Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
umane. Prin analiza instrumentală a texturii alimentelor pot fi trase concluzii asupra
comportării: elastice, plastice, vâsco-plastice, a rezistenței la rupere, a stării
crocante, a stării casante, a stării pastoase, a stării cremoase, a stării gelatinoase,
a stării grăunțoase, a stării fibroase, a tenacității, a capacității de extrudare, ș.a. ale
acestora. Tot prin textură poate fi apreciat gradul de coacere la fructe, termenul
limită de stocare a fructelor și legumelor, gradul de maturare, gradul de uscare,
gradul de coacere termică la produse de panificație și patiserie.
Caracteristici Fenomene ,
de textură comportări şi
percepute caracteristici fizice Tipul de solicitare
organoleptic ce definesc textura
dur, moale, tare rezistenţă, elasticitate forţă, tensiune,
modul de
elasticitate, modul
elastic, gumos elasticitate contracţie
transversală, grad
de deformare , rata
de întindere
păstos , plastic, vâscozitate, vâsco- văscozitate
tenace, elaticitate, plasticitate dinamică,
untos,lipicios văscozitate statică,
modul de forfecare,
rata de forfecare
scurt, tenace, Rezistenţa la rupere,
sfărîmicios,cas comportare la rupere coeficient de intărire
ant, crocant,
tenace,cremos, limită de curgere, Rezistenţa la rupere,
gelatinos ,untos comportare lacurgere vîscozitatea, rata de
forfecare
grăunţos,făinos, cu dimensiunea de -
cristale de gheaţă particulelor
omogen, cu -
pulpă, fibros forma particulelor
,apos
2
Dezavantajul principal existent la ora actuală, între posibilitățile reale și
avansate de încercare instrumentală a texturii alimentelor și standardele în vigoare,
îl reprezintă faptul că interpretarea rezultatelor încercărilor mecanice ale
alimentelor nu se cuantifică numeric ci sînt folosite ca mijloace complementare
sub forma unor scări de apreciere a texturii pe cale senzorială umană. Spre
exemplu: Anexa A1 a standardului de referință SR ISO 11036/2007 prevede
pentru aprecierea durității alimentelor o scară crescătoare de duritate cu numere
de la 1 la 9 pentru tot atîtea alimente specifice. Pe această scară, duritatea 1 este
atribuită cremei de brînză, iar duritatea 9 bomboanelor. Intre aceste valori
extreme se găsesc alimente precum: albuș de ou (2), brînză (4), alune (6), etc.,
tabelul 2, Situația este oarecum similară începutului de secol
Termenul Aprecierea
popular de numerică Produsul de referinţa*
caractetriza (notarea
re a duritatii panelului )
moale Crema de brânză. Cub cu latura de 12,5
1 mm, temperatura de incercare 7-130C
Albus de ou tare, fiert 5 minute, bucăţi cu
2 latura de 12,5 mm, incercarea la temperatura
camerei
Cârnat Frankfurter, decojit, nepreparat, felii
3 de 12,5 mm grosime, incercare temperatura
10-180C
Brânza American, procesată, galbena, cub cu
ferm
4 latura 12,5 mm, temperatura de incercare 10-
180C
Măsline verzi cu sâmburi, o măslina,
5
temperatura de incercare 10-180C
Alune, de tip coktail in vid, 1 aluna întreagă,
6
incercarea la temperatura camerei
Morcov, nepreparat, felie de 12,5 mm
7
tare grosime, incercarea la temperatura camerei
Alune pralinate. Din bomboane, incercarea la
8
temperatura camerei
9 Bomboane
* Panelul contine o observatie in sensul ca aceste produse sunt variabile, fie de natura agricola, fie
comerciala. Scalele depind de produsul selectat
3
Problematica la stabilirea texturii pe cale instrumentală
Tipuri de solicitări posibile
timp figura 1a, La solicitările dinamice sarcina aplicată variază în timp, aici
deosebindu-se solicitari cu viteza mica de aplicare a fortei: cu forţă liniar
crescatoare - figura 1b, cu forta crescatoare in trepte – figura 1c, cu aplicarea
sinusoidală a forţei - figura 1d, cu aplicarea pulsatorie a forţei – figura 1e si cu
viteza mare de aplicare a forţei ( aplicarea forţei prin şoc mecanic) – figura 1f
Pentru planificarea experimentului este important să se ştie dacă în timpul
desfasurarii acestuia mărimea măsurată are o valoare constantă în timp (este în
echilibru, staţionară ) sau dacă aceasta variază în timp ( nu este în echilibru, si
prezintă o stare de tranziţie) .
