DETERMINAREA DENSITĂŢII

Densitatea materieie este dată de raportul între masă şi volum indiferent

dacă este vorba de gaze lichide sau solide:

m
ρ= V (1)
inversul densităţii poartă denumirea de volum specific (ν):

ν=1 V
ρ=m (2)

unde : ρ - densitatea , kg . m -3
m - masa , kg
V- volum , m3
ν – volum specific m3 . kg-1

Densitatea depinde de temperatură şi de presiune creşterea primei duce

la o mărire a volumului şi la o scădere a densităţii iar creşterea celei de-a doua
duce la o scădere a volumului şi la o creşterea densităţii. Influenţa temperaturii
şi a presiunii este mult mai pregnantă la gaze decît la lichide şi la solide.
Raportul dintre densitatea absolută şi densitatea unui mediu de referinţă
poartă denumirea de densitate relativă :

ρ
d= ρ (3)
ref
unde: d - densitate relativă
ρ - densitatea, kg . m -3
ρref - densitate de referinţă , kg . m -3
Ca mediu de referinţă este utilizat cel mai adesea apa la temperatura de 20 oC

1. Metode pentru determinarea densităţii

1.1. Determinarea densităţii lichidelor pe cale picnometrică se realizează
prin cîntărirea unui volum cunoscut şi bine determinat de lichid. Pentru
aceasta sunt folosite aşa numite picnometre care sunt vase de sticlă, cu un
volum cunoscut, cântarite în prealabil, umplute cu grijă cu lichid până la zona
calibrată şi pe urmă cântărite din nou. In figura 1 este redat un picnometru
de sticlă.

1
 Fig. 1. Picnometru de sticlă, 1- corp, 2-termometru,
3-capilară laterală cu marcaj de volum, 4 soluţie analizată

Densitatea se determină cu relaţia :

mlichid balon - mbalon

 V
(4)

Din cauza dilataţiei termice a lichidului şi a materialului vasului sticlei

măsurătoarea trebuie efectuată la temperatura inscripţionată pe picnometru. In
cazul în care măsurătoarea este efectuată la altă temperatură decât cea stabilită
se apelează la o măsurătoare relativă cu a cărei rezultate se calculează
valoarea densităţii relative (d) . În acest scop se cântăreşte vasul cu lichidul
analizat şi pe urmă cu lichidul de referinţă de densitatea cunoscută (de regulă
apă ) şi se efectuează raportul:

m m•V ρ
mapă = m •V = ρapă = d (5)
apă

unde: m - masa vasului umplut cu soluţie de densitate necunoscută, kg

mapă - masa vasului umplut cu soluţie de densitate necunoscută, kg
V - volum, m3
ρ - densitatea lichidului de analizat , kg . m -3
ρapă - densitatea apei , kg . m -3
d - densitate relativă

2
Cu ajutorul valorii cunoscute a densităţii lichidului de referinţă se determină
valoarea necunoscută a lichidului de analizat ca fiind:

ρ = d • ρapă (6)

1.2. Determinarea densităţii prin cântărire hidrostatică este folosită atât

pentru determinarea densităţii corpurilor solide cât şi pentru determinarea
densităţii lichidelor şi se bazează pe principiul Arhimede. Conform acestui
principiu pierderea aparentă de greutate a unui corp scufundat într-un mediu
lichid este direct proporţională cu volumul lui şi cu densitatea lichidului
dizlocuit, densitatea corpurilor solide determinându-se ca şi la lichide ca raport
între masa acestora şi volumul lor:

mcorp
ρcorp = V (7)
corp
Expresia generala a forţei este:

F  ma (8)
sau:
F  mg (9)

tinând cont de relaţia (7) expresia forţei ascensională Fa exercitată de lichidul în

care este scufundat corpul solid devine :

Fa = ρ • Vcorp • g (10)

Piederea aparentă de masă ( de greutate) prin scufundare este:

Δm  mcorp - m (11)

ţinînd cont de relaţia (9) şi înlocuind relaţia (11) în relaţia (10) se obţine:

