Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aşa cum s-a arătat deja raportul dintre tensiunea de forfecare şi viteza
de forfecare este o caracteristică de material denumită vâscozitate dinamică ,
notată cu , unitatea de măsură fiind Pa.s. Mai jos sunt prezentate câteva
vâscozităţi dinamice ale unor fluide Newtoniene la 20 0C exprimate în mPa.s :
Dietileter 0,23
Apă 1,0087
Etanol 1,19
Ulei mineral ungere 0,1-1,2
Glicerină (50%) 6,05
Ulei de măsline 107,5
miere 104
(1)
1
dc - diametrul interior al cilindrului
(2)
unde t reprezintă timpul de cădere a bilei intre două repere trasate pe cilindrul
de sticlă. Dacă în continuare se ţine cont că atât densitatea bilei cât şi
densitatea soluţiei sunt constante în condiţii date , rezultă că :
(3)
unde :
K1= (4)
2
Principiul de lucru la acest tip de vâscozimetru , Fg.2, este acelaşi ca la
vâscozimetru cu bilă căzătoare liber, cu deosebirea că cilindrul de sticlă este
înclinat uşor cu o valoare de 10°, are un diametru interior dc de 16 mm, iar
diametrul bilei db este de 15 mm. Şi la acest vâscozimetru determinarea
vâscozităţii se face prin măsurarea timpului în care o bilă, dintr-un anumit
material, parcurge în cădere
liberă prin lichidul cercetat un drum prestabilit marcat prin două repere pe
cilindrul de sticlă, figura, fiind valabilă relaţia :
(5)
(6)
3
unde K3 – este o constantă ce include g,d c, , precum şi o valoare ce
reprezintă aportul nghiului de inclinare al cilindrului
(7)
(8)
4
La vâscozimetrele cu bilă prezentate mai sus densitatea soluţiei trebuie să fie
cunoscută ca valoarea ei să fie cuprinsă în constantă, de asemenea cilindrul
de măsurare şi soluţia trebuie să fie transparente iar vâscozitatea soluţiei
cercetate să nu fie foarte mare. La vâscozimetrul cu bilă suspendată aceste
restricţii sunt eliminate . O bilă este impinsă sub acţiunea unor greutăţi şi a unui
sistem de pârgii in soluţia cercetată care se găseste într-un cilindru metalic
termostatat. Ca şi la vâscozimetrele precedente se măsoară timpul în care bila
parcurge un anumit drum urmărit cu un ceas comparator , expresia vâscozităţii
dinamice fiind :
(9)
Vâscozimetre rotative
5
La vâscozimetrele rotative un corp rotativ se roteşte faţă de un corp
static între acestea găsindu-se lichidul cercetat , se măsoară momentul de
rotaţie sau turaţia care sunt în relaţie directă cu tensiunea de forfecare
respectiv cu rata forfecării în funcţie de geometria corpurilor de contact care pot
fi de tip cilindii oaxiali, con-placă , sau disc-disc
(10)
(11)
6
unde l - reprezintă lungimea cilindrului interior iar M:
M = F .r (12)
(13)
(14)
7
rămînînd constantă deoarece odată cu creşterea diametrului creşte şi grosimea
lichidului din interstiţiul dintre con şi disc.
(15)
: (16)
8
Fig.7. sistemul de contact tip con – placă
(17)
(18)
Vîscozimetre capilare
9
precedente pentru a se putea măsura vâscozitatea este necesară cunoaşterea
tensiunii de forfecare şi a ratei de forfecare în locul măsurării care în cazul
concret al vâscozimetrului capilar se ia zona cu tensiunea de forfecare maximă
care este peretele interior al capilarei corespunzător cele două mărimi se vor
numi tensiune de forfecare de perete şi viteză de forfecare (rată de
forfecare) de perete , vâscozitatea avînd expresia :
(19)
(20)
(21)
10
a vâscozităţii aceasta mai poate poate fi determinată şi prin timpul în care un
volum precis de lichid trece prin curgere liberă prin orificiul capilarei , pe acest
principiu se bazează vâscozimetrul Uhbelohde şi vâscozimetrul Engler.
Vâscozimetrul Engler
11
nu pot fi determinate mărimi
reologice complexe, precizie şi
rezoluţie relativ scăzute
Principiu de măsurare: se
măsoară forţa de tragere a unei
Incercarea material vâscos în funcţie de viteza
Rheotens (Spinn) de tragere. Din punct de vedere a
tipului de solicitare este o solicitare
uniaxială de întindere. Avantaje :
se simulează procese reale.
Dezavantaje : sînt necesare
numeroase corecţii
.
Principiu de măsurare: Prin
aplicarea unor forţe de tracţiune la
capetele unei probe cilindrice,
obţinută prin cilindrii rotitori
materialul este solicitat uniaxial .
Forţele de întindere în funcţie de
viteza de întindere dau indicații
despre viscozitatea uniaxială . prin
Reometru prin marcarea unui anumit segment din
tracţiune simplă probă se poate determina
comportarea elastică şi plastică.
Avantaje : deformaţie uniaxială
omogenă, construcţie simplă.
Dezavantaje : proba trebuie să
prezinte vîscozitated ridicată. Sint
posibile viteze relativ mici de
deformare.Termostatarecomplicată
Principiu de măsurare: prin
comprimarea materialului încercat
între două plăci se obţine o
întindere echivalentă de material la
iesirea acestuia dintre discuri.
Reometru de Vîscozitatea echivalentă se
întindere prin determină din forţa de comprimare
forfecare şi din scăderea înălțimii probei .
Pentru reducerea frecării de
pereţi pot fi folosiţi lubrifianţi pentru
ungerea acestora. Avantaje:
deservire uşoară, deformatii
posibile mici, întindere multiaxială.
12
Dezavantaje : proba trebuie să
aibă vîscozitate mare, sînt necesari
lubrifianţi,
13
coboară odată cu penetratorul în materia cercetată atunci cand se
realizează rabatarea partea superiora a aparatului. Batiul fix al aparatului
conţine proba cercetată ce se găseşte într-un vas cilindric din sticlă
termostatat din exterior prin intermediul unei cămaşi tot cilindrice realizată din
elemente Peltier. Pentru a putea asigura aceeaşi rezoluţie de măsurare pe un
domeniu mare aparatul foloseşte mai multe penetratore de aceeaşi lungime
dar cu unghiuri diferite ale conului. Frecvenţa tensiunii electrice aplicată
bobinei mobile a motorului electrodinamic liniar este comparată într-o
unitatea electronică a aparatului cu frecvența tensiunii alternative generate
de bobina fixă, operaţie în urma căreia rezultă un unghi de defazare a cărui
valoare exprima măsura franării oscilației penetratorului de către materia
analizată și prin aceasta asigura caracterizarea reologica completa
(comportare elastica, comportare plastica, comportare vascoasa, definirea
profilului de textura etc.) a materiei cercetate la un moment dat și în
condiiții date (temperatură, compoziție, concentrație, aditivi, etc.). Folosirea
acestui aparat permite pe langă determinarea proprietaților reologice
enumerate si determinarea automată a gradul de gelifiere [7] și a curbelor
cinetice de gelifiere, a comportarii newtoniene si ne-newtoniene, a comportarii
dilatante, a comportarii tixotrope sau a comportarii reopexe a materiei
cercetate. Printr-o adaptare minimala reometrul poate fi folosit în regim
industrial pentru controlul continuu online și in situ a comportarii reologice
pe flux a unei materii alimentare.
INTREBĂRI
14