CURS 13.11.

2019

Munții Haghimaș/Hășmașu Mare

Este preferata denumirea de Haghimas pentru ca aceasta este utilizata de catre
localnici iar toponimia stiintifica trebuie sa se plieze pe cea utilizata la nivel local.
M-tii Haghimas apartin zonei Cristalino-Mezozoice din Carpatii Orientali.
Au o structură geologică asemanătoare Masivului Rarău.
Se învecineaza la Vest cu M-tii Giurgeului și Depr. Ciuc, la Nord cu M-tii
Bistritei(mijlocii), la Est M-tii Ceahlau, Tarcău, si M-tii Ciucului iar la Sud se
invecineaza cu M-tii Ciucului.

SUBSTRATUL GEOLOGIC
Substratul geologic este constituit dintr-un fundament metamorfic care aflorează sub
forma a doua benzi dispuse in vestul si in estul muntilor Haghimas. Rocile
mezomentamorfice sunt larg răspândite sub forma Gnaiselor(asemanatoare cu
ganisele oculare din Rarau). Peste rocile metamorfice se regaseste o stivă de roci
sedimentare de varsta mezozoica, constituite din calcare si conglomerate, la care se
adauga (la fel ca si in cazul Mas Rarau), formatiunea de wildfliș.

RELIEFUL
Este constituit din mai multe culmi separate de o serie de vai longitudinale. Culmea
principala este denumita culmea Curmatura si detine altitudinea maxima din
Haghimas 1792m vf. Haghimasul Mare. Culmea Curmatura se afla dispusa intre
valea Oltului la Vest si valea Bicajelului la Est. In sectorul nordic intre Valea
Bicazului si Valea Bistricioarei se gaseste Culmea Suhardului cu alt max in vf. Licaș
1675m iar in sectorul Estic se gaseste culmea Dămucului cu alt max de
1434m(martorul de eroziune fiind Valea Singuratica) situat intre valea
Bicajelului(vest) si Valea Damucului(est)
Relieful actual din Mtii Haghimas este rezultatul interactiunii dintre procesele de
inaltare tectonica care au avut loc in faza Valahă și procesele de eroziune fluvială
inregistrate la nivelul râurilor principale, ale retelei hidrografice principale din
Haghimas.
Pe calcare râurile s-au adandict si au format vai spectaculoase in formă de Chei. Cele
mai cunoscute chei sunt Cheile Bicazului.
Cheile Bicazului s-au format in urma unor procese mixte se tip exocarstic si
endocarstic. Pe traseul cheilor au existat retele endocarstice constituite din galerii si
avene. Sub efectul tectonicii si al eroziunii fluviale aceste galerii s-au prăbușit, râul
Bicaz preluând traseele acestora si adâncindu-se in continuare formând actualele
chei. Urmele acestor tavane de galerii(pesteri, avene), s-au pastrat in forma de
blocuri imenste de calcar situate in prezent in special in zonele de confluență a
Bicazului cu afluenții săi.
Surplomba-frecvente in Chei (peretele din chei depaseste verticalitatea, cauzate de
evolutia endocastrica).
Vaile in chei sunt specifice si afluentilor Bicazului, chei spectaculoare regasindu-se
si pe Valea Bicăjelului sau pe Valea Șugăului.
Pe Calcare s-a format si abruptul vestic al culmi Curmăturii, un abrupt impresionant
orientat spre valea oltului. Carstul de suprafata este reprezentat si de Doline,
Lapiezuri și chiar depresiuni carstice, considerate de unii cercetarori Polii. (calcarele
au fost indepartate in totalitate din polii)
Endocarstul este reprezentat de o serie de pesteri de dimensiuni reduse formate pe
calcare si chiar in conglomerate, cele mai cunosctute sunt pesterile Munticelu și
Toșorog .
În muntii Haghimas nu exista urme ale unui relief glaciar, nu au existat conditii de
formare a ghetarilor montani. Exista insa numeroase abrupturi de dezagregare cu
formare a reliefului periglaciar(jgheaburi de evacuare, trene de grohotis, conuri de
grohotis).
Pe rocile metamorfice relieful este mai monoton cu altitudini mai reduse, aceleasi
conditii existand si in cazul formatiunii de wildfliș pe care s-a format culmea
Dămucului
Relieful antropic este reprezentat de o mare cariera de calcar situată in cheile mici
ale Bicazului in aproprierea Vaii Sugăului.
Relieful spectaculos al muntilor Haghimas constituie principalul element de atractie
pentru turistii care ajung in zona.

POTENTIALUL TURISTIC AL CLIMEI

Potentialul tur al climei este si el imp pentru activitatile turistice deoarece pe malul
lacului Rosu la alt de cca 950 m s-a dezvoltat o statiune turistica. Climatul de adapost
ofera turistilor care vin la lacul Rosu conditii ideale pentru recuperare (pshica).
Temp medie anuală variaza intre 1,5 grade C, la altitudinile cele mai mari din culmea
Curmaturii, până la cca 6-7 grade C, in sectorul vestic, pe valea Oltului si la contactul
cu dep Ciucului.
Precipitatiile medii multianuale nu sunt foarte bogate, ajungând la cca 1000-1100
mm pe culmea principala, in timp ce pe vai la altitudini mai mici precipitatiile sunt
de cca 700mm/an.
Stratul de zăpada este consistent si se mentine pana la 6 luni pe an pe culmea
principala. Prima ninsoare apare de obicei in luna octombrie iar ultima este specifica
finalului de aprilie.
Conditiile climatice de iarna sunt favorabile turismului pentru practicare sporturilor
de iarna.

POTENTIALUL TURISTIC AL APELOR

Potentialul turistic al apelor este foarte important in cazul Haghimasului. Prezenta
lacului de baraj natural Lacul Rosu este un reper pentru activitatile turistice din zona.
Lacul Rosu s-a format la inceputul sec al XIX-lea, in urma unei alunecări-prăbusiri
de roci aflat pe versantul vestic al Muntelui Ucigașu(Ghilcoș). In urma formarii
barajului, padurea de molid din amonte a fost inundata, acoperita de apa iar arborii
au suferit un proces de silicifiere(pietrificare), rămânând in pozitie verticala doar
trunchiurile silicifiate. Denumirea de Lacul Rosu este data datorita prezentei in
anumite perioade de timp a unei cantitati mari de aluviuni aflate in suspensie.
Aluviunile sunt aduse in lac de catre reteaua hidrografica din amonte.
Pe lânga lacul Rosu sunt foarte importante si o serie de cursuri de ape mai mari sau
mai mici cum ar fi: Bicazul, Bicajelul, Bistricioara, Oltul, iar in sud Trotusul. Oltul
și Bicazul isi au izvoarele in Haghimas. Mureșul nu izvorăște din Haghimas, avandu-
si izvoarele in extremitatea sudica a muntilor Giurgeu.