Fa = Δm • g (12)

iar prin inlocuirea expresia fortei ascensionale Fa din relatia (10) cu cea din
relaţia (12) rezultă:

ρ Vcorp  g  Δm  g (13)
de unde:

(mcorp - m)•g mcorp - m

Vcorp = ρ•g = ρ (14)

3
 de unde :
m
ρcorp = m corp • ρ (15)
corp - m lich

Densitatea lichidelor se determină prin metoda hidrostatică în acelaşi mod

numai că se folosesc corpuri de scufundare de volum şi masă iniţială bine
cunoscute:

mcorp - m
ρ = v corp (16)
lich

unde: ρcorp - densitatea corpului scufundat , kg . m -3

Vcorp - volumul corpului scufundat , m 3
mcorp - masa corpului în aer , kg
Fa - forţa ascensională ( Arhimede) , N
ρ - densitatea lichidului, kg . m -3
g - acceleraţia gravitaţională , m.s-2
m - masa aparenta a corpului scufundat, kg

Principial un aranjament pentru cântărire hidrostatică , la determinarea densităţii

corpurilor solide şi la dedeterminarea densităţii lichidelor , se compune dintr-o
balanţă deschisă cu platan, figura 2, pe care se găseşte vasul cu lichid şi o
structură care permite scufundarea corpului de densitate necunoscută ( atunci
cînd se determină densitatea acestuia) sau a corpului de volum şi masă
cunoscută (atunci când se determină densitatea lichidului).

Fig. 2. Aranjament pentru cântărire hidrostatică. 1-balanţă cu platan deschis, 2-vas de sticlă cu
lichid, 3-corp de scufundare, 4-ramă de suţinere, 5- fir de suspenare şi coborâre corpului solid.

4
Un sistem consacrat de aparat special pentru determinarea densităţii pe cale
hidrostatică o reprezintă balanţa Mohr - Westphal, figura 3.

Fig. 3 . Balanţa Mohr – Westphal, 1- stativ, 2- balanţă cu pirghii, 3-călăreţi,

4-fir de suspendare, 5-corp solidde scufundare, 6-vas de sticlă cu lichidul cercetat.

Legătura între densitatea unor specii şi concentraţia acestora poate fi

folosită pentru determinari cantitative, corespunzător cântărirea hidrostatică este
folosită şi pentru determinarea amidonului din porumb şi din cartofi ca o
măsură a coacerii acestora precum şi a stabilirii calităţii acestor materii prime
alimentare la recepţie lor. In acest scop un coş metalic tip sită, de volum
cunoscut, umplut cu porumb sau cartofi, cîntărit în prealabil, este scufunat într-
un vas cu apă aşezat pe un cîntar şi cântărit din nou în apă impreună cu apa,
densitatea se determină cu relaţiile:

Gsa = G - Fa (17)

msa • g = m • g - ρ • Vc • g (18)

m - msa
Vc =  (19)

m •m
ρc = = (20)
v c m - msa

ρ
d = ρc = m -mm (21)
sa

unde: Gsa- greutatea sub apă a cartofilor sau porumbului, N

5
 G - greutatea în aer a cartofilor sau porumbului, N
Fa - forţa ascensională ( Arhimede) , N
m- masa in aer a a cartofilor sau porumbului,kg
msa- masa aparentă sub apă a cartofilor sau porumbului,kg
g - acceleraţia gravitaţională , m.s-2
ρ - densitatea apei, kg . m -3
ρc - densitatea cartofilor sau porumbului, kg . m -3
Vc - volumul cartofilor sau porumbului scufundat , m 3
d - densitate relativă

Cu valoarea densităţii relative şi cu ajutorul valorii cunoscute a densităţii apei

se determină din relaţia valoarea necunoscută a materiei prime alimentare ca
fiind:

ρc = d • ρ (21)

Metoda şi tabelele aferente privind determinarea concentraţia amidonului în

funcţie de densitate pentru diferite calităţi de cartofi şi porumb sunt aprobate de
comunitatea europeană [1]. In figura 4 este redată dependenţa intre conţinutul
de amidon la cartofi în funcţie de densitatea relativă d, respectiv in funcţie de
masa msa aparentă sub apă a cartofilor.

