Resursele idrosferei

Resursele - reprezinta mijloace oferite care sunt utile societatii omenesti.

de natura

In functie de provenienta lor acestea se pot clasifica in mai multe categorii: resurse atmosferice si extraatmosferice ( energia solara si energie eoliana) resurse ala hidrosferei ( energia apelor curgatoare, energia mareelor, energia curentilor oceanici) resurse ale litosferei (resurse energetice, minereuri feroase si neferoase, roci de constructie) resurse ale biosferei ( in, canepa, lemn)

Resursele pot fi clasificate si dupa alte criterii: 1) Dupa durabilitate in timp sunt resurse epuizabile si inepuizabile (apa).

2) Dupa efectele produse : - resurse nepoluante (en solara)

- resurse poluante(carbunele,petrolul) Dezvoltarea durabila reprezinta un concept nou care presupune utilizarea materiilor prime si industriilor nepoluante si regionabile.

Resursele de ap dulce ale continentelor. Cea mai important component a hidrosferei este apa dulce continetal, ea fiind solicitat att de ctre populaie, ct i de plantele de cultur, animalele domestice i industrie. Formarear esurselor de ap dulce este datorat circuitului apei n natur,care, la rndul su, se bazeaz pe evaporaia din Oceanul Planetar i pe evapotranspiraia continetal. Diferena dintre precipitaiile care cad pe uscat i evapotranspiraia continetal reprezint disponibilul mediu anual de ap util, apreciat la aproximativ 46.400 kmc. Acesta, la rndul su, alimenteaz trei subcircuite: - scurgerea superficial (31.039 kmc); - subcircuitul subteran (13.000 kmc); - subcircuitul glaciar (2.360 kmc). Teoretic, fiecare locuitor al planetei ar putea dispune de o cantitate arhisuficient de ap dulce, de 7.900 mc anual, dac ar firespectate patru condiii: disponibilul de ap dulce s fie uniformrepartizat n timp, acelai disponibil s aib o distribuie echilibrat n spaiu, populaia s aib i ea o repartiie omogen iar apele dulci s nu fie supuse degradrii.

Resursele de ap. Comparaie anii 2000 i 2025.

Rezervoarele naturale de ap dulce 1) Apele subterane. 2) Rezervorul glaciar. 3) Lacurile dulci

.

Formeaz rezervorul cel mai important,format prin infiltrarea unei pri din apa meteoric i aunei pri din scurgerea superficial Numeroasele foraje efectuate n ultimii ani, multe dintre acestea destinate de fapt descoperirii unor zcminte de hidrocarburi, au contribuit la evidenierea unor mari resurse noi de ape Subterane ndeosebi n Asia Central Kazahstan, deertul Kara Kum, deertul Taklamakan etc. Ca umare a creterii consumului de ap numeroase strate acvifere sunt supraexploatate, producndu-se coborrea nivelului lor, fenomen nsoit de tasri. Deexemplu, n Arabia Saudit se extrage din apele subterane o cantitate de ap care depete de 10 oric apacitatea de rennoire a rezervelor, ap ce este folosit la irigarea culturilor de orez, bumbac, spanac,curmal i sfecl de zahr. Mai amintim, de asemenea, i puternicele tasri de teren din zona capitalei Mexicului,Ciudad de Mexico, tasri ce au provocat chiar prbuirea unor cldiri

Deine un volum de ap mai mic, de aproximativ 25 milioane kmc. n cadrul rezervorului glaciar includem calota Antarcticii, calota Groenlandei , calotele glaciare mai mici din insulele Arcticei i ghearii montani. Apa cantonat n acest tip de rezervor este mai puin utilizabil datorit distanei fa de regiunile mari consumatoare, ns un rol important l au ghearii montani, care asigur un debit apreciabil, n anotimpul cald, unor ruri i fluvii cu izvoarele n munii nali. De exemplu, cazul fluviilor Amu-Daria i Sr -Daria, cu izvoarele n Podiul Pamirului i ale cror ape sunt utilizate pentru irigaii. Una dintre problemele ce pun n pericol rezervorul glaciar este nclzirea global. Se apreciaz c topirea complet a calotelor glaciare i a ghearilor ar produce o cretere a nivelului oceanului planetar cu cca. 69 de metri, provocnd nu numai pierderea unei rezerve de ap dulce, ci i inundarea celor mai fertile cmpii, undetriete astzi o bun parte a populaiei globului.

Lacurile dulci formeaz rezervorul natural cel mai mic, cu un volum apreciat la aproximativ 105.000 kmc (inclusiv apa din mlatini). Au avantajul de a avea unritm rapid de rennoire anual, sunt intens utilizate dar, din pcate, i cele mai grav afectate de poluare. Pe Glob se disting, prin volumul mare al lacurilor cu ap dulce, trei zone: partea central-estic a Americii de Nord (Marele Lacal Urilor, Marele Lac al Sclavilor, Athabasca,Winnipeg, Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario); Africa de Est (Malawi, Tanganyika, Victoria, Turkana,Abaya); Siberia de Sud ( Balha, Zaisan, Ala, Baikal etc.)

Previziune pentru 2025 a disponibilului de ap pe cap de locuitor

Apele curgatoare sunt valorificate prin intermediul hidrocentralelor. Cea mai mare hidrocentrala din lume este Itaipu de pe Fluviul Parana. O alta hidrocentrala cu o capacitate ridicata se afla pe Fluviul Colorado (SUA), numita Sistemul Grand Coolle. In Europa: Portile de Fier 1, 2 , deasemene hidrocentrale sau construit pe (Volga, Enise, Elba).

Energia mareelor poate fi utilizata in centralele mareemotrice, prima centrala mareemotrica a fost construita in franta si poarta denumirea de La Rance. Aceasta energie poate fi valorificata pe tarmuri cu mare puternice: Tarmul Frantei, Marea Britanie (Tanisa), Canada (G. Fundye), America de Sud (Amazon). Energia curentilor marini sau energia produsa de valori sau cea produsade diferente de temperature intre curentii oceanici pot fi valorificate in cazul in care exista o tehnologie adecvata.