VEGETATIA
La alt mai mici de 1100m in sectorul estic si nordic este intalnita padurea mixta de
fag si conifere.
Intre 1100-1750m se dezvolta padurea de conifere, specia de baza fiidnd molidul
Piceabis, bradul alb pice alba, pinul rosul, larice.
Pe culmea Curmaturii tufarisurile subalpine ocupa suprafete reduse, fiind constituita
in special de ienupar, si subarbusti de timpul vaccinium afin si merisor.
Floare de colt pe calcare si vegetatie de stanca

FAUNA
Este extrem de bine conservata. Un nr mare de mamifere de interes cinegetic care
sunt protejate intr-un parc national, P.N. Cheile Bicazului Haghimas. Numeroase
exemplare de urs brun, ras, capra neagra(Rupi capra), lupi(canis lupus). Avifauna
foarte bogata: cocosi de munte, acvile de munte si alte specii. Ihtiofauna este
reprezentata de pastravul indigen (salmo trutafario).
Relativ recent a fost amenajet un Parc National care ocupă 6500 ha. In cadrul acestui
parc sunt incluse mai multe rezervatii: Rezervatia Cheile Bicazului, Rez. Lacul
Rosu, R Cheile Sugaului, R Avenul Licas, R Hasmasul Mare Piatra singuratica și
Hasmasul Negru. In interiorul acestui parc este protejat relieful, vegetatia si fauna

SPEFICIFUL UMANIZARII
In m-tii Haghimas asezarile permanente s-adu dezvoltat in special pe vaile mari,
adiacente: valea Bistricioarei N, valea Trotusului s, valea Oltului vest, valea
Damucului E. Singurul oras din zona muntilor Haghimas este orasul Balan dezvoltat
in mod deosebit in perioada comunista, datorita exploatarilor de minereuri neferoase
de tipul cuprului, plumbului sau zincului. Orasul a avut un nr de 12.000 loc in 1977,
după caree populatia s-a redus treptat ajugand la jumatate cca 6000 loc.
Asezarile rurale sunt rasfirate in lungul vailor insa exista si tendinte de risipire, in
Bazinul hidrografic superior al Bicazului si in extremitatea sudica a muntilor
Haghimas la izvoarele Trotusului.
Activitatile economice se bazeaza pe cresterea animalelor su exploatarea si
prelucrarea lemnului, singurele activitati industriale care au ramas in prezent sunt
cele legate de exploatarea calcarului, utilizate pt fabrica de ciment de la Tașca.
Pe valea Bicazului, in anumite localitati, se mai produce inca varul nestins prin
arderea calcarelor in cuptoare mici din gospodarie.

ACTIVITATILE TURISTICE
Fiind o zona montana cu un relief spectaculos, turismul se afla intr-o continua
dezvoltare, principalul element de atractie fiind Cheile Bicazului.
Infrastructura turistica de acces se bazeaza pe o sosea modernizata care face posibil
accesul in Cheile Bicazului, cu posibilitatea trecerii spre depresiunea Giurgeului,
trecerea facandu-se prin pasul Bicaz(Pângărați-1256m).
In nordul Muntilor Haghimas pe valea Bistricioarei accesul se face pe un alt Drum
National, pe aici urmând sa treaca si viitoarea Autostrada care va lega orasul Iasi de
Tg. Mures. In sudul Muntilor Haghimas pe valea Trotusului se afla o alta sosea
nationala care face legatura intre Comanesti si Miercurea Ciuc, trece prin pasul
Ghimes-1159m. De asemenea tot aici pe valea Trotusului accesul este posibil si pe
cale ferata pe un tronson ce leaga orasul Adjud de Miercurea Ciuc. Trecerea din
bazinul hidrigrafic al Trotusului in bazinul hidrografic al Oltului se face pe la alt.max
de cca 1100m, pătrânzandu-se in tunelul de la Ciumani, lung de cca 1200m. Calea
ferata este spectaculoasa avand numeroase lucrari de arta, poduri, cu inaltimi
ametitoare.

INFRASTRUCTURA DE CAZARE
Infrastructura de cazare ste bine dezvoltata in bazinul hidrografic al Bicazului, aici
existand statiunea Lacul Rosu la 930m altitudine. Statiunea beneficiaza de un climat
de adapost, oferind sute de locuri de cazare in unitati de tip hotel, pensiuni si cabane
turistice. In total in ststiunea Lacul Rosu exista peste 25 unitati de cazare, statiunea
fiind recunoscuta ca avad un bioclimat tonic-stimulent la nivelul organismului, aici
putand fi tratate nevrozele, surmenajul fizic sau intelectual. Alte unitati de cazare se
regasesc in asezarile de pe valea Bicazului, in aval de Lacul Rosu, pe valea
Bistricioarei in nord, pe Valea Oltului in Vest si pe valea superioara a Trotusului in
sud.

TIPURI DE TURISM
Fiind o zona montana care prezinta frecvente abrupturi se practica intens turismul
pentru escalada, in Cheile Bicazului sunt pereti verticali de peste 400m inaltime,
unde sunt amenajate aproape 100 de trasee de escalada.
Traseele de escalada din Cheile Bicazului atrag turisti experimentati din Romania
dar si foarte multi din strainatate, zona fiind cunoscuta ca fiind pe primul loc in tara
ca numar de trasee cu dificultate mare.
Muntii Haghimas ocupa o suprafata destul de mare si din aceasta cauza aici exista
foarte multe trasee turistice marcate. Turismul pentru drumetie montana este unul
bine dezvoltat avand la dispozitie aceste trasee marcate. Cele mai multe pleaca de
pe valea bicazului dar si de pe valea Oltului din zona orasului Balan. Un nr mare de
turisti vizeaza Culmea Curmaturii, elementul reper fiind Piatra Singuratica (cabana
Piatra Singuratica, cazare la brici-1504m).
Existenta pesterilor face posibila si practicarea activitatilor speologice, turismul
speologic putandu-se practica in pesterile Toșorog si Munticelu.
In afara parcului National Haghimas Cheile Bicazului se poate practica un turism
pentru vanatoare si pescuit in Muntii Haghimasului fauna reprezentata de
mamiferele de interes cinegetic fiind extrem de bogata.
Turismul cultural valorifica traditiile si obiceiurile populatiei de origine maghiară
din zona orasului Balan sau din zona statiunii Lacul Rosu
 MASIVUL BUCEGI