Fig.4. Dependenţa intre conţinutul de amidon la cartofi in funcţie de densitatea relativă şi

in funcţie de masa aparentă sub apă a cartofilor.

1.3.Determinarea densităţii pe cale areometrică este folosită pentru

determinarea densităţii lichidelor. Areometrele , denumite şi hidrometre, sunt
nişte corpuri cilindice plutitoare etanşe din sticlă sub forma unui fus, îngreunate

6
 a) b)

Fig.5. a)-areometru obişnuit, 1-corpul areometrului, 2-îngreunarea cu bile de plumb, 3-gâtul

areometrului cu scara gradată pentru densitate b)-areometru cu termometru înglobat , 1-corpul
areometrului, 2-îngreunarea cu bile de plumb, 3-gâtul areometrului cu scara gradată pentru
densitate, 4-bulbul termometrului, 5 termometru

in partea de jos cu niste bile mici din plumb astfel încât să plutească totdeauna în
poziţie verticală cu gâtul în sus. În partea gâtului există o scară gradată
interioară etalonată in unităţi de densitate, figura 5a. Dat fiind faptul că densitatea
depinde de temperatură valoarea densităţii rezultată dintr-o măsurătoare
efectuată la altă temperatură decât cea recomandată trebuie corectată cu un
factor de temperatură. În acest scop concomitent cu măsurarea densităţii
trebuie efectuată totdeuna şi o măsurare a temperaturii mediului lichid analizat,
cu valoarea acesteia se află pe urmă din tabele factorul de corecţie. Pentru
determinarea concomitentă atât a valorii densităţii cât şi a temperaturii există
areometre combinate , figura 5b, care conţin înglobate un termometru. Deoarece
în soluţii bicomponent între densitate şi concentraţie există o legătură directă
scara areometrelor poate fi una de tip Brix de pe ea citindu-se direct
concentraţia componentului util, exemplele cele mai cunoscute sunt
areometrele de alcool, denumite alcoolmetre, sau cele pentru determinarea
aconcentraţiei acidului sulfuric din bateriile auto.

