PROIECT

PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI

PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI

Peisajul specific al Parcului Național Piatra Craiului este caracterizat de o creastă
singuratică, cu o lungime de aproximativ 25 km, orientată pe direcția NE-SV și poziționată
de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali. Este cea mai lungă și cea
mai înaltă creastă de calcar din țară. Înălțimea maximă este atinsă în Vârful La Om (Piscul
Baciului) care atinge 2.238m. Dacă studiem pe îndelete particularitățile parcului ne va
impresiona cu siguranță varietatea formelor și dimensiunilor reliefului, favorizate de poziția
verticală a stratelor de calcar: colți de stâncă, ace, muchii, turnuri, brâuri și hornuri. Numărul
mare de văi, grohotișuri, abrupturi spectaculoase, arcade naturale și goluri alpine întregesc
spectacolul vizual.
Prima rezervație naturală din Piatra Craiului a fost înființată în 1938 și a avut  doar 440 de
hectare, însă în 1972 și-a dublat suprafața. Parcul național a fost înființat în 1990 și cuprinde
aproape 15.000 de hectare, dintre care aproximativ 40% reprezintă zone cu protecție strictă, în
care singurele activități permise sunt turismul și cercetarea.
Parcul Național Piatra Craiului face parte din regiunea biogeografică alpină.
Aici, natura şi oamenii creează un spaţiu de convieţuire specific, Munţii Piatra Craiului fiind
declaraţi Parc Naţional şi protejaţi de legile Romaniei.
Măreţia crestei dantelate a Pietrei Craiului, al cărei profil caracteristic se remarcă de la mare
distanţă, este îmbogăţită şi de elementele specifice, de floră şi faună – monumente ale naturii.
În zona Pietrei Craiului se prezintă cu o personalitate deosebită garofiţa Pietrei Craiului
(Dianthus callizonus). Ea nu se mai găseşte în altă parte .Pe lângă garofiţa Pietrei Craiului  se
mai găsesc numeroase specii specifice masivelor calcaroase: floarea de colț (Leontopodium
alpinum) și ghințura galbenă (Gentiana lutea),  limba cerbului, feriga de piatră, clopoţeii de
talie mare, muşcata de munte, nemţişorul de munte, macii galbeni. Dintre animalele care
trăiesc în Piatra Craiului şi sunt ocrotite capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată
monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița.
Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele
muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-
Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline,
„Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci metamorfice, în
special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la
sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare
corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și
Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Aria naturală din Masivul Piatra Craiului a fost înființată în data de 28 martie 1938 prin
decizia Consiliului de Miniștrii, publicată în Jurnalul Consiliului de Miniștrii Nr. 645 din
1938, urmând ca de-a lungul timpului, aria protejată să-și mărească suprafața în mai multe
etape, iar din anul 1990, zona să fie declarată parc național și reconfirmată prin Legea Nr.5 din
6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
III-a - zone protejate).
În anul 2003 prin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martie  (privind delimitarea rezervațiilor
biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se
restabilesc limitele și suprafața parcului național.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și

ca Piscul Baciului, având 2.237 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri
altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177
m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ).

Intrările în traseele turistice din zonă sunt următoarele:

Dâmbovicioara – accesul pentru partea de sud şi sud-vest a muntelui. Intrarea se face pe
Drumul Naţional Piteşti-Braşov
 Podul Dâmboviţei:
– Podul Dâmboviţei – Dâmbovicioara – Ciocanu – La Table – Refugiul Grind (acces cu
autovehicolul , până în satul Ciocanu)
– Bruştureţ – Şaua Funduri – Marele Grohotiş sau ruta de legătură cu traseul de creastă:   
Bruştureţ – La Table – Refugiul    Grind (acces cu autovehicolul până la Bruştureţ);
– Sătic – Garofiţa Pietrei Craiului (acces cu auto, până la barieră de la într. pe Valea
Dragoslovenilor). Intrările în traseele turistice de la Cabana Garofiţa Pietrei Craiului sunt spre
Marele Grohotiş şi Şaua Funduri spre Zaplaz şi de la Garofiţa Pietrei Craiului spre Şaua
Tamaş – Plaiul Foii.