Masivul Bucegi face parte din gruparea montana a Bucegilor fiind situata in
zona de tranzitie dintre carpatii orientali si carpatii meridionali. Constituie o arie
montana de referinta pentru turismul din Romania beneficiind de o infrastructura
turistica bine dezvoltata si de un relief spectaculos
ASEZAREA GEOGRFAICA
Munții Bucegi se afla in extremitatea estica in capratii Meridionali. Se invecineaza
la Nord cu Depresiunea Brasovului si Muntii Barsei, la Est se invecineaza cu Muntii
Baiului, la Sud se invecineaza cu Subcarpatii Munteniei Central-Estice iar la Vest se
invecineaza cu Muntii Leaota si Culuarul Rucar-Bran.
Altitudinea maxima din bucegi se inregistreaza in vf Omul 2505m. Muntii Bucegi
se inalta cu peste 1600m deasupra depresiunii Brasovului si deasupra Vaii Prahovei.
Elementul spectaculos din Bucegi este dat de abrupturile Prahovean si Branean,
sculptate in conglomerate si calcare.

SUBSTRATUL GEOLOGIC
Este constituit dintr-un fundament metamorfic deasupra caruia se gaseste o stiva de
roci sedimentare de varsta mezozoica, gresii (jurasice), calcare (jurasice), si
conglomerate (cretacice).
Conglomeratele cretacice au grosicmi care depasesc 2000m in timp de calcarele
jurasice care afloreaza pe abruptul Branean au grosimi de cateva sute de metrii.
Rocile sedimentare de varsta mezozoica sunt dispuse intr-o structura de tip sinclinal,
in Bucegi la fel ca in Rarau, Haghimas sau Ceahlau avem de a face cu inversiune de
relief respective un sinclinal inaltat. In zona vaii Prahovei, la baza abruputlui
Prahovean al Bucegilor se gaseste falia Central Carpatica care delimiteaza cristalinul
cu sedimenar mezozoic din Bucegi de zona flișului din Munții Baiului.
RELIEFUL
Principalul nod orografic este vf Omu, din care se desprind doua culmi cu orientare
sud-estica, unde se regasesc varfurile Coștila, Caraiman, furnica, toate la peste
2000m alt, iar cealalta cu orientare sud-vestica unde altitudinile sunt ceva mai mici
si unde se regaseste vf Doamnele cu alt de cca 2200m.
Pe conglomeratele de varsta cretacica s-a format abruptul prahovean si tot pe
conglomerate s-au format o serie de martori de eroziune cum ar fi Sfinxul, Babele,
ciuperci, etc. Formarea babelor si a sfinxului s-a desfasurat prin procese de eroziune
eoliana si dezagregare. In cazul Babelor partea superioara aferenta palariei este
constituita dintr-un micro-conglomerat mai rezistent la eroziune decat
conglomeratul care formeaza piciorul ciupercii. Cel mai important reper turistic din
Muntii Bucegi este Sfinxul format prin procese de eolizatie, eroziune exercitata de
vant. Directia generala a maselor de aer in aria inalta a Bucegilor este dinspre Vest-
Nord-Vest. Iarna sufla cu putere si preia din stratul de zapada particule de gheata si
loveste fata sfinxului cu aceste cristale reusind in timp sa il slefuiasca, fiind vorba
de strate de conglomerat cu resistenta diferita, se poate ajunge la formarea unor
martori de eroziune antropomorfi.( Marimita oculara al sfinxului-taffon). Vara,
atunci cand vantul sufla cu putere antrenează particule de praf luate de pe platoul
Bucegilor din zona Sfinxului, aceste particule la randul lor lovesc conglomeratul,
contribuind la slefuirea acestuia. In cazul Sfinxului nu exista nici un element de
natura stiintifica care sa demonstreze o eventuala interventie antropica la nivelul
conglomeratului.
Pe calcarele jurasice s-a format abruptul Branean al Bucegilor iar in aria centrală, in
cona vaii Ialomiței s-a format peștera Ialomiței. In afara de pestera Ialomitei, in zona
de contact cu Munții Leaota se mai gaseste o pestera cu o lungime aproximativ
7500m, peștera Rătei, poate fi vizitata cu echipament speologic. In sectoarele in care
Ialomita s-a adancit in calcarele jurasice s-au format sectoare de chei cum ar fi Cheile
Ursilor, Cheile Pesterii, Cheile Zanoagei, Cheile Orsei.
In masivul Bucegi au existat cel putin doua faze glaciare care s-au manifestat in
Pleistocen respectiv Riss-un maxim de activitate glaciara si Wiurn-cu o glaciatie de
tip ghetar de circ(pirinean). Centrul glaciar din Bucegi s-a aflat in zona varfului Omu
unde s-au format mai multi ghetari montani care si-au dezvoltat limbile glaciare pe
toate directiile. In prezent in zona vf. Omu exita circuri glaciare mari care se continua
cu vai glaciare de dimensiuni diferite. Cel mai mare circ glaciar este cel de pe valea
Cerbului iar cele mai lungi văi glaciare se află pe valea Ialomiței si pe afluenții
acesteia. Pe valea Ialomiței la altitudinea de cca. 1700 m în zona Peșterii Ialomița a
fost identificată o morenă frontală care indica locu până unde a ajuns ghețarul
montan din Pleistocen. Existența a doua faze glaciare Riss și Wiurn a fost
demonstrată prin analiza văilor Mălăiești și Țigănești. Al doilea argument pentru
existenta celor doua faze glaciare in Bucegi este legat de prezenta pe podeaua pesterii
Ialomiței a doua straturi de calcit care au prins la mijloc un strat de pietrișuri. Stratul
inferior este asociat fazei glaciare Riss iar stratul superior este asociat fazei glaciare
Wurn, între cele două, depozitul de pietriș fiind asociat perioadei intergalciare
numita Riss-Wurn. (intergaciarele din pleistocen temperatura din romania era mai
mare decat in prezent- incalzirea climatica actuala poate determina temperaturi mai
mari-acum suntem intr-o perioada interglaciara)(custura glaciara-creasta intre doua
vai glaciare. Exarație-eroziunea exercitata de ghetari) . Datorita faptului ca circurile
si vaile glaciare din Bucegi au fost sculptate in conglomerate care sunt puternic
fisurate, in masivul Bucegi nu s-au format și păstrat lacuri glaciare. (lacurile glaciare
se discuta la hidrigrafie, nu la relieful glaciar)

