Tema nr.

1
• Pe baza hartilor de pe slide-urile 5 si 6 detaliați, pentru urmatoarele orase, pozitia
lor geografica.

Piatra Neamt, Suceava, Hirlau, Roman, Iasi, Husi , Bacau, Adjud , Odobesti, Tg. Ocna

Principalele centre ale regiunii In regiunea Nord-Est figureaza 46 orase, grupate dupa
cum urmeaza: - 6 localitati urbane mari (cu peste 100.000 locuitori)24 – municipiile Iasi,
Bacau, Botosani, Piatra Neamt, Suceava si, Vaslui; - 3 localitati urbane mijlocii (50.000 -
100.000 locuitori) – municipiile Barlad, Onesti, Roman; - 25 localitati urbane mici
(10.000 - 50.000 locuitori) – 8 municipii (Moinesti, Dorohoi, Pascani, Radauti, Falticeni,
Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Husi) si 17 orase (Buhusi, Comanesti,
Darmanesti, Targu Ocna, Darabani, Flamanzi, Targu Frumos, Podu Iloaiei, Targu
Neamt, Roznov, Gura Humorului, Vicovu de Sus, Dolhasca, Salcea, Liteni, Negresti si
Harlau; - 12 localitati urbane foarte mici (sub 10.000 locuitori) – Slanic Moldova, Saveni,
Stefanesti, Bucecea, Bicaz, Siret, Cajvana, Frasin, Brosteni, Milisauti, Solca si Murgeni.

Tema 2
Două orașe de coastă, unul aflat de-a lungul Atlanticului și celălalt un port din
Adriatica, Galway și Rijeka sunt capitalele europene ale culturii în 2020.

Inaugurată în 1985, inițiativa capitalelor europene ale culturii evidențiază

bogăția și diversitatea culturii din Europa, contribuind totodată la creșterea profilului
internațional al orașelor. Titlul are un impact pe termen lung, nu numai asupra culturii, ci
și din punct de vedere social și economic

„Un oraș vibrant și dinamic la marginea Europei”

Cel mai mare oraș din provincia vestică a Irlandei Connacht, Galway este al treilea
deținător irlandez al titlului de capitală europeană a culturii. Începând cu luna februarie -
pentru a se adapta la vechiul calendar celtic - programul Galway 2020 se construiește
în jurul celor patru festivaluri celtice din Imbolc, Bealtaine, Lughnasa și Samhain.

Într-un oraș în care unul din patru locuitori s-a născut în afara Irlandei, migrația se
alătură peisajului și limbii: cele trei teme fundamentale ale Galway 2020. Prim-
vicepreședinta Parlamentului European, Mairead McGuinness, a cărei circumscripție
include Galway, descrie orașul ca fiind sinonim cu cultura: „Galway are o tradiție bogată
în literatură, arte și muzică, vatra limbii irlandeze, fiind, în același timp, pe deplin
modern și global - un centru pentru dispozitivele medicale și tehnologie. Sunt încântată
că acest oraș vibrant și dinamic de la marginea Europei va avea șansa de a se
prezenta întregului continent”, a arătat dumneaei.
„Un exemplu strălucitor de toleranță și multiculturalitate”

Rijeka, un oraș croat de pe coasta adriatică, este cunoscut pentru atmosfera boemă și
abundența de festivaluri. Găzduiește cel mai mare port din țară și este primul oraș croat
care a devenit capitală europeană a culturii.

Sub sloganul „Portul diversității”, programul Rijeka 2020 se va concentra pe trei teme de

bază: apa, munca și migrația.

Din cauza efectelor crizei provocate de pandemia de coronavirus, Comisia Europeană a

propus, în august 2020, să ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda)
posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la data
de 30 aprilie 2021. Comisia a propus, de asemenea, amânarea din 2021 în 2022 a
anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii și din 2021 în
2023 a anului în care Timișoara (România) și Elefsina (Grecia) vor deține acest titlu.
Reamintim că în 2007, Sibiul a fost, alături de Luxemburg, o altă Capitală Europeană a
Culturii.