1.4.Areometru electronic. Areometrul electronic din figura 6 şi figura 7

constituie un mijloc electronic performant destinat determinării automate a

7
densităţii lichidelor pure, a densităţii soluţiilor multicomponent, a concentraţiei
soluţiilor bicomponent, a corecţiilor automate ale valorilor densităţii şi ale
concentraţiei cu temperatura, atunci când măsurările se efectuează la alte
temperaturi decât cele prescrise, precum şi urmăririi şi înregistrări automate a
următoarelor:
- evoluţiei densităţii lichidelor pure precum şi ale soluţiilor multicomponent
în funcţie de temperatură
- evoluţiei densităţii lichidelor pure precum şi ale soluţiilor
multicomponent în funcţie de timp
- evoluţiei concentraţiei soluţiilor bicomponent în funcţie de temperatură
- evoluţiei concentraţiei soluţiilor bicomponent în funcţie de timp la procese
de cinetică chimică sau biologică
Areometrul este format dintr-un corp plutitor gol, în care se găseşte
înfiletat un tub închis la partea superioară cu un capac metalic lustruit care
formează oglinda reflectorizantă a unui senzor interferometric cu laser destinat
măsurării cu precizie a nivelului de scufundare a corpului plutitor în lichidul
cercetat care se găseşte la rândul lui într-un cilindru de măsurare deschis în
partea superioară şi închis la partea inferioară printr-o geometrie tronconică
prevăzută cu un orificiu de scurgere care la măsurarea densităţii este obturat de
un braţ apăsat elastic de un arc. Întreaga structură descrisă, împreună cu un
termocuplu destinat măsurării temperaturii lichidului analizat şi a unui sistem
mecanic manual de acţionare a scurgerii lichidului din cilindrul de măsurare după
efectuarea măsurării, sunt montate în poziţie verticală pe un braţ transversal
care poate fi deplasat pe verticală prin intermediul unei coloane acţionate de
un sistem de transformare a mişcării de tip melc-roată melcată şi a unei roţi de
mână montate la rândul lor pe un batiu masiv (din cauza rezoluţiei şi preciziei
mari de măsurare orice vibraţie influenţează rezultatul determinărilor) pe a cărui
masă se găseşte şi vasul cu soluţia de analizat, un indicator de orizontalitate
precum şi şuruburile de reglare a orizontalităţii mesei (orizontalitatea perfectă a
mesei constituie garanţia perpendicularităţii axei cilindrului de măsurare),
condiţie obligatorie pentru o precizie înaltă de măsurare. Achiziţia şi prelucrarea
datelor rezultate de la senzorul interferometric, senzorul de temperatură şi
cronometrul electronic precum şi comanda ciclurilor de lucru inclusiv controlul
termostatării lichidului se realizează prin intermediul unui soft specializat şi a
unui calculator conectat la o unitatea de transmisie whirless fixată. Pentru
creşterea rezoluţiei şi preciziei, aparatul dispune de trei corpuri plutitoare
interschimbabile, fiecare acoperind un anumit domeniu de densitate din plaja
0,50 g/cm3 - 2,00 g/cm3. Rezoluţia înaltă de citire a senzorilor interferometrici
cu laser, ce se situază la ordinul de mărime de 10 -8 g/cm3 şi precizia de
măsurare de cca ±10-7 g/cm3 fac din aparatul propus pentru măsurarea densităţii
lichidelor un mijloc care asigură performanţe neatinse de nici un alt mijloc de
măsurare a densităţii. Este evident că pentru atingerea acestei performanţe este
nevoie ca axa cilindrului de măsurare să fie perfect verticală pe suprafaţa liberă
a lichidului, de asemenea măsurarea se poate efectua numai atunci când corpul
plutitor nu se mişcă.

8
 Corespunzător cu performanţele atinse la determinarea densităţii creşte
şi sensibilitatea şi precizia la determinarea concentraţiei soluţiilor bicomponent.
Spre exemplu, precizia de determinare a concentraţiei prin această metodă este
cu cca 3-4 ordine de mărime mai mare decât la determinarea concentraţiei
soluţiilor bicomponent prin metoda refractometrică, metodă care pe lângă o
logistică mai scumpă permite numai determinarea concentraţiei unei soluţii
bicomponent nu şi a densităţii. Datorită construcţiei simple, curăţirea şi spălarea
aparatului, deosebit de importante la determinări de mare precizie, se fac foarte
uşor. O simplă rotaţie manuală cu cca 50 spre dreapta a cilindrului de măsurare
determină prin tubul de legătură desprinderea inelului de fixare şi stringere de pe
braţul transversal fiind posibilă coborîrea cilindrului de măsurare împreună cu
plutitorul şi tubul prelungitor în scopul curăţirii lor. Avantajele acestui aparat
faţă de alte soluţii constructive de areometre sint:
- asigură determinarea densităţii lichidelor pure şi a soluţiilor, a concentraţiei
soluţiilor bicomponent, a evoluţiei în funcţie de temperatură şi de timp a
acestor mărimi
- determinarea densităţii şi a concentraţiei soluţiilor bicomponent se face cu o
precizie şi rezoluţie de citire neîntâlnită la alte aparate
- prin echiparea aparatului cu senzori electronici, tehnică de calcul şi soft
specializat se asigură achiziţia, prelucrarea, vizualizarea şi tipărirea automată
a datelor
- aparatul are o construcţie simplă care asigură atât o utilizare uşoară cât şi o
curăţirea avansată şi rapidă
- aparatul are un preţ de cost relativ scăzut deoarece senzorii interferometrici
de deplasare cu laser reprezintă deja produse de serie
- utilizarea aparatului nu necesită cunostinţe de specialitate deosebite
Se dă în continuare un exemplu de realizare a areometrului electronic în
legătură cu figura 6 care reprezintă schema de principiu a aparatului electronic
si figura 7 care reprezintă o secţiune prin areometru .
Aparatul este format dintr- un corp plutitor gol (1), în care se găseşte
înfiletat un tub prelungitor (2), închis la partea superioră cu un capac metalic
lustruit (3), ce formează oglinda reflectorizantă a unui senzor interferometric cu
laser (4), destinat măsurării cu precizie a nivelului de scufundare a corpului
plutitor în lichidul cercetat l care la rîndul lui se găseşte într-un cilindru de
măsurare metalic (5), prevăzut la partea inferioară cu o piulită specială (6), cu

