punctul de pornire în conturarea autoarei ca personaj al romanului „Sfârşitul Domnului Y”.
Ţelul personajului Ariel Manto, declară Scarlett Thomas este: „Vreau să ştiu totul”. Romanul se
cere privit ca o carte în carte.

Ariel Manto, o studentă care îşi face teza de doctorat pe o temă care a fost abandonată pentru
delicateţea şi profunzimea ei, întâlneşte un profesor universitar familiarizat cu tema, dispus sa-i
îndrume studiile, dar hotărât să o îndepărteze de scrierile lui Lumas pentru a o proteja. El are să-i
schimbe viaţa nu prin sfaturi şi îndemnuri, ci prin misterul propriei vieţi. Profesorul dispare, iar
după puţin timp in viaţa personajului Ariel apare acea carte blestemată pe care şi-a dorit din
totdeauna s-o citească, „Sfârşitul Domnului Y” de Thomas E. Lumas. Posesia cărţii încă de la
început înseamnă sacrificiu, ducând până la sacrificare. Ariel hotărăşte să o citească în ciuda
blestemului, fiind impulsionată de o forţă interioară să persevereze. Această carte învelită în
mister protejată de un blestem şi faptul că singurul cunoscut care a citit cartea a dispărut la fel ca
toti lectorii, au conturat ideea blestemului, în frunte cu autorul, cu care a început şirul de
dispariţii ce constituie adevărata motivaţie cu privire la lecturarea cărţii.

Partea a doua o prezintă pe Ariel ca o proscrisă, povara „blestemului” apăsând-o din ce în ce mai
tare. Crede si neagă în acelaşi timp veridicitatea actului ezoteric, iar dorinţa nestăvilită de-a se
lămuri o împinge să caute blestemul. Lecturarea şi posesia cărţii nu fac altceva decât să o afunde
într-un joc periculos cu ceilalţi proscrişi, punându-i în pericol viaţa şi sănătatea mintala. Gustă
blestemul, care nu se lasă descoperit la prima încercare alimentând dorinţa de a rupe barierele
prin proba fizică. Apare personajul masculin Adam, care reprezintă salvarea atât fizică cât si
spirituală. Când timpul şi spaţiul se contopesc şi totul în jur se prăbuşeşte, îşi găseşte refugiul cu
ajutorul lui Adam, la o stăreţie pentru puţin timp deoarece nu se mai simte în siguranţă.
3
Cartea „Sfârşitul Domnului Y” de Thomas E. Lumas este lăsată în urmă în partea a treia într-o
bibliotecă a stăreţiei, considerată de Ariel, un loc sigur. Ea pleacă în căutarea singurei persoane
cunoscute, care poartă aceiaşi povară, profesorul universitar, Saul Burlem. Foloseşte „blestemul”
ca să-l găsească şi să încerce să schimbe cursul evenimentelor, prin oprirea publicării cărţii lui
Lumas. Îşi petrece din ce în ce mai mult timp în Troposferă, acest lucru, cauzând afundarea
ireversibilă în labirintul întrebărilor fără răspuns din acest loc mistic. Finalul este cel care
încununează cu glorie personajul feminin, care a avut parte de o ascensiune uluitoare de la
statutul de om comun cuprins de slăbiciunile trupului la un statut superior unde trupul îşi pierde
funcţionalitatea.

Romanul „Sfârşitul Domnului Y” nu trebuie citit ca o ficţiune anodină, deoarece are conotaţii
profunde, acesta reunind credinţa cu ştiinţa, sexul cu romantismul absolut, nebunia cu
normalitatea şi sacrificiul cu plinătatea de sine. Fiecare experienţa a personajelor, te urcă pe
culmile cunoştinţei si moralităţii, lăsându-te mai apoi să cazi în neştiinţă si imoralitate, iar într-un
final să realizezi ca toate sunt doar propria-ţi gândire.

Scrierea tratează problematica unei lumi necunoscute ochilor muritorilor, o a patra dimensiune,
un spaţiu mistic al divinităţilor şi al aspiranţilor către cunoaşterea absolută. Acest roman
întruneşte toate paradoxurile lumii, punându-le în legătură, lăsându-le să se contopească, iar
cititorului oferindu-i libertatea propriului adevăr.

Autoarea Scarlett Thomas, prin intermediul personajului său Ariel, insuflă ideea că tot ceea ce
există, există datorită gândurilor şi sentimentelor noastre, iar Divinitatea apare ca un răspuns
pentru credinţa oamenilor. Creaţia apare în sens invers, de la creatură la Creator, datorită puterii
atribuite cuvântului, făcând trimitere la Biblie, „la început era Cuvântul şi Cuvântul era
Dumnezeu” ( Ioan 1:1). Această concepţie, învălui cartea într-o aură de adevăr răstălmăcit menit
să dea expresie autenticităţii autoarei.