4
Incercarea cu sarcini liniar crescătoare
Cea mai simplă şi informativă încercare a unui material în vederea
determinării principalelor caracteristici de textură o reprezintă supunerea acestui
la o solicitare liniar crescătoarea, sub acţiunea căreia acesta poate reacţiona
prin deformare elasto-plastică sau prin curgere văscoasă. Folosiind un
texturometru de laborator sau unul portabil o probă de aliment poate fi solicitată la
întindere, figura 2a , la compresiune, figura 2b, la încovoiere, figura 2c la penetrare,
figura 2d, la forfecare, figura 2e, la răsucire, figura 2f, la extrudare, figura 2g, la
laminare, figura 2h
Fig. 2. Diferite tipuri de solicitări ce pot fi efectuate pe o maşină de incercat universală. a-intindere, b-
compresiune, c-incovoiere, d-penetrare,e-forfecare,f-răsucire, g-extrudare, h-laminare
5
a) b)
Fig. 3. a- curbele de deformare la tracţiune, în coordonate : tensiune - grad de deformare, pentru
diferite tipuri de comportări ale materialului incercat, 1-comportare elastică, 2-comportare elasto-
fragilă, 3-comportare elato-plastică cu limită de curgere pronunţată, 4- comportare elasto- vîscoasă,
b-curbele de tracţiune pentru materiale elasto- plastice cu diferte module de elasticitate
6
La incercarea de fluaj se aplica materiei alimentare o sarcina ( greutate
cunoscută ) de o anumită valoare care este mentinută constant în timp si se
inregistreaza automat. valoarea deformarii probei alimentare in functie de timp.
Ca si in cazul relaxarii valoarea fluajului dă indicatii asupra prospetimii,
fragezimii, a a gradului de maturare, a gradului de coacere etc la materii prime si
la produse finite alimentare
Profilul de textura
Profilul de textură a alimentelor reprezintă o caracterizare globală
avansată a comportării produselor alimentare și a materiilor prime alimentare prin
intermediul răspunsului acestora la solicitări mecanice. Profilul de textură este
dat de următoarele caracteristici individuale de textură: vâscozitate, fracturabilitate,
duritate, penetrabilitate, adezivitate, coezivitate, elasticitate, gumozitate,
masticabilitate. Elementele profilului de textură sunt definite atât în standarde
internaționale și naționale [1,[2],[3], cât și în numeroase lucrări ştiințifice
[4],[5],[6],[7],[8].
Pentru determinarea profilului de textură există în practică două tehnici.
Prima tehnică se folosește în principal la produse alimentare sau materii prime
alimentare solide și se referă la determinarea fiecărei caracteristici de textură în
parte folosind în acest scop probe individuale și corpuri de solicitare specifice. A
doua tehnică se folosește în principal la produse alimentare semisolide și
constă folosirea unei singure probe de aliment, care este solicitată la compresiune
în două cicluri succesive de tip încărcare – descărcare, în timpul cărora este
înregistrată o diagramă în coordonate forţă (F) - timp (t), așa ca în figura 5. Din
această diagramă se deduc prin măsurători manuale și calcule matematice
(vezi tabelul din figura 5) valorile concrete pentru toate caracteristicile care
descriu profilul de textură a alimentului încercat.
7
Fig.5 Diagrama cu doua ciluri de solicitare si tabel cu parametrii primari si secondari de textura
care se pot deduce din din analiza diagrammi
8
Fig.6. Diagrama forță (F) – deplasare (D) cu marcarea punctelor critice pentru definirea
proprietăților texturale și schema bloc a încercării pentru stabilirea profilului de textură. 1-
batiu, 2-coloană, 3-sistem de solicitare, 4-proba de aliment testat, 5,6-discuri metalice, 7-
celulă dinamometrică electronică, 8-sensor incremental de deplasare,9- unitate electronică,
calculator electronic cu un soft specializat
9
Modul de lucru pentru realizarea diagramei în două cicluri de încărcare-
descărcare este simplu: proba 4 de aliment cercetat se așează pe discul 6
metalic inferior al texturometrului și se pornește sistemul 3 electromecanic de
solicitare cu o anumită viteza v prescrisă, care se păstrează constantă pe toată
perioada încercării. La atingerea probei 4 de aliment de către discul 5 metalic
superior este inițiată automat măsurarea valorii forţei F de reacție a alimentului
și a valorii comprimării D (deplasarea discului 5 metalic) a acestuia. La o
anumită comprimare D1 prescrisă, (punctul d) este comandată automat
descărcarea probei 4 de aliment (are loc deplasarea în sus a discului 5 metalic),
ceea ce are ca efect o evoluție scăzătoare a forţei F până la valoarea F0 (punctul
e) de unde se manifestă forțe date de adezivitatea probei 4 de aliment. Aceste
forțe exercită un efect de tracțiune asupra discurilor 5 și 6 de unde rezultă și
trecerea valorilor de forță în zona negativă a diagramei. La atingerea valorii zero
a forței de adezivitate (punctul g) se inițiază automat al doilea ciclu de încărcare
până la valoarea prescrisă D2 a deplasării ( punctul g, după care se realizează
automat descărcarea probei 4 de aliment până la valoarea zero a forţei de
solicitare (punctul i). Pe tot parcursul celor două cicluri de încărcare- descărcare
sunt determinate și calculate valorile caracteristicelor texturale: vâscozitate,
fracturabilitate, duritate, adezivitate, coezivitate, elasticitate, gumozitate,
masticabilitate, mărimi care descriu împreună profilul de textură a alimentului
cercetat. La sfârșitul încercării pe monitorul calculatorului 10 electronic apare
afișată diagrama de solicitare, tabelul cu valorile caracteristicilor de textură
enumerate, viteza de solicitare a epruvetei și temperatura la care s-a efectuat
încercarea.