9
Fig.6. Schema de principiu a areometrului electronic. 1-corp plutitor gol , 2-tub prelungitor, 3-
capac metalic lustruit, 4-senzor interferometric cu laser, 5-cilindru de măsurare metalic, 6-piulită
specială, 7-braţ de închidere, 8- tub de legătură metalic rigid, 9-inel de ghidare intermediar, 10-
inel de fixare şighidare, 11-tijă metalică, 12-surub de limitare a deplasării, 13-arc,14-buton
acţionat manual, 15-termocuplu, 16-braţ transversal, 17-coloană, 18-roată de mînă, 19-batiu ,
20-sistem de încălzire termostatat, 21-vas ce conţine rezerva de lichid de analizat, 22-indicator
optic de orizontalitate, 23-şuruburi de reglare a orizontalităţii mesei (orizontalitatea mesei
constituie garanţia perpendicularităţii axei cilindrului de măsurare 5), l-lichidul de analizat

un orificiu de scurgere o, obturat prin intermediul unui braţ de închidere (7).

Cilindrul de măsurare este sudat de un tub de legătură metalic rigid (8), pe care
se mai găseşte sudat un inel de ghidare intermediar (9) a tubului prelungitor,
iar în partea superioară este sudat de un inel de fixare şi ghidare (10), cu sistem
de strângere în trei puncte de tip rozetă, vederea A-A, inel care constituie
totodată şi a doua zonă de ghidare a tubului prelungitor al corpului plutitor. În
tubul metalic de legătură se poate deplasa o tijă metalică (11), prevăzută cu un
canal (c) de ghidare şi limitare a deplasării prin intermediul unui surub (12). Tija

10
Fig.7. Secţiune prin areometrul electronic. 1-corp plutitor gol , 2-tub prelungitor, 3-capac metalic
lustruit, 4-senzor interferometric cu laser, 5-cilindru de măsurare metalic, 6-piulită specială, 7-
braţ de închidere, 8- tub de legătură metalic rigid, 9-inel de ghidare intermediar , 10-inel de fixare
şi strîngere, 11-tijă metalică, 12-surub de limitare a deplasării, 13-arc,14-buton acţionat manual,
15-termocuplu, 16- braţ transversal, 24-unitate centrală, l-lichidul de analizat, o-orificiu de
umplere.

metalică este apăsată de jos în sus de un arc (13) şi acţionată de sus în jos
manual prin apăsarea unui buton (14). Întreaga structură descrisă împreună cu
un termocuplu (15), destinat măsurării temperaturii lichidului analizat, este
montată în poziţie verticală pe un braţ (16) transversal care poate fi deplasat pe
verticală prin intermediul unei coloane (17), acţionată prin intermediul unui
angrenaj melc-roată melcată pus în funcţiune manual prin intermediul unei roţi
de mînă (18). Toată suprastructura este susţinută de un batiu masiv (19) pe a
cărui masă se găseşte un sistem de încălzire termostatat (20), un vas (21) ce
conţine rezerva de lichid de analizat (l), un indicator optic de orizontalitate (22),
patru şuruburi (23) de reglare a orizontalităţii mesei (orizontalitatea mesei