CARACTERISTICILE CLIMATICE
Sunt în strânsă relatie cu diferenta mare de nivel specifica munților Bucegi. In sudul
masivului Bucegi la Dobrești la alt de 900m temp medie anuala este de cca 6 grade
Celsius. Pe valea Prahovei, la Sinaia la aceeasi altitudine de cca 900m temp medie
anuala este de cca 3,7 grade Celsius, în timp ce pe Vf Omu, la altitudinea de 2505
m, temp medie anuală este de cca -2,6 grade Celsius. Faptul că la altitudini similare
la Dobrești și Sinaia se înregistrează temperaturi diferite este o consecință a
expoziției versanților și a reliefului de vale care în cazul Vaii Prahovei favorizează
inversiunile termice și prezența ceții pe o perioada de cca 174 zile/an.
Precipitațiile variază și ele in functie de altitudine. În sudul masivului Bucegi la
Dobrești, precipitațiile medii anuale sunt de cca 1100mm în timp ce la Sinaia, pe
valea Prahovei, la aceeasi altitudine precip medii anuale sunt de cca 970mm. Această
diferențiere este data tot de relief, valea Prahovei fiind situată în asa numita „Umbră
de Precipitații” unde se inregistreaza cantitati mai reduse de precipitatii. Pe vf Omu,
la 2505 m altitudine cantitatea medie anuala de precipitatii este de cca 1234mm.
Acesta cantitate redusa inregistrata la altitudini mari poate fi explicata tot prin
mecanismul numit „umbra de precipitatii”. Umbra de percipitatii este cauzata de
dispunerea la Vest-NV de Bucegi a grupării montane a Făgărașului. La altitudini de
peste 2000m stratul de zapada se menține cca 6 luni pe an. În unele situații sub
efectul vantului si al viscolului stratul de zăpadă poate sa ajunga la o grosime de
peste 10m. Stația meteo de pe vf. Omu este stația situată la cea mai mare altitudine
din România. In lunile de iarna, datorita viscolului, statia meteo de pe vf Omu, este
aproape acoperita de zapada.

POTENTIALUL TURISTIC AL APELOR

Este unul important in cazul masivului Bucegi, din Bucegi izvoraste raul Ialomița,
din aproprierea vf Omu, iar valea Ialomiței este instalata in zona centrală a masivului
Bucegi. La limita estica a Bucegilor se află râul Prahova care izvorăște din zona
pasului Predeal, în timp ce pe versantul Vestic al Bucegilor se alfa o serie de alfuenti
ai raului Turcului, care drenează culuarul Bran-Rucăr. Un important potenial turistic
natural este asociat lacurilor de baraj antropic de pe râul Ialomița, lacurile
Bolboci(cel mai mare) și Scropoasa, cele doua lacuri având scop hidroenergetic în
aval de acestea existând hidrocentrale. Lacurile pot fi valorificate turistic cu ajutorul
unor ambarcațiuni de agrement existente in dotarea unitaților turistice de pe malurile
lacurilor.
Apele subterane au debite importante existând izvoare bogate la baza trenelor de
grohotiș de pe Valea Prahovei.

POTENTIALUL TURISTIC AL VEGETATIEI

Având in vedere dezvoltarea pe altitudine in masivul Bucegi au fost identificate
peste 1100 de specii de plante basculare si aproape 70% dintre plantele endemice
din Carpați. La altitudini mai mici de 1400-1500m se dezvolta padurea de foioase si
pădurea de amestec Fag-Conifere. Intre 1500-1850m altitudine se dezvolta padurea
de conifere, specia de baza fiind Molidul urmat de Bradul Alb, Zadan și Pin(pinul
rosu). La limita superioara a padurilor de conifere este initalnit si Zâmbrul, care pe
versantul sudic poate sa urce pana la altitudinea de 1950m. Intre 1850/1900-
2000/2100 m altitudine se dezvolta etajul subalpin reprezentat de jneapăn, ienupăr,
afin, merișor, smârdar. Pe platoul înal al Bucegilor subetajul subalpin a fost puternic
influențat antropic. Păstrorii au îndepărtat prin incendiere tufărișurile de jneapăn si
ienupăr, facand loc pasunilor montane. La peste 2100 m altitudine se dezvoltă
pajistea alpina propriu-zisa, formata din specii ierboase de Carex, Festuca, Nardus,
etc. În zona inalta a Bucegilor, la alt mai mari de 1100 a fost amenajata o zona
protejata cu regim de Parc National, care are o suprafata de cca 7000 ha si protejează
relieful, vegetația și fauna masivului Bucegi. In zona vf Caraiman pe o suprafata de
cca 200 ha, există o zona de protecție strictă unde se intra doar cu autorizatie de la
academia Română.

FAUNA
Este bine reprezentata de mamiferele de interes cinegetic. Exista o populație mare
de Capre Negre, Ursi Bruni, Lupi, Râși. La avifauna important este Cocoșul de
munte. In lacurile Bolboci și Scropoasa se gasesc Păstravi (pastravul indigen).

ASEZARILE UMANE
Masivul Bucegi constituie un areal montan bine umanizat doar in zonele de limita
cu unitățile invecinate. In interiorul Masivului Bucegi nu exista asezari umane
permanente. La limita estica a Bucegilor, pe Valea Prahovei exista o serie de asezari
urbane dar si rurale. În categoria asezarilor urbane intra orasele Comarnic cu cca
12mii loc, Sinaia 10500loc, Bușteni cca 9mii loc. Pe lângă acestea sunt si asezari
rurale cum ar fi Posada, Poiana Țapului. În sectorul sudic al Bucegior, la contactul
cu Subcarpatii Munteniei Central-Estice se gasesc localitatile rurale Pietroșița și
Morioeni, iar in sectorul Vestic al Bucegilor, la contactul cu Culuarul Bran-Rucar-
Dragoslavele se gasesc localitatile Fundata, Moieciu de Sus si Bran.

