Naturale Arificiale Sintetice

 Atat materialele naturale cat si cele

sintetice au calitati pozitive. Cele
sintetice, de exemplu, sunt foarte
rezistente si nu se deterioreaza repede
daca sunt expuse mult timp la soare.
Asta nu inseamna ca materialele
naturale sunt mai putin bune.
Rezistenta materialelor depinde, de cele
mai multe ori, de calitatea tesaturii si de
eventualele tratamente aplicate
ulterior. Bumbacul, de exemplu, are
fibre mai groase si o tesatura mai densa,
astfel ca se va comporta mai bine in
timp.

 In unele cazuri, un amestec de

sintetic cu natural poate fi cea mai buna
solutie. Amestecurile de fibre sunt
calitativ superioare, pentru ca au
rezistenta materialelor sintetice si
calitatile celor naturale.

 Din puctul de vedere al tendintelor,

sunt la moda materialele naturale,
poate si ca o reactie la multele aspecte
artificiale din lumea care ne inconjoara.
Se pare ca acum are loc un proces de
redescoperire a naturalului, iar in ceea
ce priveste materialele, este important
cum ''cad'' aceste in interior.
Materialele textile naturale
 fibre naturale - mai importante sunt cele proteice (lana si matasea
naturala)
-cele celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta etc.)
Bumbacul
 Fibrele de bumbac sunt prelungiri
epidermice unicelulare ale cojii semintelor
unei plante care face parte din familia
malvaceelor.
 Continutul mare de celuloza confera
fibrelor de bumbac suplete si
rezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare
si transmite fibrelor proprietatile chimice
specifice.
 Fibrele de bumbac au o higroscopicitate
buna,ceea ce face sa fie igienice,placute la
purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul
amestecarii bumbacului cu fibre sintetice
reprezinta o realizare importanta in directia
produselor usor de intretinut.
 Este un material foarte versatil si, in acelasi timp, cel mai rezistent
din fibrele naturale, cu exceptia lanei. Bumbacul rezista foarte bine
daca este vopsit. In plus, aerul trece foarte usor prin tesatura - in
jargonul din industria tesaturilor se zice ca bumbacul ''respira'' bine.
Inul
Dimensiunile celulelor de in sunt in functie de multi factori:
varietate, clima, zona din tulpina etc.
Fibrele de in produc reactia celulozei aproape pure (cu iod- iodura
de potasiu se albastreste) iar fata de reactiv se comporta la fel ca
bumbacul.
Continutul celulozic al inului poate varia in limite foarte largi,
dupa cum planta este produsa de o regiune sau alta. Impurificarea
celulozei cu substante incrustate creste rapid dupa coacerea
semintei. De aceea, pentru obtinerea fibrelor, planta trebuie smulsa
inainte de coacerea deplina.
Fibra elementara de in este mai rezistenta fata de agentii chimici
decat bumbacul. Spre deosebire de bumbac, inul contine lignina,
ceruri, grasimi si substante pectice in cantitate mare. Cerurile si
grasimile maresc moliciunea, elasticitatea si capacitatea de filare a
inului.
Iuta
 Spre deosebire de in si canepa ,
celuloza de iuta este combinata cu
lignina si formeaza lignoceluloza.
 Solutiile de sapun confera produselor
de iuta o moliciune. Albirea cu
hipoclorit de calciu nu da rezultate
satisfacatoare, deoarece substantele
pectice se combina usor cu clorul
pentru a da compusi solubili in apa,
dislocand celulele . De aceea, iuta nu
se
albeste decat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se
vopseste usor cu orice categorie de coloranti. Cu timpul, tonurile
obtinute prin vopsire se inchid.
Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci,
covoare, transmisii etc.
Lana -fibra naturala animala
 Prin usurinta de a fi filata, tesuta sau finisata, lana (parul de oaie)
este superioara tuturor celorlalte categorii de fibre animale produse de
epiderma si reprezinta 95-97 % din parul animal care se foloseste in
industria textila.
 Calitatea lânii este determinată de mai mulţi factori: culoarea lânii,