 Zărneşti – permite accesul în partea de nord-nord-est şi nord-vest a masivului pe două rute

principale de acces în parc. Una este spre Plaiul Foii (pentru partea de nord-vest) iar cealaltă
prin Prăpăstiile Zarneştului-Cabana Curmătura – La Table (pentru partea de nord-est).
 Bran – Accesul se face de pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti. Intrarea în traseele turistice din
zonă se face pe la “Inima Reginei” spre satul Măgura.
Moeciu – Peştera – Accesul se face de pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti, prin satul Moeciu
(acces autovehicolul , în timpul verii până în satul Peştera). Se intră în traseele turistice spre
Cabana Curmătura, Refugiul Grind, Cabana Bruştureţ.

 Fundata – sat Şirnea – Accesul se face de pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti, prin satul
Şirnea. Reprezintă intrarea spre următoarele trasee turistice :
– din satul Şirnea spre La Table, Refugiul Grind şi Vârful Piscul Baciului;
– din satul Fundata spre La Table prin Curmătura Foii.

Habitate
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri
cu specii sub-arctice de Salix, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium,
Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi, Comunități de lizieră
cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile
alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae), Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri relictare de Pinus sylvestris pe
substrat calcaros, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri medio-europene de fag
din Cephalanthero-Fagion, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-
Piceetea), Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix, Versanți stâncoși cu vegetație
chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație
lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de
șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) ce adăpostesc o
gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului.

Flora
Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu
structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
În Piatra Craiului au fost identificate aproape 1.200 de specii de plante superioare, peste o
treime din flora țării noastre, și peste 200 de plante de tipul mușchilor și ferigilor. Mai bine
de 180 de specii sunt ocrotite, cele mai cunoscute fiind: garofița Pietrei Craiului, tisa,
angelica, sângele voinicului, macul galben, floarea de colț, gladiola sălbatică, bulbucul
și bujorul de munte. Piatra Craiului adăpostește și un număr impresionant de orhidee de
munte, mai bine de 40 de specii dintre cele peste 70 existente pe teritoriul României.
Un simbol viu este garofița Pietrei Craiului, o floare unică pe care o putem întâlni doar aici.
Trăiește pe stâncăriile înierbate și însorite din zona alpină și subalpină, culoarea ei roz fiind
foarte greu de trecut cu vederea în lunile de vară.
Specii de conifere: molid (Picea Abies), pin (Pinus), brad (Abies alba), larice (Larix
decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata).
Specii de foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus
sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia
cordata), frasin (Fraxinus excelsior), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus
glabra), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), plop
tremurător (Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus
glutinosa), salcie albă (Salix alba), salcie căprească (Salix caprea).

Fauna
Specii de mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus
capreolus), capră neagră (Rupicapra rupicapra), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de
copac (Martes martes), vulpe (Vulpes vulpes), mistreț (Sus scrofa), veveriță (Sciurus
carolinensis), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus), liliacul cu aripi lungi
(Miniopterus schreibersii), liliacul comun (Myotis myotis), liliac cu urechi de șoarece (Myotis
blythii), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă
(Rhinolophus hipposideros), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), chițcan pitic (Sorex
minutus), șoarece pitic (Micromys minutus), chițcan de pădure (Sorex araneus), sau chițcan
de munte (Sorex alpinus).
Păsări
Specii de păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes
bonasia), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim
călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex
crex), stăncuță (Corvus monedula), ciuf-de-pădure (Asio otus), porumbel gulerat (Columba
palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), acvilă-țipătoare-mică (Aquila
pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-
încălțat (Buteo lagopus), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus
canorus), mierlă (Turdus merula), erete vânăt (Circus cyaneus), scatiu (Carduelis
spinus), grangur (Oriolus oriolus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), presură
galbenă (Emberiza citrinella), codobatură (Motacilla alba), fluierar-de-zăvoi (Tringa
ochropus), ciocârlan (Galerida cristata), pitulice (Sylvia nisoria)
Reptile, amfibieni și pești
Șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șarpele de apă (Natrix tessellata),
șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele de casă (Natrix
natrix), viperă (Vipera berus), ivoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), tritonul cu
creastă (Triturus cristatus), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul comun transilvănean
(Triturus vulgaris), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana
temporaria), brotacul verde de copac (Hyla arborea) sau salamandra de foc (Salamandra
salamandra); precum și trei specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), chiscar de
râu (Eudontomyzon mariae) și zglăvoacă (Cottus gobio).
Ariile protejate