ACTIVITATILE ECONOMICE
Activitatile economice din aceste asezari rurale si urbane se bazeaza pe Turism, insa
exista si alte tipuri de activitati cum ar fi exploatarea si prelucrarea lemnului,
productia de energie electrica (hidrocentrale de pe valea Ialomiței). La Sinaia si
Bușteni exista activitati industriale bazate pe mecanica fina sau pe procesarea
lactatelor.
ACTIVITATILE TURISTICE
Sunt extrem de importante pentru zona. Infrastructrura turistica de acces este foarte
bine dezvoltata, accesul pe valea Prahovei se face pe un drum național modernizat,
amenajat insa pentru prima data la finalul secolului al XVIII-lea. Tot pe valea
Prahovei, la finalul sec XIX-lea a fost amenajata si calea ferata care face legatura
intre București și Brașov. In vestul masivului Bucegi in culuarul Bran-Rucăr există
un drum national care leagă orasele Pitești și Brașov, acesta fiind cel mai vechi drum
de acces dinspre București spre Brașov. Recent a fost amenajat drumul babelor care
face posibil accesul pe sosea asfaltat sprea aria inalta a Bucegilor in zona cabanelor
Piatra Arsă și Babele.
Infrasctructura de transport prin cablu este foarte bine dezvoltata, existând 3
instalații independente de tip telecabină: Sinaia-Vf Cu Dor, Bușteni-Cabana Babele,
Cabana Babei-Peștera Ialomiței(Hotel Peștera). Pe lângă instalații de tip telecabină
există instalatii de tip telescaun la Sinaia, Bușteni, Valea Dorului și teleski pe platoul
inalt al Bucegilor. Cel mai spectaculos traseu de transport pe cablu este cel dintre
Bușteni și Cabana Babele(din România)

INFRASTRUCTURA DE CAZARE
In Masivul Bucegi, cele mai multe unități de cazare se regăsesc in stațiunile de pe
Valea Prahovei respectiv Sinaia, Bușteni, Comarnic, etc. Statiunea Sinaia s-a
dezvoltat foarte mult pe parcursul secolului al XX-lea. Moda constructiilor de tip
hoteluri in Sinaia a luat avânt după finalizarea castelului Peleș. Ulterior, dupa 1948,
in perioada comunistă, pe Valea Prahovei s-au construit hoteluri moderne avand ca
scop odihna personalului muncitor. In afara vaii Prahovei infrastructura de cazare a
inceput sa se dezvolte foarte bine la poalele Bucegilor, la contactul cu culuarul Bran-
Rucăr, in zona Bran, Moeciu, Fundata, Cheile Zărnești. In aria inaltă a Bucegilor se
gasesc mai multe cabane turistice de altitudine cum ar fi cabana Omu, situată pe vf
Omu(2500m- cea mai mare altitudine din România la care este situată o cabană,
funcționează doar vara având 50 locuri de cazare iar iarna este inchisă datorită
stratului mare de zapadă). O altă cabana de altitudine, cabana Babele, la 2200m alt.
in apropriere de statia de telecabină Babele, și are aproximativ 100 locuri de cazare.
Cabana Caraiman cu cca 40 locuri de cazare, este accesibila turistilor care urca din
Bușteni spre cabana Babele pe Valea Jepilor. Cabana-hotel Piatra Arsa, situată la cca
2000m altitudine, are cca 140 locuri de cazare și la Piatra Arsă este baza de
antrenament pentru sportivii de performanță. Cabana Cu Dor, la 1800m in zona
orașului Sinaia cu cca 60 locuri de cazare. Se ajunge cu telecabina din Sinaia. Cabana
Valea Dorului deservește pârtii de ski din Valea Dorului-Sinaia(30 locuri). Pe valea
Ialomiței, în zona Peșterii Ialomița se găsește hotelul Peștera (3 stele, cca 100 locuri
de cazare), acces cu telecabina, fie pe un drum modernizat pietruit. Tot în valea
Ialomiței, in aval, se găsește cabana Padina, accesul facându-se vara sau iarna cu
masini de teren sau pe jos. La Sinaia se găsește hotelul cota 1400 accesul se
face........................... sau pe un drum modernizat. În nordul Bazinului Bucegi, pe
valea Cerbului se găsesc alte 2 cabane turistice: Gura Diham și .................................

TIPURI DE TURISM
În Masivul Bucegi nr de turiști este foarte mare si creste de la al la an. Turismul
pentru drumeție monatana este foarte bine dezvoltat, cu numeroase trasee turistice
marcate care fac legatura intre Valea Prahovei si Platoul Inalt al Bucegilor sau
culoarul Bran-Rucăr și platoul inalt al Bucegilor. Unele trasee turistice cu plecare
din Valea Prahovei sunt inchise iarna din cauza pericolului de avalanșă(Traseul
Valea Alba, Valea Cerbului). Mulți turiști vor sa ajungă pe vf Omu sau la crucea
eroilor de pe Caraiman.
Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna este foarte bine dezvoltat in Bucegi,
cele mai mari domenii schiabile gasindu-se la Sinaia, cele mai multe pârtii de ski cu
diferite grade de dificultate. Al doilea domeniu skiabil este la Bușteni, pârtia
Kalinderu. Al treilea domeniu skiabil este pe platoul Bucegilor deci de skiaza pe
Babele sau pe Valea cu Dor. Pârtiile sunt bine intretinute, bătute cu rantracuri.
Turismul pentru escalada oferă numeroase zone de cățărat, abrupturi celebre
modelate oe conglomeratele de Bucegi sau calcarele jurasice. În Bucegi există sute
de trasee de escaladă unele necesitând...............................................................
Turismul cultural, pe valea Prahovei si la Bran există o serie de obiective culturale
care atrag foarte multi turisti. La Sinaia – Castelul Peleș(perioada 1990-2013 au
intrat 7 milioane de vizitatori) – Castelul Cantacuzino(Bușteni) – Castelul Bran-
foarte cautat de turiști, nr de turisti creste cca 5% in fiecare an.
Turismul religios- Mănăstirea Sinaia, Manastirea Peștera Ialomitei
Turismul speologic se practica in Peștera Ialomiței. Este o pestera amenajta,
luminată.
Turismul penru practicarea sporturilor nautice se practica pe Lacul Bolboci și
Scropoasa pe Valea Ialomiței.

MUNȚII BÂRSEI

Sunt situați in zona Carpaților de Curbură invecinându-se la nord cu Depresiunea

Brașovului/Țara Bârsei, la sud cu Munții Bucegi și Munții Baiului, la est cu Munții
Baiului iar la vest cu Compartimentele Bârsei.
Sub denumirea de Munții Bârsei se regăsesc 2 masive montane respectiv Masivul
Postăvarul și Masivul Piatra Mare.

POTENTIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI SI SUBSTRATULUI GEOLOGIC

In Munții Bârsei relieful este spectaculos datorită faptului ca în substrat predomină
calcarele de vârstă triasică și jurasică la care se asociază flișul de tip gresii și
conglomerate. Calcarele din Munții Bârsei sunt puternic tectonizate formând o serie
de structuri de tip anticlinal.
Altitudinea maxima din Masivul Postăvarul se inregistreaza in varful Cristianul
Mare 1700m alt, in timp ce altitudiea maxima din Masivul Piatra Mare este de
1842m in varful cu acelasi nume. Pe calcare, râurile sau pâraiele s-au adâncit
formând văi si chei , unele din acestea sunt foarte spectaculoase si vizitate, ”Canionul
7 scari” din Piatra Mare sau ”Cheile Râșnoavei” din Masivul Postăvarul.
Relieful endocarstic este relativ bine dezvoltat in Masivul Postăvarul, peștera Valea
Cetății amenajată relativ recent, peșteră în care intra din ce in ce mai mulți turiști.
Relieful de nivelare ciclica este bine dezvoltat in Masivul Postavarul de suprafata de
denivelare cu Poiana Marului. Aceasta suprafata de denivelare ofera conditii bune
pentru dezvoltarea statiunii Poiana Brasov.
CARACTERISRICI CLIMATICE
Temperaturile medii anuale sunt de aproximativ 2 grade C la altitudinea de 1800 m
in Vf Cristianul Mare.
In Poiana Brasov temp medie anuala este de 5 grade C in timp ce in orasul Brasov
la altitudinea de 600m teperatura medie anuala este de 7,5 grade C.
Cantitatile medii de precipitatii sunt de cca 1000 mm. O buna parte din precipitatii
sunt sub forma de zapada. Primele ninsori au loc pe la sfarsitul lui septembrie iar
ultimele la sfarsitul lui aprilie. Stratul de zapada se mentine destul de consistent,
aproximativ 1 m la altitudinea de 1500m. Pe Masivul Postavarul domeniul schiabil
a ajuns la 30 km de partii de ski.

CARACTERISTICI HIDROGRAFICE
In muntii Barsei reteaua hidrografica este constituita din afluenti ai raului Timis,
care dreneaza zona centrala a muntilor dar si afluenti ai raului Tarcului care dreneaza
culuarul Bran-Rucar-Dragoslavele. Nu sunt lacuri naturale, exista un singur lac
antropic situat in masivul Postavarul construit cu scopul de a avea o resursa de apa
pentru zapada artificiala din perioada de iarna.
VEGETATIA
Muntii Barsei se afla integral in zona forestiera la altitudini mai mici de 700m la
contactul cu depresiunea Brasovului, exista o padure de amestec de cvercinee(stejar)
cu fag. Intre 700-1000 se dezvolta un amestec de fag si conifere si urmeaza padurea
de conifere care urca pana la cele mai mari altitudini. Doar in Masivul Piatra Mare
la peste 1800m altitudine apar cateva tufarisuri de ienupar specifice subetajului
subalpin.
FAUNA
Este bine reprezentata de mamifere de interes cinegetic Ursul Brun coboara frecvent
din Muntii Barsei in orasele Brasov, Rasnov si Sacele. In ultimii ani populatia de urs
brun a crescut foarte mult, un importand rol avandu-l hrana din deseurile menajere
din zona oraselor. De asemenea exista o populatie semnificativa de capra neagra,
cerb carpatin, lup, mistret.
UMANIZARE
Este bine dezvoltata existand asezari umane la contactul Muntilor Barsei cu zonele
invecinate. Cel mai mare oras este Brasovul cu o populatie de cca 230 mii loc. urmat
de orasul Sacele cu o populatie de cca 27 mii loc, urmeaza Rasnov cu o pop de cca
14 mii loc. și Predeal cu o pop de cca 4500 loc. Orasul Predeal este situat in Pasul
cu acelasi nume, situat pe cumpana de ape dintre Prahova, in sud, si Olt in nord.
Orasul Predeal este orasul situal la cea mai mare altitudine din Romania 1100 m
altitudine.
Asezarile rurale sunt axate pe valea Timisului, Timisul de jos, Timisul de sus dar si
la contactul cu Depresiunea Brasovului cum este localitatea Cristian.
Activitatile economice din asezarile rurale se bazeaza pe exploatarea lemnului, a
rocilor de constructii si cresterea animalelor. In ultimii ani in aceste asezari rurale s-
a dezvoltat foarte mult infrastructura turistica de cazare, localnici obtinând profituri
din ce in ce mai mari din activitati turistice.
Orasele au functii industriale bine dezvoltate, orasul Brasov fiind un puternic centru
indistrial al Romaniei cu industrie energetica, constructie de masini, utilaje, etc.
ACTIVITATILE TURISTICE
Sunt foarte importante pentru Muntii Barsei, zona fiind extrem de frecventata de
turisti. Accesul se poate face pe cale ferata, magistrala Bucuresti-Brasov trecand prin
centrul muntilor Barsei dar si pe cai rutiere modernizate cum ar fi DN1-Bucuresti-
Brasov, alte drumuri nationale leaga Predealul de Rașnov prin Paraul Rece, leaga
Brasovul de Rasnov prin Poaiana Brasov.
Transpotul pe cablu este foarte bine dezvoltat in special in Masivul Postavarul unde
exista doua instalatii de tip teleferic, instalatie de tip telegondola, mai multe instalatii
de tip telescaun si teleski.
In zona orasului Brasov, pe versantul nordic al culmii Tâmpa, exista o telecabină
care leaga orasul Brasov de vf Tâmpa. Ajungand de la 600m altiudine la 750m
altitudine. Al doilea traseu de telecabina se afla in Poiana Brasov, cu o lungime de
cca 3000m care leaga statiunea Poiana Brasov de varful Cristianul Mare. Capacitatea
de transport pe cablu la telecabina din Cristianul Mare este de cca 600-700 pers/ora
in timp ce capacitatea de transport pe cablu de la telegondola din Poiana Brasov este
de cca 2200 pers/ora.
In zona Muntilor Barsei nu exista nici un aeroport, in viitor se intentioneaza
construirea unui aeroport in zona orasului Brasov.