Texturometre de laborator
10
ale unui texturometru electronic avand montat un dispozitiv pentru determinarea
parametrului primar de textura adezivitate, iar in figura 8 este reprezentat
Texturometrul Mark-10-ESM301 din dotarea Centrului de cercetare in siguranta
alimentului a Facultatii de Inginerie Alimentara Suceava. In continuare, figura 9,
este prezentata o aplicatie cu acest aparat referitoare la determinarea
parametrului primar de textura adezivitate. Proba alimentară se pozitionează
centric pe discul inferior al texturometrului după care se comandă coborărea
dinamometrului impreună cu discul superior pănă când cel din urmă atinge și
presează ușor proba alimentară cercetată, se lasa căteva secunde după care se
solicită proba alimentară la tracțiune folosiind o viteză mică de avans pe verticală a
dinamometrului și inclusiv a discului metalic superior și se înregistraeză electronic
perechile de valori forță de tracțiune – deplasare care pot fi reproduse și/sau tipărite
la cerere și sub forma unei curbe de tracțiune in aceleași coordonate menționate.
Adezivitatea probei alimentare la substrat este exprimată la acest tip de
determinare prin valoarea maximă a fortei de tracțiune inregistrate de la începutul
solicitării pană la desprinderea completă a probei de unul din cele două discuri. In
cazul aparatelor manual singura deosebire constă în faptul că forța de desprindere
se realizează prin rotirea manuală a unui șurub de avans care transformă miscarea
de rotație in una de translație.
Fig.9. Schema de principiu a unui Fig.9a. vederea cu secțiune partială a dispozitivului pentru
texturometru echipat cu un dispozitiv determinarea adezivității unui aliment la un suport. 1-batiul
pentru determinarea adezivității unui mașinii de încercare a texturii alimentelor, 2-cilindru
aliment la un suport. 1-batiul mașinii de metalic, 3-element Peltier, 4-spre sursa comandată de
încercare a texturii alimentelor, 2-cilindru curent continuu, 5-senzor de temperatură, 6-spre
metalic, 4-sursă comandată de curent regulatorul electronic de temperatură, 7-spre calculatorul
continuu, 5-senzor de temperatură 6- electronic, 8-izolatie termic , 9-placă din tablă de cupru
regulator electronic de temperatură, 7- pentru acumularea de căldură și mărirea vitezei de
11
calculator electronic 10-alimentul cercetat, transfer de căldură, 10-alimentul cercetat, 11- disc
11-disc metalic, 12-celulă dinamometrică metalic, 12-celulă dinamometrică electronică, 17-taviță
electronică, 13-motor de acționare, 14- metalică destinată preluării excesului de aliment cercetat
surub de avans, 15-reductor de turație, 16-
senzor rotativ incremental de deplasare, 17-
taviță metalică destinată preluării excesului
de aliment cercetat
12
Fig.10. Modalități și faze de desprindere de pe un suport sau rupere mediană a alimentului
cercetat. a-desprindere de pe cilindrul metalic superior si exprimarea adezivității prin tensiunea
maximă σ 1max , b-desprindere de pe discul metalic inferior si exprimarea adezivității prin tensiunea
maximă σ 2max , c-rupere intr-o zona mediană si exprimarea adezivității prin tensiunea maximă
σ 1/2max
BIBLIOGRAFIE
1. XXX- SR ISO 11036 - 2007 Analiza senzorială. Metodologie. Profil de textură
2. XXX - ISO 5492 - 2008 Senzory analysis - Vocabulary
3. XXX - SO 6658 -1985 Senzory analysis - Methodology - General guidance
4. Kealy T., Application of liquid and solid rheological technologies to the textural
characterisation of semi-solid foods, Food Research International 39 (2006), p. 265–276
5. Jamesa B.Younga A., Smitha B., , Kimb E., Wilson A.Morgenstern M.,P., Texture
changes in bolus to the “point of swallow” – fracture toughness and back extrusion to test
start and end points, Procedia Food Science 1 (2011), p. 632 – 639
6. Herrero A.,M., Ordonez J.A., Avila R., s.a. Breaking strength of dry fermented sausages
and their correlation with texture profile analysis (TPA) and physico-chemical
characteristics, Meat Science 77 (2007), p. 331–338
7. Sasaki K., Motoyama M., Yasuda J., .s.a. Beef texture characterization using
internationally established texture vocabularies in ISO5492:1992: Differences among four
different end-point temperatures in three muscles of Holstein steers, Meat Science 86
(2010), p.422–429
8. Funami T., Next target for food hydrocolloid studies: Texture design of foods using
hydrocolloid technology, Food Hydrocolloids 25 (2011), p. 1904 – 1914
INTREBARI
13