grosimea fibrelor, uşurinţa de prelucrare şi rezistenţa la rupere.Lâna se
mai clasifică şi prin diametrul în microni al fibrei.
 Introducerea fibrelor sintetice in
compozitia tesaturilor tip lana ofera
urmatoarele avantaje:
 marirea rezistentei la uzura;
 reducerea tendintei de sifonare;
 pastrarea dungii si a formei dupa spalari
repetate;
 stabilitatea dimensionala
corespunzatoare;
 intretinerea usoara.
Fibrele artificiale
 Fibrele artificiale din celuloza
regenerate.
Cel mai important produs de acest tip este
vascoza.
 Vascoza este constituita din
macromolecule de celuloza aproape pura cu
un grad de polimerizare mai mic decat
al celulozei din bumbac si cu o rezistenta mecanica mai scazuta. Fibrele de
vascoza sunt mai hidrofile decat cele de bumbac.
 O alta fibra artificiala de celuloza regenerate este matasea cuproxam.
Comportarea acestei fibre artificiale este asemanatoare cu cea a vascozei.
 Fibre artificiale din celuloza modificata chimic
 Importante sunt in prezent fibrele de acetat de celuloza, asa numita matase
acetat. Tesaturile din matase acetate sunt mai rezistente dar mai putin
higroscopice decat cele din matase vascoza.
Matasea vascoza
 Procedeul de fabricatie cuprinde: omogenizarea,
conditionarea si alcalinizarea celulozei,
desfibrarea, prematurarea si xantogenarea
alcalicelulozei, dizolvarea xantogenatului,
maturarea, filtrare si dezaerarea vascozei, filarea
si finisarea.
 Fibra vascoza are luciu argintiu.Ea confera volum
mai mare si rezistenta mai buna. Fibrele incretite
sunt folosite la confectionarea carpetelor.
 Matasea acetat
 In mod obisnuit, fibrele acetat sunt fabricate din
celuloza de bumbac, iar solutia vascoasa pentru
extrudere se obtine cu ajutorul unui amestec de
acetona si alcool. In functie de gradul de
esterificare, se prezinta in doua forme:
diacetilcelulozice si triacetilcelulozice.
Triacetilceluloza se obtine mai greu decat
diaceticeluloza, dar este mai greu solubila si se
vopsesc mai greu decat fibrele diacetilcelulozice.
 Doua fenomene specifice fibrelor acetat au ramas
inca nelamurite: pierderea luciului dupa inmuiere
in apa si alungirea spontana in anumite conditii.
Materiale textile sintetice
 Fibrele poliamidice sunt constituite din macromolecule filiforme (fara
catene laterale) in care grupurile amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza
cu portiuni cu catene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu
structura fibrelor proteinelor.
 Din fibrele poliamidice cele mai folosite mentionam: Nylon 6,6 si Nylon 6
(Relon, Perlon L, Capron). Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea: articolelor
turnate, a textilelor, a suturilor medicale,franghii, parasute,
ace de cusut, imbracaminte si bunuri de consum.
Fibrele de nylon sunt rezistente si mult mai elastice
decat matasea si relativ insensibile la umezeala si
mucegai.
Se spala foarte usor in apa rece, nu se contracta,
nu se impasleste. Calcatul este facultativ.
Majoritatea petelor se pot indeparta cu apa si
sapun.
Melana
 Fibra poliacrilica, Melana din Romania este
ternara: nitril acril 91%, acetat de vinil 6% si α-
metilstiren 3%.
 Se fabrica sub formele urmatoare: cablu, fibre,
pale.
 Din Melana se fabrica: cuverturi, covoare,
tricotaje, stofe, imitatii de blana, saci de dormit,
captuseli pentru haine etc.

  
 Fibrele sintetice si artificiale incearca
in mare masura sa se apropie de
aspectul fibrelor naturale. Astfel,
matasea vascoza si matasea acetat imita
matasea naturala, fibrele poliamidice si
poliacetilonitrilice, imita lana iar
fibrele poliesterice, bumbacul. Pentru
diminuarea inconvenientelor care apar
la utilizarea acestora la fabricarea
imbracamintei, inconveniente legate
mai ales de caracterul lor hidrofob, ele
se utilizeaza de multe ori in amestecuri
cu fibrele naturale al caror aspect
imiteaza.