INFRASTRUCTURA DE CAZARE
Este foarte bine dezoltata, in muntii Barsei se gaseste cea mai mare statiune montana
a Romaniei, respectiv statiunea Poiana Brasov. Poiana Brasov este situata la
altitudinea de cca 1100m existând peste 50 de unitati de cazare de categorii diferite
de la hoteluri de lux(6,7-4 stele) pana la pensiuni si cabane turistice de lemn. Sezonul
turistic de importanta majora este cel de iarna cand majoritatea unitatilor de cazare
au locuri ocupate.
Pe langa statiunea Poiana Brasov exista foarte multe unitati de cazare in Predeal,
Brasov, Rasnov, Cristian, Timisul de Sus, Timisul de Jos, Sacele. In masivul Piatra
Mare a existat o singura cabana turistica in aria inalta a masivului dar care s-a
transformat intr-o ruina.
TIPURILE DE TURISM
Cel mai important tip de turism este turismul pentru practicarea sporturilor de iarna,
in muntii Barsei, domeniul schiabil totalizeaza peste 30 km de partii de ski, cel mai
mare domeniu schiabil este cel din Poiana Brasov 25 km partii de ski, la care se
alatura domeniul schiabil Predeal si cel de la Sacele.
Turismul cultural beneficiaza de o infrastructura foarte cunoscuta cum ar fi cetatea
Brasovului, Cetatea taraneasca de la Rasnov, muzee din Brasov si Rasnov, cladiri
cu arhitectura deosebita, Piata Sfatului, Biserica Neagra. Pe laga partiile de ski, la
Rasnov exista 3 trambuline pentru oracticare sariturilor cu skiuri.
Turismul speologic se practica in Masivul Postavarul in pestera de la Valea Cetatii.
Turismul pentru drumetie montana beneficiaza de numeroase trasee turistice bine
marcate cu ascensiune spre Varful Piatra Mare sau spre Varful Cristianul Mare. Un
traseu destul de frecvetat este cel din ”Canionul 7 scari” din Piatra Mare.
Pe peretii verticali constituiti din calcare se practica turismul pentru escalada, o
locatie extrem de cunoscuta fiind cheile Rasnoavei, unde a fost amenajat un traseu
de tip via ferata. Tot in cheile Rasnoavei se pot face sarituri cu coarda elastica.
Cele mai lungi pesteri ale Romaniei:
Pesteri – goluri subterane mai mari de 10m

6. Pestera Izvorul Tăușoarei 16.500m

-Munții Rodnei
- dezvoltata pe calcare ce apartin flisului transcarpatic
-cea mai mare denivelare dintr-o pestera peste 400m
- speleotere-totalitatea formatiunilor calcitice din pesteri(stalactite, stalagmite,
draperii, coloane)
-bile de tausoara- bile formate prin concretiunea carbonatului de calciu
- schelete de ursus peleus si ursus arctos

5. Pestera Ciur-Ponor-Toplita 17.078m

-denumirile compuse sugereaza o retea endocarstica
-Muntii Padurea Craiului
-Are o galerie scufundata de cca 3 km, parcursa integral de scafandrii speologi (nu
au goluri de aer, vizibilitatea scade cand patrund scafandrii)
-Gur – mica balta din pestera, pe masura ce scade cantitatea de apa solutia de
carbonat de calciu se concentreaza din ce in ce mai mult si la un moment dat precipita
- Formatiuni calcitice de culori diferite-in functie de impuritatile pe care le intalnesc
-Stilolite (macaroane)- stalactitele foarte subtiti
-Scurgeri parietale- scurgeri ale carbinatului de calciu pe perete
-Sub efectul tectonicii apar multe fisuri si antreneaza arbonatul de calciu
-Helictite- stalactite contorsinate/deviate de curentii de aer
-toate stalactitele au un canal in interior prin care curge solutia la stalagmite nu se
poate forma acel canal
-troblobionde – specifice mediior endogene – pesteri –pesti, acarieni,- isi modifica
culoare si devin stranslucide
-Emil Racovita a initial pirmele cercetari de biospeologie la nivel mondial
-Oxizi de mangan observabili in anumite galerii – negrii
-Galerie activa-curs de apa permanen sau galerie fosila-fara rau subteran
-Aproape toate galeriile de pesteri au pe podea argila
Caolin-argila de culoare alba din care se obtine portelanul, in muntii rodnei s-au
format prin dizolvarea carbonatului de calciu

4.Pestera Topolnița 20.500m

-Podisul Mehedinti apartine carpatilor chiar daca se numeste Podis
-intrare in pestera sub forma de portal (cel mai mare portal din Romania-pestera din
cetatile Ponoruliui)
-Are lacuri subterane
-Stalagmite cu inaltimi foarte mari 7-8m
-Lapiezuri- datorita caderilor intense de picaturide apa din tavan, s-au format
lapiezuri subterane
-Colonii masive de lilieci (liliecii folosesc pesterile ca refugiu pe parcursul zilei)

3.Pestera din Pârâul Hodobanei 22.042m

-Muntii Bihor(Apuseni)
-Prezenta mountmilk – solutie de carbonat de calciu care curge , cand se ususca este
praf

2.Pestera Poienița-Humpleu 34.000m

-muntii Bihor
-Locul 95 la nivel mondial
- depozite de Calcar de varsta jurasica
-Stalagmite dom
-Culori diferite al carbonatului de calciu
-Variatia in grosime a stalactitelor
-Coralite-cristale de calcit sau aragonit(varietate a calcitului)

1.Pestera Vantului 42.165m

-Munții Padurea Craiului
-Numarul 62 in lume
-Sectoare de pestera fara formatiuni speleotemice
-Aluviuni aduse de paraul de la suprafata
-prezenta cristalelor de calcit pe stalactite
-galerie activa

Muntii Fagaras

Asezare geografica
Apartine carpatilor Meridionali fiind situata in estul acestora si având ca element
specific altitudinea maxima din romania vf Moldoveanu 2544m. Priviti dinspre
Nord, mtii Fagaras sunt masivi și foarte asemanători cu aplii, din această cauzaă au
fost denumiți Alpii Transilvaniei.
In Est se invecineaza cu gruparea Montana a Bucegilor fiind delimitati de văile
râurilor Dâmbovița, Bârsa și Șercaia. La Nord se învecinează cu depresiunea
Făgărașului, parte componenta a depresiunei Transilvaniei. Diferenta de nivel intre
altitudinile cele mai mari si depresiuea Făgarasului este de 2000m. La Vest Gruparea
Montană a Făgărașului se învecineaza cu Gruparea Montana a Prângului, limita fiind
valea răului Olt intre Turnu Rosu și Cozia.
Valea Oltului intre Turnu Rosu si Cozia are un caracter antecedent.
La Sud se invecineaza cu Muscelele Argeșului care fac parte din Subcarpații Getici.
Actualele altitudini mari inregistrate in Făgăraș sunt o consecintă a tectonicii de
înălțare din faza Valahă dar și o consecință a rocilor extrem de dure și rezistente din
substratul geologic.
Culmea principală a Făgărașului este orientata de la Est la Vest și are lungime in
linie dreapta de cca 70km. La sud de aceasta culme principală se găsește o culme
secundara fragmentata de rețeaua hidrografică și care in prezent se pune în evidență
print-un aliniament de vârfuri cum ar fi Cozia(1668m), Frunți (1534m),
Ghițu(1622m) și masivul Iezer Păpușa (2462m)

