Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Muntii Bucegi sunt localizati in cadrul Carpatilor Meridionali in grupa Bucegi. Sunt alcatuiti dintr-un
arc de culmi in forma de potcoava ce converg in varful Omu. Din punct de vedere geologic se intalneste aici un
strat gros de conglomerate ce s-a depus peste un fundament de roci dure ce pot fi observate in multe locuri, gresii ,
marne si calcare. Muntele prezinta abrupturi marginale (Abruptul Prahovean), iar intre 1800-2400 dem areo
suprafata structurala numita Platoul Bucegilor. Accesul in zona este extrem de facil , facandu-se prin culoarul
Prahovei ( pasul Predeal ) si culoarul Rucar – Bran ( pasul Bran ) .
Relieful muntilor Bucegi este variat din cauza diversitatii litologice,altitudinii si conditiilor morfogenetice.
Apar urme ale reliefului glaciar redate in peisaj prin morene, circuri glaciare (Malaesti, Tiganesti, Gaura), vai
glaciare (Valea Cerbului), dar si fenomene periglaciare (grohotisuri, custuri). Flancurile exterioare ale sinclinalului
sunt redate in peisaj prin cele 2 abrupturi impresionante (Abruptul Prahovean si Abruptul Branean) pe versantii
carora apar polite, brane sau rauri de pietre.
Clima - din cauza altitudinii mari , apare aici o etajare climatica cu temperaturi medii anuale ce scad de la
6 grade Celsius la baza pana la – 2 grade Celsius pe varful muntilor. In ceea ce priveste precipitatiile medii anuale
acestea sunt mai reduse la baza (circa 800 de mm anual) si mai ridicate in zona alpina (1100-1200mm).
Hidrografia - principalele artere hidrografice sunt: Ialomita (2,87 mc/s) , Prahova(4,6mc/s) apele de pe
versantul nordic (Glajaria, Malaesti,Tiganesti s.a).
In zonele bogate in calcare apele se pierd in adancuri prin ponoare. Cuvetele lacustre sunt fie de origine
naturala (Tiganesti) fie de origine antropica (lacul Bolboci).
Muntii Bucegi-cascada Urlatoarea Lacul Bolboci
Vegetatia , fauna si solurile - dezvoltarea masivului de la 800 de m pana la peste 2500 de m face ca pe
teritoriul lui sa apara mai multe zone forestiere repartizate astfel: - la baza exista un amestec de paduri de fac cu
rasinoase dupa care urmeaza paduri de molid pana la cca 1800 m. De aici se dezvolta un etaj subalpin alcatuit din
arbusti piperniciti (ienupar, jneapan) pana la cca 2200 de m.Peste 2200 de m se dezvolta etajul alpin, unde apar
pasuni.
Toate studiile botanice efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat bogăția și varietatea de specii și
familii reprezentate , specifică atât pădurilor de conifere și foioase cât și pajiștilor alpine , susținând necesitatea
protejării și ocrotirii acestui complex de forme , asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista
ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național.
La acesta se adaugă încă doua rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud.
Fauna este reprezentată de mistreț , iepure , lup , vulpe , urs , cerb , râs , căprioară , veveriță. Dintre păsări
apar aici cocoșul de munte , găinușa de alun , zăganul , iar în apele reci de munte se găsesc pești
ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră.
Printre cele mai importante rezervatii naturale din muntii Bucegi putem aminti:
Rezervatia Principala din Bucegi
Rezervatia Pestera
Rezervatia Turbaria
Rezervatia Zanoaga
Rezervatia Babele
Rezervatia Botanica Varful Omu
Muntii Bucegi-Babele Muntii Bucegi -Varful Omu
Diversitatea petrografica ce caracterizeaza muntii Bucegi a facut ca pe teritoriul acestui munte sa apara o
serie de obiective naturale de interes turistic.
Muntii Bucegi-Sfinxul