Resursele hidrosferei

Uitându-ne pe hartă, ne dăm seama că pe Pământ există mai multă apă decât uscat (71% apă şi
29% uscat ). Formele sub care întâlnim apa pe glob sunt diferite: mări , oceane , gheţari , râuri , lacuri ,
apă subterană , vaporii , norii etc. Cu excepţia mărilor şi oceanelor, celelalte forme sunt răspândite inegal
pe glob . Astfel, întâlnim zone cu deficit de apă , cum sunt deşerturille, şi zone bogate în resurse de apă,
precum cele tropicale umede, temperat-oceanice etc .

Apa oceanică şi economia

Apa Oceanului Planetar produce o mare cantitate de energie (datorită diferenţei de temperatură
sau densitate dintre 2 straturi de apă ) de origine: dinamică (produsă de forţa valurilor, acţiunea mareelor
sau a curenţilor oceanici), termică sau chimică. Ideea de folosire a valurilor a apărut înaintea celui de-al
Doilea Război Mondial şi a fost preluată de ţări ca Rusia, SUA, Japonia, Germania , Franţa etc. În
prezent, funcţionează centrale mareo- motrice în Franta, Marea Britanie, Canada, SUA etc. Curenţii au un
potenţial energetic deosebit. Un curent cu o latime de 100 m , adâncimea 10 m şi viteza 1 m/s oferă o
energie cinetică de 2 mil. Kw/h. Utilizarea diferenţei de temperatură dintre 2 straturi de apă se realizează
astăzi în uzinele din Coasta de Fildeş, Cuba, SUA, Golful Mexic (400MW).

Resursele minerale
Oceanul Planetar conţine în apele sale o mare cantitate de resurse minerale de mare interes economic :
petrol, gaze minerale, clorura de sodiu(Marea Baltică- Polonia, Golful Mexic- SUA), sulf (Golful Mexic–
Caminada Pas, SUA),brom(SUA), magneziu(SUA,Japonia ,Franta,China), minereu de fier (Golful Finic,
Newfoundland- Canada) cărbuni (în apropierea Japoniei , Marii Britanii , Noii Zeelande ) noduli
polimetalici, staniu, aur, uraniu, litiu, platina, aluminiu, cupru etc.
Cele mai multe zăcăminte de petrol sunt situale la adâncime de până la peste 200 m
Cele mai importante zăcăminte sunt situate în Golful Persic, Golful Mexic, Marea Nordului, Lacul
Casipic, Laguna Maracaibo.

Resursele vii
În apele mărilor şi oceanelor trăiesc mai multe specii de animale decât pe uscat (1 500 000 – în
oceane , 500 000 – pe uscat ). Aceste organisme vii sunt răspândite inegal în ape, astfel încât cele mai
bogate regiuni sunt : la întâlnirea curenţilor oceanici calzi cu cei reci (Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific
); în locurile unde există curenţi verticali, care fac schimbul de substanţe chimice (azot şi fosfor ); în
zonele platformelor continentale .
Regiunile sărace în organisme vii se află în largul oceanelor şi la mari adâncimi. Cele mai
importante resurse biotice marine sunt cele piscilole. Cele mai mari zone piscicole sunt în: Island , Marea
Norvegiei, nordul Oceanului Pacific, zona Newfoundland. Ţările care recoltează cea mai mare cantitate
de peste sunt China, Japonia, Peru, Chile, SUA şi Rusia .
Resursele vegetale sunt reprezentate de fitoplancton, alge roşii, brune, verzi şi iarba de mare .

Resursele de apă ale uscatului şi economia

Apele de pe continente are un rol important în viaţa şi activitatea omenirii. Acestea reprezintă 2.7
% din totalitatea apei din hidrosferă şi este conţinută în gheţari, lacuri, mlaştini, râuri, fluvii şi ape
subterane etc. Consumul de apă dulce a crescut moderat în ultimii ani datorită creşterii populaţiei, a
nivelului de trai, a dezvoltării economice mondiale şi a urbanizării accelerate.
Cea mai mare cantitate de apă este consumate în economie. În agricultură (irigaţii) se utilizează
70% din consumul mondial. În industrie(cea alimentara si metalurgică) se realizează 25% din consumul
mondial . Transporturile, comerţul şi turismul rămân doar cu 5% din consumul mondial. În viitor,
consumul de apă va creşte de aceea se pune problema diminuării poluării, economisirii şi reciclării
resurselor de apă , protecţia calităţii apelor, utilizarea integrală, stocarea şi conservarea apei
 Potenţialul economic al râurilor, fluviilor, lacurilor apelor subterane
Apa râurilor şi a fluviilor este utilizată cu precădere pentru navigaţie şi obţinerea energiei.
Transporturile fluviale sunt ieftine , pe foarte multe ape curgătoare circulă vapoare (Dunăre, Rin,
Mississippi, Nil , Amazon etc). Pe multe râuri şi fluvii s-au construit hidrocentrale. Există ţări în care
procentul de energie electrică obţinută în hirdocentrale este foarte mar : Norvegia , R.D, Congo, Suedia şi
Canada
Cele mai mari hidrocentrale din lume sunt în: Itaipu (Parana) , Krasnoiarsk (Enisei), Samara ţi Volvograd
(Volga), Grand Colee (Columbia) toate având peste 6000 MW.
Lacurile sunt folosite pentru navigaţie, alimentarea cu apă a aşezărilor şi a industriei, irigaţiei, pescuitului,
tratarea unor boli.
Apele subterane se utilizează la alimentarea cu apă a unor aşezări , la tratarea unor boli (apele minerale si
termale)