SUBSTRATUL GEOLOGIC
Apartine din punct de vedere tectonic panzelor getice și supragetice. In sectorul
nordic al Făgărașului, pe versantul nordic al culmii principale se gasesc roci
epimetamorfice de tipul sisturilor cloritoase, grafitoase, cuarțitice. In zona crestei
principale a Făgărașului se gasesc roci mezometamorfice foarte rezistente la
eroziune cu Graise și Micașisturi, în timp ce in sudul grupării montane se găsesc roci
Catametamorfice reprezentate de Gnaise si Paragnaise.
RELIEFUL
Poate fi impartit in doua mari categorii: relieful aferent altitudinilor mai mari de
1500m reprezentat de relief glaciar si periglaciar, relief aferent altitudinilor mai mici
de 1500m sau relief fluvio-torențial.
La altitudini mai mari de 1500m in Cuaternar (Pleistocen), au existat numeroși
ghețari montani. Acești ghetari s-au topit, au disparut acum cca 10 mii de ani însă
au lasat urme evidente la nivelul reliefului. In categoria reliefului de eroziune
glaciară mentionam circurile glaciare, vaile glaciare, pragurile glaciare, umerii
glaciari, iar in categoria reliefului de acumulare glaciară menționam morenele
glaciare (frontale, laterale, mediane, de fund).
Vaile glaciare s-au dezvoltat in mod deosebit pe versantul nordic al Făgărașului,
ajungând la lungimi de până la 3 km dar si pe versantul sudic cu lungimi care ajung
până la 5-6 km.
Exaratie-eroziune glaciaraă
La altitudini mai mici de 1500m se dezvolta cu predilectie relieful fluvial. Pe
versantul nordic al făgărașului densitatea retelei hidrografice este foarte mare de cca
1,2km/km2 . Vaile au profile transfersale in forma de V iar aceste profile tind să
evolueze în amonte prin distrugerea vailor glaciare.
În culmea principală a Făgărașului există peste 20 de vârfuri cu altitudini mai mari
de 2000m, aceste altitudini constituie elementul principal al atractivității turistice.

CLIMA
In gruparea montana a Făgărașului etajarea climatică este evidentă. La contactul cu
depresiunea Făgărașului, in nord, tem medie anuală este de cca 7-8grade. In
depresiunea Loviștei, pe valea Oltului, temperatura medie anuală este de cca 9-10
grade, urcând in altitudine temperatura medie anuală scade până la -2,5 grade la
2500m altitudine.
Precipitațiile sunt destul de bogate ajungând la 1400 mm/an la altitudini mai mari de
2000m. La contactul cu unitățile învecinate precipitatiile medii anuale sunt de cca
900-1000mm. Stratul de zapada din aria inalta a Fagarasului este consistent, in medie
la altitudinea de 2400m ajunge la cca 7-8m grosime.

RETEAUA HIDROGRAFICA
Din gruparea montana a Fagarasului izvorasc foarte multa râuri care aparțin celor
doi mari colectori, respectiv Oltul și Argeșul. Oltul colectează toate apele de pe
versantul Nordic, vestic si sud vestic, iar Argeșul colecteaza toate apele de pe
versanul estic si sudic.
Din muntii Făgărașului izvorăste Argeșul, Dâmbovita, Vâlsanul, Râul Doamei,
Topologul. Pe Argeș a fost amenajat un mare lac antropic, lacul Vidraru, brajul este
constituit din beton si este in arc de cerc, avand o inaltime de cca 166m.
Pe Dâmbovița se gaseste un alt lac antropic numit Lacul Pecineagul iar in bazinul
hidrografic al raului Târgului se află lacul Râușor.
In circurile glaciare după topirea ghetarilor s-au format numeroase lacuri glaciare,
in muntii Fagarasului sunt peste 30 lacuri glaciare. Cel mai mare lac ca suprafata
este Bâlea.

VEGETAȚIA
Este etajata astfel incat la altitudini de pana la 600m se dezvolta etajul cvercineelor
(gorun si stejarul pedunculat). De la 600-1300 etajul fagului. Intre 1300-1750 (1850)
etajul coniferelor. Intre 1800-2200 etajul subalpin. La peste 2200 se dezvolta etajul
alpin priopriu-zis.

POPULATIA SI ASEZARILE
GMF desi ocupă o suprafata foarte mare este populata doar la contactul cu unitatile
invecinate. Foarte multe asezari rurale se gasesc la contactul cu depresiunea
Fagărașului în nord. De asemenea multe asezari sunt in valea Oltului si depresiunea
Lovistei, orasul Brezoi. Pe versantul sudic la contactul cu Muscelele Argeșului sunt
asezari.
Economia acestor asezari rurale si bazeaza pe exploatarea lemnului, cresterea
animalelor si exploatarea rocilor de constructii.
INFRASTRUCTURA DE ACCES
In sectorul nordic in dep. Fagarasului se afla un drum european care face legărura
intre Brasov-Sibiu-Nădlac. Pe valea Oltului se gaseste un alt drum european care
face legarura intre Pitesti si Sibiu.

ACTIVITATILE TURISTICE
Se bazeaza pe o infrastructura destul de bine dezvoltata (cazare). In gruparea
montana a Fagarasului au fost construit multe cabane de altitudine, cele mai multe
sunt pe versantul nordic
TIPURI DE TURISM
Turismul pentru drumetie montana- creasta pricnipala a fagarasului
Turismul pentru escalada – pereti verticali din zona vf Negoiu custura Saratii, la 3
pasi de moarte, Fereastra Zmeilor.
Turismul culural – cetatea poienari din zona barajului Vidraru.
Turismul extrem – se practica Helischi
Pe barajul vidraru in anumite perioade ale anului se amenajeaza o instalatie pentru
sarituri cu coarda elastică.
Pe lacul Vidraru exista ambarcatiuni de agrement, turistii se pot plimba cu
vaporasele, turism pentru pescuit sportiv.
Pe Transfagarasan exista o etapa a raliului. Vin foarte multi motocicliști
In Munții Fagarasului ajung mai multi turisti straini decat in orice alt areal montan
din Romania.