11
constituie garanţia perpendicularităţii axei cilindrului de măsurare (5). Achiziţia
şi prelucrarea datelor, rezultate de la senzorul interferometric, senzorul de
temperatură şi cronometrul electronic, se realizează prin intermediul unui soft
specializat şi a unei unitaţi (24)centrale.
Modul de lucru cu aparatul electronic este următorul: la determinarea
densităţii se aşează vasul (21) cu lichidul de analizat (l) pe masa batiului (19),
se porneşte calculatorul şi se coboară cu roata de mână (18) braţul transversal
(16) împreună cu întreaga structură areometrică (fig2) până când cilindrul de
măsurare metalic (5) este inundat complet de lichid după care, se ridică
suprastructura prin acţionarea roţii de mână (18) până când marginea cilindrului
de măsurare se găseşte cu cca 1 cm deasupra nivelului lichidului din vas.
Corpul plutitor (1) se găseşte scufundat în lichidul din cilindrul de măsurare (5)
la o adâncime invers proportională cu densitatea, iar lichidul dislocuit de corpul
plutitor deversează peste pereţii cilindrului de măsurare şi se scurge în vasul
(21). Iniţierea măsurării densităţii se face automat numai după după ce variaţiile
de temperatură, măsurate prin termocuplu, şi variaţiile de nivel, provocate de
manevrări şi măsurate prin senzorul interferometric, se situeaza sub un anumit
nivel prestabilit şi acceptabil pentru măsurări de precizie.
Pentru măsurări de concentraţie se activează secvenţa de soft
corespunzătoare conversiei automate a valorilor de densitate în valori de
concentraţie pentru specia chimică analizată. În cazul efectuării determinărilor
de densitate la altă valoare decât cea prescrisă corecţia finală a valorii densităţii,
după caz şi a concentraţiei, se face automat pe baza extrapolării valorii acestora
pe tabele de corecţie electronice de tip EEPROM .
Reprezentarea evoluţiei densitaţii şi a concentraţiei în funcţie de evoluţia
temperaturii şi/sau în funcţie de timp la procese cinetice de natură chimică sau
biologică se face prin iniţierea secvenţelor de soft corespunzătoare acelor
aplicaţii.
După afişarea rezultatelor se procedează la golirea lichidului din cilindrul
de măsurare (5). În acest scop se procedează la ridicarea a areometrului prin
roata de mînă la o cotă superioară astfel încât lichidul din cilindrul de măsurare
să se poată scurge liber în vasul (21), după care se apasă butonul (14) care
provoacă comprimarea arcului (13) şi deplasarea în jos a tijei (11) a braţului
(7) permiţând scurgerea liberă a lichidului prin orificiul (o).
Înlocuirea corpului plutitor (1) în vederea acoperirii unui domeniu optim
de scufundare se face prin desprinderea inelului de fixare şi ghidare (10) de pe
braţul transversal (16), prin răsucirea inelului intermediar (9) şi a tubului de
legătură (8) spre stînga, urmată de coborârea ansamblului. În continuare se
desfiletează tubul prelungitor (2) de pe corpul plutitor (1) şi se înfiletează un alt
corp plutitor corespunzător domeniului de densitate dorit. Montarea se face în
sens invers demontării. La schimbarea mediilor lichide, mai ales atunci când se
trece de la soluţii apoase la soluţii grase sau invers, este necesară curăţirea şi
spălarea avansată a elementelor în contact cu mediul lichid ceea ce presupune
demontarea acestora. La demontare şi remontare se procedează exact ca la
schimbarea corpului plutitor, intregul ansamblu mobil este inoxidabil şi poate fi
curăţat cu orice tip de soluţie de curăţire.

12
INTREBARI

1. Ce este densitatea şi care sunt unităţile de masura

2. Enumerati modalitatile de determinare a densitatii
3. Determinarea densităţii lichidelor pe cale picnometrică
4. Determinarea densităţii prin cîntărire hidrostatică
5. Determinarea densităţii pe cale areometrică
6. Determinarea densităţii cu un areometru electronic

13