Parcul național se suprapune cu două situri Natura 2000, iar pe suprafața lui se mai întâlnesc
câteva rezervații naturale, dintre care majoritatea sunt chei, peșteri și avene:
 Cheile și Peștera Dâmbovicioarei;
 Peștera Uluce;
 Peștera Stanciului;
 Peștera Liliecilor;
 Cheile Brusturetului; 
 Cheile Dâmboviței.
 
Avenul de sub Colții Grindului
Poziția verticală a stratelor de calcar a favorizat dezvoltarea celui mai adânc aven din
România, cu o diferență totală de nivel de 769m. Un alt lucru interesant este că intrarea este
situată la altitudinea de 1900m. Explorările din aven continuă, iar după ce la adâncimea
maximă a fost găsit un sifon, va fi necesar echipament de scafandru pentru a putea continua.
Cheile Zărneștiului
Localizate în partea de NE a masivului, acestea sunt accesibile din drumul care leagă orașul
Zărnești de satul Măgura. Cheile au o lungime de aproximativ 3,5km, iar pereții abrupți ce
străjuiesc valea au înălțimi cuprinse între 100 și 200m, fiind foarte atractivi pentru alpiniști.
Starea ariilor protejate

Ariile naturale protejate existente si propuse in Romania reprezinta 8%, iar dupa intrarea in
Uniunea Europeana, suprafata ariilor protejate trebuie sa ocupe 22% din teritoriul tarii.

In conformitate cu Legea 5/2000, a H.G. 2151/2004 si HG 1581/2005 in Judetul Brasov sunt

32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri Nationale/naturale (Piatra Craiului si
Bucegi).

Sol și substrat

Solurile din Piatra Craiului reflecta efectul factorilor genetici .

Molisolurile sunt reprezentate de rendzine(soluri specific calcaroase).Acestea se intalnesc pe

versantul nord- vestic, nordic si sudic. Rendzinele ocupa circa 40% din perimetrul Parcului
National

Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul brun luvic si ocupa suprafete foarte restranse.

Cambisolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Caracteristic etajului inferior

conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica
Spodosolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Caracteristic etajului inferior
conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica

Solurile neevoluate sunt dominate de litosoluri rendzinice

Starea actuală de conservare

Paduri: Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Zonarea functionala permite

conservarea parcelelor din zona de protectie integrala si tampon. Exista zone in parc ( O.S.
Rucar ), unde retrocedarea padurilor ( Legea 18/1991 ) a dus la taieri rase de suprafete de
padure de catre proprietari.

Pasuni: Actualul studiu de pasunat demonstreaza suprapasunarea in toate pasunile din Parcul

National si care afecteaza biodiversitatea prezenta in aceste pasuni. Fanete: (unele impadurite)
si fermierit de scara mica. In fanete se desfasoara activitati traditionale (cositul si pasunatul
dupa cosit cu un numar foarte mic de animale) de catre proprietarii acestora. Se extrag mici
cantitati de material lemnos pentru activitati gospodaresti sub directa supraveghere a ocoalelor
silvice.

Bibliografie

http://www.cabanacascoe.ro/atractiituristice/muntii-piatra-craiului/?
fbclid=IwAR2gArSOkGdfvSwbslYH6Un6dKsO3Dr2EEYj4RubCeu0o2prvepQIqZsTFI

https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-national/piatra-craiului?
fbclid=IwAR1W8g2wJBApCiLGWHCYCwL2Jz5mCclIOKpeDc5BwE0wJxurlaoeZdssdGU
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Piatra_Craiului

https://www.scritub.com/geografie/ecologie/PARCUL-NATIONAL-PIATRA-
CRAIULU51311.php

http://turismanul2gr201.blogspot.com/2007/05/parcul-naional-piatra-craiului.html