I Cheile Bicazului reprezinta o zona geografica deosebit de pitoreasca din Romania situata in partea centrala a Muntilor Hasmas, in nord-estul

tarii in judetele Neamt si Harghita. Cheile s-au format prin actiunea de eroziune a raului Bicaz si a afluentilor sai Haghimas si Lias.

II Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas. Situat in valea raului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus in marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele l-a capatat de la de la raul Bicaz. avand o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor".

III Fauna cunoaste in regiune o bogatie deo sebi ta; sunt multe specii de animale rare si ocrotite. Dintre mamiferele mari cele mai raspandite sunt: ursul brun , cerbul carpatin , caprioara , lupul, mistretul , pisica salbatica, rasul, capra neagra etc. Specii de pasari; alunarul , cocosul de munte , uliul pasarar, mierla si corbul. Dintre rozatoare: iepurele este cel mai raspandit. Culoarea bl nii variaz n func ie de loc i anotimp, nuan a general fiind cenu ie-ro cat . Este r spndit din delt pn la munte. Se hr ne te cu iarb , morcovi, cereale, iar iarna cu scoar a copacilor. Dintre lepidoptere remarcam: fluturele Apollo.in Lacul Rosu si in celelalte doua bazine artificiale traiesc in mare numar pastravi de munte si pastravi de lac .

IV Zonele mpadurite din regiune sunt dominate de rasinoase si cteva specii de foioase. Cele mai raspndite specii sunt: molidul, bradul alb, zada, pinul, jneapanul, tisa, fagul si artarul. Pe pasunile si fnetele montane cel mai des ntlnim: paisul , taposica, alunul, tulichina,papucul doamnei, bulbuci, sngele voinicului si ghintura galbena. In crapaturile stncilor ntlnim si bijuteria crestelor alpine:,, floarea de colt. Alte plante rare si ocrotite n zona sunt:opaita lui Zawadski, mieriuta si Sempervivum simonkainum.

V De-o parte si de alta a rului Bicaz se nsiruie doua serii de masivi cu pereti abrupti. Pe stnga rului se ridica masivele Ghilcos (1384 m), Suhardul Mic (1126 m), Suhardul Mare (1352 m), Turnul Bardosului

(1121 m), Politele Bardosului (1132-1286 m), Piatra Glodului (1036 m), iar pe dreapta se nsiruie Surduc (1126-1267 m), Piatra Arsitei (876 m). Masivele mai sus mentionate au coastele dinspre cursul apei foarte mult nclinate, pna la verticale, naltndu-se cu 300-400 m deasupra soselei si a vaii, care aici se ngusteaza att de mult, nct razele solare nu pot strabate pna la albia rului Bicaz.

VI Fetele netede si albe ale peretilor calcarosi alterneaza cu colti de stnca, piscuri n forma de tunuri semete, polite sau brne suspendate, blocuri mici si mari, crapaturi si vagauni, imprimnd regiunii o maretie salbatica, unica n felul ei.