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, a

declarat: „Rijeka și Galway merită o șansă egală de a se redresa și de a-și demonstra
reziliența și creativitatea. Capitalele Europene ale Culturii au deschis întotdeauna
inimile și mințile și au găzduit spectatori și artiști variați, iar acest lucru trebuie să
continue. Sunt convins că o perioadă de timp suplimentară va permite orașelor Novi
Sad, Timișoara și Elefsina să depășească criza actuală din sectorul culturii și din cel al
turismului și să mobilizeze investiții relevante, inclusiv grație solidarității la nivel
european”.

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și

tineret, a susținut, de asemenea: „Cultura a fost grav afectată de pandemie, iar
Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepție. În pofida energiei, a entuziasmului și a
profesionalismului echipelor și partenerilor lor, Rijeka și Galway nu au putut să-și
desfășoare programele pentru „Capitala Europeană a Culturii 2020” conform planului.
Sper că cele două orașe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-și prelungi anul
special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, și anume
Timișoara, Elefsina și Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică,
permițându-le să-și pregătească programe ambițioase”.

Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka și Galway au fost cel mai grav afectate,
fiind nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020,
fără să știe când își vor putea relua programele și în ce condiții. În practică, ele nu au
putut să-și desfășoare evenimentele pentru „Capitala Europeană a Culturii” și să profite
de pregătirile lor atente. În Timișoara, Elefsina și Novi Sad, capitalele pentru 2021,
incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la
perspectivele de finanțare la viitoarele reglementări în materie de siguranță. În plus,
restricțiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice și oportunitățile pentru
parteneriate europene și internaționale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit
lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiții normale, ar fi trebuit să se
accelereze. Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) și Esch
(Luxemburg), precum și Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém
(Ungaria), sunt mai puțin afectate, întrucât au încă timp să își adapteze programele
pentru a ține seama de diferitele scenarii viitoare.
Tip de oraș

Smart city Un oraș inteligent sau smart city este un concept de dezvoltare urbană care integrează
tehnologii și sisteme pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui oraș, în vederea
îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dezvoltării comunității și protejării mediului.

 Cultural city există- orașe culturale și creative de top, cum ar fi de exemplu Paris, Copenhaga,
Edinburgh și Eindhoven, în categoria localităților cu populație similară;

 cultura și creativitatea contribuie la rate mai mari ale creșterii economice și sunt esențiale pentru
orașele cu venituri mici;

 dimensiunea unui oraș nu determină performanța sa în domeniul culturii și creativității, orașele

mici și mijlocii obținând în medie un punctaj relativ bun față de cele mai mari;

 capitalele sunt în frunte, dar nu chiar pe primele locuri, ele fiind surclasate de alte orașe în unele
țări, cum ar fi Austria, Belgia, Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia sau Spania.

Green city „Un oraș care promovează eficiența energetică și energia regenerabilă în toate activitățile sale,
promovează pe scară largă soluțiile ecologice, aplică compactitatea terenurilor cu practici mixte de
utilizare a terenului și amestecuri sociale în sistemele sale de planificare și își ancorează dezvoltarea
locală în principiile creșterii ecologice și echității. ”

Sustainable city uneori cunoscute sub numele de orașe ecologice sau „eco”, sunt așezări concepute
pentru a avea un impact cât mai mic asupra mediului. Orașele durabile sau ecologice pot fi orașe
preexistente care au o gestionare îndreptată către: reducerea aporturilor de energie, apă și alimente.

Resilience city „Orașele care au capacitatea de a absorbi, recupera și pregăti pentru viitoarele șocuri
(economice, de mediu, sociale și instituționale). Orașele rezistente promovează dezvoltarea durabilă,
bunăstarea și creșterea favorabilă incluziunii ”

Slow city sunt locuri în care cetățenii și liderii locali acordă atenție istoriei locale și utilizează contextul
local distinct pentru a se dezvolta în moduri mai bune și mai durabile. Mai general, ambele mișcări se
concentrează pe caracterul distinctiv local și leagă în mod explicit cele trei E ale dezvoltării urbane
durabile.
Garden City este o metodă de planificare urbană în care comunitățile autonome sunt înconjurate de
„centuri verzi”, care conțin zone proporționale de reședințe, industrie și agricultură.

Walkable City descrie transformarea orașelor în posibilitatea de a merge pe jos ca o soluție importantă în
setul de instrumente pentru adaptarea orașelor la schimbările climatice: reduce emisiile de carbon și
îmbunătățește calitatea vieții.